Daniel Befu

România a ratat salvarea a peste 5000 de hectare din Parcul Național Cheile Nerei. Cum a fost învinsă o echipă de cercetători de interesele Romsilva

O echipă de cercetători de la la USAMV Timișoara (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară) care chiar credeau în misiunea muncii lor, s-a împotrivit Romsilvei, ce vroia să ofere acces drujbelor pe o suprafață cât mai întinsă din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, una din cele mai frumoase arii protejate ale României.  Totodată, suprafețe însemnate din Parcul Național se suprapun și cu o arie protejată Sit ”Natura 2000”. Alma Nicolin, șefa echipei de cercetare, alături de reputatul ornitolog Dan Stănescu și de expertul în botanică Gabriel Arsene, au refuzat să închidă ochii la abuzurile Romsilva și la presiunile exercitate de Ministerul Mediului, prin secretarul de stat Traian Viorel Lascu (acum consilier al ministrului Cristiana Palmer, care a declarat că l-a luat ca demnitar în minister, fiindcă are încredere în el, fiind prieteni de 20 de ani). Cercetătorii au refuzat să-și asume ”ciuntirea din pix” a Parcului Național, realizată în mod abuziv, fără o justificare științifică, de către Romsilva. Meritul lor e cu atât mai mare cu cât, apărându-și calitatea muncii, au riscat să le fie respins proiectul finanțat de UE, în valoare de 700.000 euro. Un rol în demascarea intereselor din jurul Parcului Național Cheile Nerei l-a avut și România Curată, care a prezentat în fața autorităților, dar și a opiniei publice, cauza cercetătorilor asupra cărora s-au exerciat presiuni de factură profesională ”în cadrul Blueprint for Free Speech- Southeast Europe Coalition for Whistleblower Protection”.

cheile nerei 11

Ministerul Mediului, de partea Romsilva

Echipa de cercetători s-a opus astfel variantei Romsilva, care vroia micșorarea suprafețelor protejate de tăiere de la 55% la 39%. Ministerul Mediului, în loc să lupte pentru aceeași cauză, a protecției mediului, a găsit o portiță prin care ”a fentat” regulile jocului. Secretarul de stat Traian Viorel Lascu a obținut o hârtie de la APM Caraș Severin, în care se scria că e de acord cu diminuarea suprafeței de protecție strictă și integrală, fără necesitatea eliberării unui nou aviz. Practic, APM Caraș Severin a devenit complice cu conducerea ministerului, considerând, prin OK-ul dat, că nu există nici un ”impact negativ”, față de varianta în care erau protejade de drujbe, câteva mii de hectare în plus.

Practic, toată lupta mediatică dusă de România Curată pentru salvarea Parcului Național Cheile Nerei de drujbe, a determinat-o pe ministra mediului și pe secretarii de stat să facă o concesie de 587 ha, adică de doar ”1,59 %”, față de cât ceruseră șefii de ocoale ai Romsilva la ”negocierile în forță” din iunie 2016, unde a a participat și Dragoș Mihai, șeful Serviciului Arii Protejate.

Dacă ministrul Cristiana Palmer și echipa din jurul ei ar fi acceptat varianta originală a Planului de Management, așa cum a fost ea ”asumată” de cercetători înainte de ciuntirea de către Romsilva, Parcul Național Cheile Nerei ar fi avut astăzi o suprafață de pădure ”sub protecție” mai mare cu 5285 ha.

Aspectele legate de ”noua zonare” agreată de minister nu au fost accesibile presei, deoarece ordinul de ministru a fost emis în 12 august, dar publicat de-abia în 25 octombrie 2016 în Monitorul Oficial, la două luni distanță după semnare.

Erika Stanciu, Secretar de stat la MMAP, a declarat pentru România Curată referitor la forma ciuntită unilateral de Romsilva a zonării Parcului Național: ” Nu am informații privind modul în care s-a derulat parteneriatul între USAMV Timișoara și Romsilva în proiectul prin care s-a elaborat planul de management, sau de faptul că modificarea s-ar fi făcut unilateral de către Romsilva”. Demnitarul preferă însă să sublinieze plusurile procesului de aprobare: ”Prin zonarea Parcului Național Cheile Nerei Beușnița, aprobată prin ordin de ministru, a fost dublată suprafața zonei de protecție integrală și strictă față de suprafața aprobată la constituirea Parcului. Consider că este un progres deosebit și sper că de acum va urma un proces evident de extindere treptată a acestor zone”.

cheile nerei taieri 4

Romsilva, poziție de forță

USAMV Timișoara, instituția unde activează nucleul de cercetare care a propus limitarea tăierilor în Parcul Național Cheile Nerei,  n-a avut, din păcate, tăria să se constituie ca un real adversar pentru pretențiile ”de tăiere” ale Romsilva. USAMV a fost practic ”șantajată” de Romsilva că dacă nu acceptă să reducă zonele de protecție la tăiere, nu își va da OK-ul pe Planul de Management și astfel cercetătorii riscau să fie puși de Ministerul Fondurilor Europene să returneze cei 700.000 euro cheltuiți în cei 2 ani de proiect. Nu știm dacă slăbiciunea de negociere a USAMV Timișoara se datorează și faptului că universitatea a primit de la Romsilva, pe când Adam Crăciunescu era director general, un contract de cercetare.

De altfel, Adam Crăciunescu deși nu mai are nici o calitate oficială în Romsilva, a fost și el implicat direct în ”simulacrul de negocieri” din 2016. Crăciunescu, deși oficial reprezenta universitatea, în calitate de conferențiar, în fapt a cerut cercetătorilor același lucru ca și Romsilva: diminuarea zonelor de protecție propuse.

În fapt, toate așa-zisele negocieri, n-au fost decât un act repetat de presiune din partea Ministerului Mediului și al Romsilva, ce viza convingerea echipei de cercetare să accepte renegarea concluziilor propriilor studii științifice și să accepte ”diminuarea suprafeței protejate”, după placul Romsilva.

Ar fi fost o premieră pentru țara noastră ca o arie protejată tip Parc Național să-și poată mări printr-un Plan de Management suprafața ”de pădure” protejată de tăieri, spărgând astfel cutuma de ”a nu modifica decât insesizabil” zonarea gândită în Guvernarea Năstase.

Contextul era cu atât mai încurajator că o asemenea ”revoluție verde” e posibilă, dat fiind că Parcul Național Cheile Nerei e una din ariile protejate cu cele mai puține comunități, iar impactul economic generat de extinderea pădurilor sub protecție ar fi fost minor pentru oamenii de rând.

Argumentul prin care se încearcă mușamalizarea ciuntirii rezultatelor muncii de cercetare și a modificării din pix a Planului de Management de către Romsilva cu ajutorul Ministerului Mediului, e că noua zonare protejează mai multă pădure decât înainte, respectiv 14.900 ha, față de 8000 ha. Ce nu se spune de către nimeni este că această suprafață ar fi putut fi de 20.185 ha, așa cum au cerut cercetătorii.

Cosmin Popescu, rectorul USAMVB Timișoara, admite presiunile exercitate pentru modificarea planului de management realizat de echipa sa de cercetători, însă speră ca viitorul să repare pierderea de azi: ” Recomandările experților în conservarea diferitelor grupe de organisme au fost puse în balanță cu presiunile exercitate de comunități și factorii economici. La final, trebuie remarcat că Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este unul dintre parcurile naționale ale României cu mare suprafață de pădure așezată sub regim de protecție. Includerea în plan a prevederii ca pe toată durata implementării să se aibă în vedere ca începând din anul 2025 cca 75 % din suprafața parcului să intre sub regim de protecție strictă și integrală este încurajatoare pentru viitorul acestei arii protejate”.

Între timp însă, până în 2025, pădurea va fi ciuntită de drujbe, deci nu este foarte clar de ce ar fi bine ca suprafața protejată să fie extinsă abia peste 10 ani la 75%, și nu de acum, așa cum au dorit cercetătorii.

cheile nerei 10

Erika Stanciu (Ministerul Mediului) spune că e nevoie de mai multe studii

Erika Stanciu, secretarul de stat care a inserat în Planul de Management mențiunea legată de ”extinderea la 75% peste 10 ani”, consideră că amânarea protejării pădurilor din Parcul Național a fost necesară fiindcă e nevoie de mai multe studii:  „În vederea creșterii pe termen lung a ponderii cumulate a zonelor de protecție strictă și de protecție integrală, managementul conservării biodiversității va fi orientat spre atingerea în următorii 10 ani a pragului de 75%, conform recomandărilor Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Extinderea zonei de non-intervenție va lua în considerare studii multidisciplinare aprofundate, dar și aspectele socio-economice. În cadrul acestui proces de extindere vor fi implicați activ toți factorii interesați, in special comunitățile locale, care depind de resursele naturale din raza parcului national.  Am făcut această recomandare, plecând de la premiza că toate parcurile naționale din țara noastră ar trebui să aibă o stratregie și un plan realist de extindere a zonelor de protecție strictă și integrală până la cel puțin 75% din suprafața ariei protejate”.

Din păcate, în cei 10 ani cât se vor derula ”studiile suplimentare”, pe diferența de 14% din suprafața Parcului Național vor avea ”acces” drujbarii, deși ar fi putut să aibă ”interdicție”. Trebuia doar ca Ministerul Mediului să ia în considerare concluziile studiilor echipei de cercetători care a cheltuit 700.000 euro din fonduri europene pentru Planul de Management.

Încheiem articolul spunând că Romsilva câștigă din taxarea agenților economici care taie arbori în Parcul Național mai mulți bani decât pompează în administrarea Parcului Național, conform unui insider care a activat în RNP. Altfel spus, Parcul Național e un business.

 Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

17 thoughts on “România a ratat salvarea a peste 5000 de hectare din Parcul Național Cheile Nerei. Cum a fost învinsă o echipă de cercetători de interesele Romsilva

  1. Mara

    Ce e greu de inteles? Dupa 10 ani de exploatare nu vor mai indeplini criteriile pentru a fi incluse in zonele de protectie stricta sau integrata. A spune ca e nevoie de alte studii dupa ce abia s-au incheiat unele (ca si in cazul celor propuse pentru Muntii Fagaras, unde abia anul trecut s-au finalizat inventarierile si cartarile) inseamana golanie si furt pe fata.
    Corelati si cu faptul ca prin modificarile legislative deja facute sau in curs, conducerea „tehnocrata” elimina treptat autoritatile de mediu din toate deciziile privind padurile si vanatoarea. Tehnocratia de la mediu este sinonima cu legalizarea activitatilor infractionale. Poate de asta ii si arunca in ochi premierului si mediei intarirea controlului…

    Reply
  2. mihai

    Erika Stanciu este complice, minte cu nerusinare poate sa spuna ce a cautat sa discute in 13 octombrie la Manastirea Tismana cu cei de la administratia parcului Cheile Nerei Beusnita, cu directorul declarat incompatibil Vasile Constantin si BI(ologul) Calin Uruci? Voia sa vada ce varianta de zonare sa publice in monitorul oficial?Faceti investigatii.

    Reply
  3. Sorin

    Sa mearga toate padurile noastre la suedezi sa faca noptiere pentru toata Europa ! Uraaa !! Noi ramanem aici si respiram praf si mizerie ! Hotilor nu le pasa ca ei au limuzine cu clima si stau numai in vile si cladiri cu clima, ei nu respira aerul cu muritorii de rand. Fraierii suntem cei care le permitem sa umble prin paduri cu utilaje. Trebuie incendiate acolo pe loc si oamenii legati de copaci si altoiti bine.

    Reply
  4. Citizen X.

    Este nevoie de „studii suplimentare” ca să urmezi o recomandare a IUCN ?
    (Ce părere are dna secretar de stat / ministru despre planurile de management aprobate de minister, întocmite FĂRĂ studii științifice ?)
    Ministerul mediului este o instituție de supervizat studii științifice ?
    Se pot lua decizii de conservare fără „studii aprofundate”. Dacă se dorește conservare.
    Evaluatorul Ministerului mediului (angajat printr-un program pe fonduri europene, by the way …) nu a avut nimic de obiectat despre zonarea de la Cheile Nerei – Beușnița …
    Un înalt oficial al ministerului constată că „… toate parcurile naționale din țara noastră ar trebui să aibă o stratregie și un plan realist de extindere a zonelor de protecție strictă și integrală până la cel puțin 75% din suprafața ariei protejate.” ? Și în prezent după ce se lucrează: după planuri și strategii nerealiste ? Pe foarte mulți bani europeni ?
    Poate citesc și cei de la Curtea Europeană de Conturi opiniile Ministerului Mediului din România despre sutele de milioane de euro europeni cheltuiți acum pentru protejare mai încolo, cam peste 10 ani …
    Până atunci, se fac studii socio-economice (complexe și aprofundate, bănuim) într-o arie cu 90 % pădure, 1 proprietar, practic (statul român), un agent economic principal (RNP) și două sate amărâte și aproape depopulate.

    Este totuși de remarcat că dna secretar de stat recunoaște implicit că doar zonele de protecție strictă + integrală sunt cele în care se urmărește realizarea obiectivului principal pentru care a fost declarată aria protejată. Bluff-ul cu „primul rând de parcele întregi” din „zona de conservare durabilă” este pentru cine nu citește un manual de conservarea naturii. Din nefericire, nici o altă echipă dintre cele care au întocmit planuri de management pentru parcuri naționale și naturale nu a mirosit cacealmaua cu cinci zone, strecurată în OUG-ul silvic 57/2007. Sau au avut curajul atenuat de diverși factori. Dintre care unii, foarte interesați.

    Mulțumiri d-nei ministru al mediului care s-a comportat supra-prezidențial: a tăcut perfect.
    Și d-lui prim-ministru Cioloș, care s-a oripilat la o postare pe FB, dar nu a văzut cinci articole pe Romaniacurata.ro. Putea să se intereseze despre ce fac cei de la USAMVB Timișoara, din facultatea care a coordonat programe Tempus cu burse, dintre care de una a beneficiat chiar domnia sa.

    Reply
  5. nicki

    Mihai@ , incompaibilul-incompetent padurar ajuns director Vasile Constant in( VC) si bi(ologul) cum bine ai spus,sint uneltele care au balacarit munca unor professori universitari si oameni de stiinta.

    Reply
  6. Mihaela Ungureanu

    Dati in judecata ! Lucrarile ar trebui oprite pana la solutionarea cazului iar faptul ca nu au studi de impact ar trebui sa duca si la castigarea procesului.

    Reply
  7. VISLOVSCHI ELENA

    Inafara de faptul ca ne tot smiorcaim ,gasim tot felul de explicatii inutile ,nu facem nimic corect.Dece trebuie sa le gasim mereu o scuza si nu sa ii pedepsim pe cei care au cedat ,sau au gresit ? Nu exista motivatie pt prostie lasitate sau furt.Oare cand vom imvata sa fim un popor hotarat,corect sa nu avem in vocabular decat cuvantul da sau nu si sa aplicam legea pt fiecare indiferent cine e ce functie are si din care partid vine.Nemtii cand au fost ajutati de americani prin planul Marschal nu au stat cu bratele incrucisate sa le faca altii , au facut ei mai mult ca altii si se vede nu au vrut sa fie toti cu facultate si sa nu stie sa faca nimic au pus mana si au imvatat meserie si cum se face un lucru bine facut. ASA CEVA VETI VEDEA PESTE TOT IN GERMANIA -ESTE TARA LUCRULUI BINE FACUT SI IN FOLOSUL OAMENILOR:-Pe cand la noi?Cei care conduc aici stiu ca ei nu trebuie sa se imbogateasca pe spinarea poporului ci poporul sa beneficieze de inteligenta si munca lor STIM TOTI ;VEDEM :TOTI ;DAR NIMENI NU FACE NIMIC CONCRET:IAR CAND CINEVA MAI APARE SI VREA SA FACA NOI IL CALCAM IN PICIOARE:AICI STEAGUL TARII ESTE PE TOATE ARTICOLELE SI LA MULTE CASE :::LA NOI ?

    Reply
  8. alzara medic Sibiu

    Ori doamnele Palmer şi Stanciu sunt nepricepute ,ori sunt susceptibile de corupţie . Nici cumularea nu e de ignorat .Mai avem un premier şi un preşedinte !

    Reply
  9. Andrei

    „Erika Stanciu, secretarul de stat care a inserat în Planul de Management mențiunea legată de ”extinderea la 75% peste 10 ani”, consideră că amânarea protejării pădurilor din Parcul Național a fost necesară fiindcă e nevoie de mai multe studii.”
    Deci intr-un plan de management se spune ca peste 10 ani se va extinde suprafata de protectie la 75%. Asta nu are nicio valoare si sunt cai verzi pe pereti. Puteau sa crie ca peste 10 ani Romania va avea crestere economica anuala de 10% si inflatie de 0%! La fel de mult valora! Ne mai spune aceasta individa ca ne trebuie studii. Pai exista deja un studiu si tot nu ati tinut cont de el! Ma intreb dupa ce baga baietii drijbele ce studii se vor face?
    Dar se termina anul si pleaca madame Palmer la Bruxelles fara sa fi facut nimic esential: microcentralele sunt la locul lor, in parcurile nationale se taie, de vanat spacii protejate ar fi dat voie, de defrisat se defriseaza, recicalare nu se face, gunoaiele se arunca peste tot (mergeti pe centura Bucuresti sa vedeti ce campuri de moloz sunt)….

    Reply
  10. Iosif

    Eu am inceput de multa vreme sa fac fotografii la toate locurile pe care le vizitez in Ro. Inainte radeam de toti pustanii astia,selfie generation care trebuie sa faca 5 fotografii pe minut ca altfel nu pot trai de nu primesc destule like-uri.

    In un fel asta fac si eu,dar in poze este mai mult natura si mai putin apar eu. De ce as face asa ceva? Deoarece nu cred ca in 20-30 de ani va mai exista natura care am stiut-o de copil. Si vreau sa am poze,macar un wallpaper sa pot pune despre valea draganului pe atunci cand inca era mocanita acolo si nu era totul construit de la halta pana la baraj si defrisat.

    Vreau sa ii pot arata la copii cum era prin Busteni acum 15-20 de ani,ce curatenie era acolo,ce curatenie era pe varf,fata de badoagele de bere si cutiile goale de mustar de ce e plin acuma. Am poze cum era faget-ul prin cluj la inceputul anilor 90 ,pai este incomparabil,unele zone efectiv nu le poti recunoaste. Ce sa declar de cheile baciului,hoia si multe altele.

    Cum era prin delta dunarii pe vremuri,inainte sa vina acel val de distrugeri, si cum e acuma,plin de hoteluri de fite si de pensiuni si plin de gunoi,jur ca nu mai poti pescui pe acolo,nu poti inota acolo. In multe locuri apa e murdara si pute a gunoi. Ca deh,nu cumva sa mergi si tu la pescuit prin delta cu cortul,bine mah,mergem la pensiuni luxoase,luam yacht,pai da cum,suntem tarani sau ce?

    Romania nu a ratat salvarea,romania ca tara refuz sa cred ca exista. Romania ca o colonie aia cred,dar ca o tara,un stat de drept,nu cred ca exista. Daca ar exista statul de drept,daca ar exista romania si ar exista o oarecare unitate,ar fi fost lupte pentru pastrarea acestor locuri. Altii se bat cu statul pentru ca cineva vrea sa construiasca un supermarket in un loc ce dauneaza nu mai stiu carei specii de pasari, si noi ne uitam nepasatori in timp ce ni se demoleaza cladirile vechi si istorice pentru niste birouri, si ne amanetam toate padurile ca doara da-l dracu de treaba,sa se descurce generatiile viitoare cu problemele de azi.

    Reply
  11. Tudor

    gunoiul uman traian viorel lascu, intentionat cu litere lici, a fost si artizanul unei smecherii cu fonduri europene prin anii 2000, cand initial a distrus traseul de vizitare al cetatilor ponorului cu fonduri europene si apoi l-a refacut, tot cu fonduri europene.
    in parcul natural apuseni se comporta ca un vataf, in federatia romana de speologie tot ca un vataf, el si cativa amici de-ai lui: misu gligan (asa il cheama, nu e porecla; pentru necunoscatori, gligan e regionalism bihorean pentru mistret), andrei posmosan, calin voda……

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *