România Curată ajută ANAF să recupereze prejudiciul din dosarul Tracia Asesoft

ANAF a pus poprire pe contul Ministerului Finanţelor prin care urmează să se facă plăţile către generalul SRI (r) Dan Grigoriu în dosarul de despăgubire pentru terenul de 10 hectare din Otopeni – informează surse din cadrul Autorităţii naţionale de restituire a proprietăţilor (ANRP).

Fiscul a luat această măsură ca să recupereze prejudiciul de 1.700.000 de lei din cazul Tracia Asesoft, în care generalul a fost judecat, alături de Sebastian Ghiţă. Mutarea Fiscului vine după ce România Curată a semnalat situaţia ridicolă în care statul, prin ANAF, se chinuia de un an şi jumătate să îi ia banii generalului, iar pe de altă parte, tot statul, prin ANRP, îi băga în buzunar 88.000.000 de lei.

“Este o nedreptate”, a declarat generalul Grigoriu pentru România Curată. Este printre puţinele, dacă nu chiar singura declaraţie pe care generalul SRI în rezervă Dan Grigoriu o face pentru presă. Este generalul implicat în afacerea Jimbolia prin care statul român ar fi încălcat embargoul cu fosta Iugoslavie, în anii “90. Este generalul milionar anchetat şi în afacerea Bancorex. Potrivit DNA, este unul dintre intermediarii şpăgii de 700.000 de euro către fostul lider PDL, Vasile Blaga. I se spune Şefu’.

La stat, nu ştie stânga ce face dreapta

Sursele din cadrul ANRP au relatat că, după articolul României Curate, ANAF a trimis o adresă la ANRP să verifice dacă realitatea este cea relatată. După confirmare, Fiscul a făcut Ministerul Finanţelor terţ poprit, adică a pus sechestru pe contul MFP prin care urmează să se facă plăţile către Grigoriu după ce ANRP emite ordinul de plată. După ce ANAF îşi ia banii, Grigoriu nu are decât să se judece cu ceilalţi foşti inculpaţi din dosar şi să recupereze de la ei sumele ce le revin lor din prejudiciul de 1,7 milioane de lei din dosarul Tracia Asesoft.

În 2008, generalul a cumpărat drepturile litigioase pentru un teren de 10 hectare de teren în Otopeni şi acum primeşte despăgubiri de 88.000.000 de lei, adică 20.000.000 de euro. Până acum, generalul a primit 53.000.000 de lei şi urmează să i se achite şi restul banilor.

Judecătoarea Ana Maria Trancă de la Curtea de apel Bucureşti l-a obligat pe Grigoriu să plătească prejudiciul de 1,7 milioane de lei din dosarul Tracia Asesoft, în solidar cu ceilalţi foşti inculpaţi, printre care şi fostul parlamentar Sebastian Ghiţă, acum fugar. Instanţa i-a obligat să achite prejudiciul chiar dacă nu i-a condamnat întrucât a intervenit prescripţia. Până acum, ANAF nu a recuperat nimic din prejudiciu, deşi instanţa a emis sentinţa definitivă în martie anul trecut.

Aşa s-a ajuns în situaţia hilară ca statul român, prin ANAF, să se chinuie prin instanţe de un an şi jumătate să pună în executare sentinţa judecătorească definitivă, în timp ce tot statul român, prin altă instituţie – Autoritatea naţională de restituire a proprietăţilor (ANRP) – să îi acorde generalului SRI (r) Dan Grigoriu despăgubiri de zeci de milioane de lei. Instituţiile statului nu ştiu una de alta întrucât nu există o centralizare informatizată a sumelor de bani pe care o persoană fizică trebuie să le plătească şi să le primească de la stat.

Ce spune generalul Grigoriu

“Este o nedreptate şi un abuz. Decizia e nelegală. Această sumă trebuia plătită în solidar. Eu nu aveam prejudiciu, nu aveam bunuri sechestrate şi acum m-am trezit că trebuie să plătesc singur tot prejudiciul şi să alerg eu după ceilalţi inculpaţi din dosar să recuperez părţile lor”, a declarat Dan Grigoriu.

Cum a pus mâna generalul pe despăgubirile de 20 de milioane de euro. Poveşti incredibile cu semnătura falsificată a unui mort

În 2008, conducerea de atunci a ANRP, reprezentată de Ingrid Zaroour, a făcut o plângere penală la Parchetul general, condus pe atunci de Laura Codruţa Kovesi. În plângere, ANRP îl acuza pe generalul Grigoriu că este beneficiarul despăgubirilor pentru terenul de 10 hectare din Otopeni în baza unor falsuri.

Timeline cu istoria cazului

În plângerea ANRP, se arată că terenul de 10 hectare din Otopeni a aparţinut inginerului argonom Petre G. Demilano Cornea. 9,4 ha reprezentau teren agricol, restul –  suprafaţa pe care era construit un conac.

28 iulie 1938: Petre G. Demilano Cornea a cumpărat terenul pentru ferma sa.

1948: Petre G. Demilano Cornea figura ca propietar în registrul agricol.

1991: moştenitorii lui Petre G. Demilano Cornea, două fiice şi un fiu – Eufrosina (căsătorită) Dobrincu, Mioara (căsătorită) Cârstea şi Petre P. Demilano Cornea – au solicitat restituirea terenului.

2004: moştenitori au devenit, între timp, Ghiorghi Dobrincu (soţul Eufrosinei Dobrincu), Mioara Cârstea şi Campanella Hassan (fiica lui Petre P. Demilano Cornea).

13 octombrie 2004: moştenitoarea Campanella Hassan a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu unchiul ei, Ghiorghi Dobrincu, pentru partea din teren care îi revenea acestuia din urmă, o şesime. Hassan Campanella i-ar fi dat unchiului ei 150.000.000 de lei vechi.

9 septembrie 2008: Campanella Hassan şi Mioara Cârstea, prin mandatarul Assem Hassan (soţul celei dintâi), au vândut drepturile litigioase asupra terenului către Dan Constantin Grigoriu, general SRI (r).

12 septembrie 2008: Comisia judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a trimis ANRP – Secretariatul Comisiei centrale pentru stabilirea desăgubirilor (CCSD) dosarul de despăgubiri pentru defunctul Petre G. Demilano Cornea. Cazul a fost înregistrat cu numărul 14623/FFCC/12.09.2008.

Potrivit conducerii ANRP care a făcut plângerea penală, beneficiarii despăgubirilor ar fi trebuit să fie atât Dan Constantin Grigoriu, cât şi Ghiorghi Dobrincu, întrucât acesta din urmă „nu şi-a înstrăinat drepturile, deoarece a încheiat doar un antecontract în privinţa cotei părţi ce i se cuvenea din terenul pentru care urmau să fie acordate despăgubiri”.

14 octombrie 2008: Comisia pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP a repartizat aleatoriu dosarul de despăgubire către evaluatorul Preciss Consulting SRL, reprezentat de Mihai Oprea.

30 octombrie 2008: evaluatorul a întocmit un prim raport de evaluare, însă raportul ar fi fost respins ca fiind supraevaluat.

21 noiembrie 2008: un nou raport a fost depus de evaluator. Valoarea despăgubirilor ar fi fost redusă la jumătate, potrivit plângerii penale a ANRP. Totodată, evaluatorul a transmis Comisiei ANRP şi două declaraţii datate în aceeaşi zi, una a lui Assem Hassan, ca mandatar al lui Ghiorghi Dobrincu şi una a lui Dan Grigoriu, din care rezultă că aceştia au luat cunoştiinţă de raportul de evaluare şi sunt de acord cu valoarea despăgubirilor.

Calitatea lui Assem Hassan de mandatar al lui Ghiorghi Dobrincu ar fi fost dovedită cu procura judiciară din 28 octombrie 2004 „prin care Dobrincu Ghiorghi îl împuterniceşte pe domnul Hassan Assem să îl reprezinte în faţa instituţiilor publice, instanţelor judecătoreşti şi particularilor pentru a susţine drepturile şi interesele în legătură cu recuperarea terenului arabil în suprafaţă de 10 ha, situat în Otopeni, judeţul Ilfov”.

28 noiembrie 2008: Secretariatul CCSD cere evaluatorului să îi comunice raportul de evaluare şi lui Ghiorghi Dobrincu, „cu anexarea dovezii de comunicare”.

2 decembrie 2008: Evaluatorul Mihai Oprea de la Preciss Consulting SRL îi predă lui Claudiu Cilibiu de la Secretariatul CCSD a ANRP „procesul verbal de predare primire prin care lui Dobrincu Ghiorghi i se comunica raportul de evaluare”.

„Prin acest proces verbal, persoana îndreptăţită Dobrincu Ghiorghi ar declara că a primit un exemplar al sintezei de evaluare şi că ar fi de acord cu această sinteză. Procesul verbal este datat cu 29 noiembrie 2008 şi este semnat cu o semnătură asemănătoare celei de pe procura dată reprezentantului Hassan Assem, având antetul societăţii de evaluare S.C. Preciss SRL”, se arată în plângerea penală a ANRP.

4 decembrie 2008: Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor (CCSD) din cadrul ANRP a aprobat dosarul de despăgubire pentru Dan Grigoriu şi Ghiorghi Dobrincu cu suma de aproape 20 de milioane de euro.

5 decembrie 2008: ANRP cere la Evidenţa Populaţiei să îi comunice ultimul domiciliu al lui Ghiorghi Dobrincu ca să îi trimită vestea aprobării dosarului de despăgubire.

10 decembrie 2008: Evidenţa Populaţiei comunică ANRP ultimul domiciliu al ui Ghiorghi Dobrincu, „cu menţiunea că persoana este decedată, decesul fiind înregistrat în registrele de stare civilă încă din anul 2004”.

12 decembrie 2008: ANRP sesizează Parchetul general pentru fals şi uz de fals.

„Elementul subiectiv al infracţiunilor de fals material în înscrisuri sub semnătură privată şi de uz de fals îl constituie intenţia directă a autorului care – în scopul de a obţine reconstituirea dreptului de proprietate prin acordare de despăgubiri pentru persoana îndreptăţită în acest dosar (Grigoriu Dan Constantin) – a contrafăcut procesul verbal de predare primire şi a folosit înscrisul fals în vederea producerii de consecinţe juridice”.

Dosarul este repartizat Parchetului Judecătoriei Sectorului 1.

23 iunie 2010: Procurorul Sorin Melnic de la Parchetul JS1 dă NUP în acest caz.

El consideră că antecontractul dintre Ghiorghi Dobrincu şi nepoata lui, Campanella Hassan, a reprezentat de fapt un contract de vânzare cumpărare şi că banii s-au dat în integralitate la plata avansului.

“La alin. 5 din acest antecontract se prevede faptul că promitentul vânzător este de acord, ca în situaţia în care nu este posibilă restituirea în natură a terenului şi construcţiei respective, despăgubirile băneşti sau în natură ce s-ar cuveni lui Dobrincu Ghiorghi să îi revină promitentei cumpărătoare Hassan Campanella. La alin. 8 se specifică faptul că preţul total al vânzării este de 150.000.000 lei, fix şi nerevizuibil şi că acesta a fost primit în întregime de către vânzător de la cumpărătoare, la data autentificării”, arată procurorul în decizia de NUP.

“Acest act un poate fi considerat un antecontract, întrucât un avem de-a face cu o vindere prin dare de arvună”, arată şi poliţistul care a lucrat la acest dosar, comisarul de poliţie Ionel Rîpeanu de la Poliţia Sectorului 1, Serviciul de Investigare a Fraudelor, în referatul prin care propune neînceperea urmăriii penale (NUP). Prin urmare, anchetatorii conchid:

“Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, continuând să desfăşoare procedura de acordare a despăgubirilor pentru bunurile defunctului Demilano Cornea G. Petre şi faţă de numitul Dobrincu Ghiorghi, considerându-l pe acesta persoană îndreptăţită la primirea de despăgubiri, s-a situat în afara cadrului legal, întrucât drepturile acestuia fuseseră transmise la data de 13.10.2004 către Hassan Campanella, iar, de la aceasta, către cesionarul Grigoriu Constantin-Dan, la data de 09.09.2008.” 

Semne de întrebare privind investigaţia şi explicaţiile anchetatorilor 

Dacă până aici lucrurile sunt discutabile şi denotă cel puţin o lipsă de investigaţie, explicaţia anchetatorilor cu privire la falsificarea procesului verbal din 2008 prin care mortul Ghiorghi Dobrincu a luat cunoştiinţă de raportul de evaluare este de a dreptul bizară.

“Având în vedere modalitatea în care respectivul proces-verbal a fost transmis de către societatea de evaluare – prin poştă – nu a fost posibilă identificarea autorului contrafacerii semnăturii defunctului Dobrincu Ghiorghi”, se arată în decizia de NUP.

O altă bizarerie e că, la audieri, Assem Hassan a declarat că nu ştia că a murit unchiul soţiei sale, Ghiorghi Dobrincu.

Un alt semn de întrebare privind ancheta este legat de faptul că Assem Hassan a susţinut că, prin procura din 28 octombrie 2004, Ghiorghi Dobrincu l-ar fi împuternicit să îl reprezinte în demersurile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul din Otopeni. Întrebarea care se pune e: dacă antecontractul din 13 octombrie 2004 dintre soţii Hassan şi Ghiorghi Dobrincu ar fi fost, în realitate, un contract de vânzare cumpărare, aşa cum susţin anchetatorii, atunci de ce a mai fost nevoie de procura din 28 octombrie 2004?

Cert e că procurorul Sorin Melnic şi poliţistul Ionel Rîpeanu au emis soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) faţă de autorii necunoscuţi care au falsificat în 2008 semnătura mortului, faţă de expertul evaluator şi faţă de Assem Hassan, soţul moştenitoarei Campanella Hassan.

Cine e beneficiarul falsurilor

 Cel care a avut de câştigat după urma acestor falsuri a fost generalul SRI (r) Dan Grigoriu, cel care a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului de 10 ha din Otopeni.

Generalul a fost anchetat în celebrul dosar Jimbolia din anii ’90 privind încălcarea embargoului cu fosta Iugoslavie şi într-unul din dosarele Bancorex. Numele generalului SRI (r) Dan Grigoriu apare şi în dosarul lui Vasile Blaga. Grigoriu ar fi unul dintre intermediarii şpăgii de 700.000 de euro primite de Blaga.

Citeşte mai multe aici.

Generalul SRI al lui Sebastian Ghiţă. În loc să îi ia, statul îi dă

Ce spune generalul despre povestea cu semnătura mortului

 “Este absurd că aş fi fost beneficiarul unui fals. Cei de la ANRP au susţinut că mie îmi reveneau cinci şesimi, iar celuilalt, o şesime. Ne-am judecat din 2009 până în 2014 şi instanţa a decis că întregul teren îmi revenea mie. Nu este o făcătură, nu a fost nicio şpagă, toate organele statului au cercetat acest caz”, a declarat generalul Grigoriu pentru România Curată.

Vezi aici şi un video cu generalul Dan Grigoriu, cel poreclit Şefu’.