Călin DejeuRahela Carpa

Reviste științifice „piratate”

Lumea știintifica nu levitează, cumva, deasupra mizeriilor cotidiene, așa cum poate unii, care o văd mai de la distanță, își închipuie. Este, într-un fel, o expresie a societății în ansamblul ei, cu bunele și relele ei. Până aici nimic surprinzător, și nu ne referim la tarele specifice societății românești, care își pun o amprentă urâtă pe mediul academic românesc (mai ales promovarea pe alte criterii decât cel al performanței), ci la situația globală.

Dar această trivializare a lumii cercetării a ajuns, de câțiva ani, la un fenomen chiar surprinzător, puțin conștientizat chiar și între cercetătorii din România. De aceea ne-am gândit că trebuie să scriem despre acest fenomen, în primul rând ca să punem în gardă. Așa cum biodiversitatea înseamnă și virusuri patogene, nu doar bogăția supremă a naturii, iată că tehnologia informației poate, în mod paradoxal, să saboteze știința. Nu, nu vă gândiți că este un alt articol despre teoriile consipirație și propagarea lor exponențială cu ajutorul ”online-ului”.

Am primit cu ceva vreme în urmă un e-mail, aparent de la revista Preslia, prestigioasă revistă de botanică din Cehia. Era o invitație de publicare. Ne-am gândit să o acceptăm și să publicăm un articol în aceasta, având scris ceva compatibil cu tematica revistei. Dar am avut norocul să avem probleme la submitere. Atunci am căutat datele de contact pe site (din fericire am dat peste cel real), și i-am scris editorului șef, domnul Petr Pyšek. Acesta ne-a răspuns imediat că nu de la el am primit invitația, că site-ul revistei este ”piratat”, că este o poveste urâtă. O revistă parazită, cu același nume, a apărut pe internet și escrochează cercetătorii naivi. Editorul șef ne-a atras atenția în primul rând să nu plătim ceva celor care ne-au invitat. Escrocii profesioniști nu foloseau doar numele revistei, ci chiar și exact numele editorului șef.

A fost atunci primul nostru ”contact” cu acest fenomen dubios, am crezut că este un caz izolat, eventual cauzat de statul de drept mai șubred din fostele state comuniste, și nu i-am dat mare importanță.

Dar ulterior am aflat că este mult mai grav decât părea la prima tangență.

Pe site la Preslia este postată, cu roșu, o avertizare: ”Vă atragem atenția că site-uri piratate ale revistelor științifice, incluzând cele vizând Preslia, au apărut recent pe Internet. Vă rugăm să vă asigurați că urmați instrucțiunile de pe acest site www.preslia.cz. De asemenea, e-mailurile trimise în numele Preslia reprezintă spam și nu au nimic de-a face cu revista. Vă recomandăm cu insistență să nu plătiți nimic șarlatanilor care distribuie aceste e-mailuri. Preslia publică doar studii botanice și nu solicită niciodată cheltuieli de publicare la momentul submiterii.”

Am încercat mai târziu să publicăm un alt articol în revista islandeză Jökull. Am ajuns chiar până pe puctul de a plăti o taxă de publicare. Dar ni s-a părut suspect faptul că plata se făcea în Bitcoin. Probabil că am rămas cu sechele de la faptul că am avut în trecut probleme cu o firmă care se ocupa cu monede virtuale, și care era ”client” (prin interpusă) al un agresor al nostru, despre care s-a mai scris. Această ”tresărire” datorată unei probleme personale a fost factorul determinant, dar a fost cauzată de o situație particulară personală, nu putea să ajute pe altcineva. Probabil că majoritatea cercetătorilor nu ar fi văzut ceva suspect în plata în monedă virtuală, acum când chiar se vehiculează ideea emiterii unei monede digitale publice.

Am făcut o mică ”cercetare” cu privire la revista în cauză, și cazul era identic cu cel al revistei Preslia. Există două site-uri ale revistei, unul este cel real, și altul cel fals, ”pirat”. Diferența între cazurile celor două reviste, Preslia și  Jökull, este doar că la o căutare pentru Preslia Google furnizează ca prim rezultat site-ul real, în timp ce la Jökull ne afișază pe prima poziție revista falsă. Acum am realizat că aceasta a fost cealaltă șansă a noastră, faptul că la Preslia primul rezultat al căutării este reprezentat de revista autentică, așa că am ajuns să comunicăm cu editorul real, și să ne atenționeze. La Jökull ironia sorții a fost să avem șansa cu experiența personală traumatizantă, menționată mai sus. Dar poate că alții au avut mai puțin șansa de partea lor, iar alții sunt pe punctul să cadă în plasă.

Sigur alții au fost mai puțin inspirați/norocoși ca noi, se scrie că acest tip de șarlatanism a a apărut în 2012, și, din moment ce nu a dispărut încă, înseamnă că ”afacerea” merge.

Și nu este doar o problemă financiară. Oricum, cu condițiile de cercetare din România, cu ”stimulentele” oferite de sistem pentru cercetare, marea Cenușăresă a țării,  o experiență cu o revistă pirat poate să reprezinte un ”bruiaj” demoralizant, nu numai pentru cei aflați la început de carieră. Oricum decalajul științific între România și țările de top crește, și este din ce în ce mai greu de publicat, pentru cercetătorii români.

În tabelul de mai jos sunt câteva cazuri de reviste ”piratate”.

Revista autentică Site-ul pirat
Ciência e Técnica Vitivinícola (eISSN: 2416-3953)

https://www.ctv-jve-journal.org/

http://www.ciencia-e-tecnica.org/
Jokull Journal (ISSN: 0449-0576)

http://www.jokulljournal.is

http://www.jokulljournal.com/
Klosterneuburger Mitteilungen

http://www.weinobstklosterneuburg.at/service/publikationen/publikationen-klosterneuburger-mitteilungen.html

http://www.mitt-klosterneuburg.com/
Sylwan (ISSN: 0039-7660)

https://sylwan.lasy.gov.pl

http://www.sylwan.ibles.org
Wulfenia (ISSN: 1561-882X)

https://landesmuseum.ktn.gv.at/wulfenia

http://www.multidisciplinarywulfenia.org/

Am adunat în alt tabel câteva cazuri ”rezolvate”, în sensul că site-urile ”pirat” au dispărut.

Revista autentică Site-ul pirat
Archives des sciences (ISSN: 1661-464X)

http://www.unige.ch/sphn/

http://www.sciencesarchive.com
Bothalia (ISSN: 0006-8241)

http://www.abcjournal.org/

http://www.bothalia.com

 

Bradleya (ISSN: 0265-086X)

http://society.bcss.org.uk/index.php/bradleya-2.html

http://www.britishedu.org.uk
Chemical and process engineering (ISSN: 0208-6425)

http://journals.pan.pl/cpe

http://www.processengineering.net
Emergencias (ISSN: 1137-6821)

http://emergencias.portalsemes.org/

http://www.sanidadediciones.com
The Nautilus (ISSN: 0028-1344)

https://www.shellmuseum.org/the-nautilus

http://www.nautilusjournal.net
Texas Journal of Science (ISSN: 0040-4403)

https://www.texasacademyofscience.org/texas-journal-of-science

http://www.texassciences.us

 

Vitae-revista de la facultad de quimica farmaceutica

https://revistas.udea.edu.co/index.php/vitae

http://www.vitae-udea.org/

Fenomenul nu este chiar nou nouț, și am fi curioși să știm cam ce face Interpolul, cu toți membrii săi, pentru a eradica acest tip de șarlatanism.

O listă mai amplă cu reviste piratate găsiți aici: beallslist.net/hijacked-journals/

Acești infractori nu sunt niște simpli infractori ”de drept comun”, cine nu are de-a face cu lumea publicațiilor științifice nu are cum să se gândească la această formă de șarlatanie. Mai mult ca sigur indivizi din lumea științifică au pornit acest nou curent de șarlatanism, ceea ce este siderant, chiar dă de gândit privitor la cotloanele ascunse ale caracterului uman.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Reviste științifice „piratate”

  1. Butusina Cristian

    Dar de ce ca sa publici sau sa ai acces la „stiinta” trebuie sa platesti? De ce „Sapiens”-ul lui Homo Sapiens a devenit o marfa? si inca una foarte scumpa? Asta de ce „cotloane ascunse ale caracterului uman” tine? Si ne mai intrebam de ce exista „elite” si „vulg”, de ce exista „bogati” si „saraci” mai ales cei „saraci cu duhul”.Ne intrebam de ce oamenii voteaza PSD? sau spun ca pamantul este plat? sau de ce merg la „moastele” sfintilor? sau asculta manele? Oare cand o sa-ntelegeti ca lumea asta este stramba si ca Homo Sapiens nu mai e Sapiens de cand a inceput sa-si tina „Sapiens”-ul in valiza in loc de cap, sa si-l tina in „biblioteci” asa cum isi tine „viata” in „banci”?

    Reply
  2. Andrej Bathory

    Ce a fost mai întâi, oul sau găina? Este foarte simplu, totul funcționează după legea cererii și ofertei. Și ”cercetătorii naivi” trebuie să aibă satisfacția și cariera lor. În vremuri de criză, soluții identice. Niciun om serios nu ar cădea într-o astfel de ”capcană”. Ați demonstrat-o chiar dvs.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *