“Reforma” lui Tudorel pune Justiția sub control politic

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a prezentat pe 23 august propunerile de modificare a legilor Justiţiei. Este vorba de legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi legea 317/2004 privind CSM. Dintre toate schimbările propuse, câteva au stârnit critici aprinse, pe care le prezentăm mai jos.

Val de critici

Dintre instituţii, doar Parchetul general a comentat pe fond propunerile ministrului Justiţiei. DIICOT a anunţat că a convocat adunarea generală a procurorilor, iar CSM şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor au precizat că aşteaptă ca Ministerul Jusiţiei să le pună la dispoziţie sau să publice pe site-ul propriu proiectul de modificare a legilor Justiţiei. Doar Forumul magistraţilor a criticat schimbările propuse de ministru pe care le califică drept o tentativă de neacceptat de “întoarcere în timp, la metehnele anterioare anului 1989, prin readucerea justiției sub control politic și lărgirea nepermisă a atribuțiilor ministrului justiției”. Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei şi magistratul Cristi Danileţ au comentat şi ei propunerile MJ.

Lipsă de transparenţă

Deşi a făcut o conferinţă de presă pentru a prezenta aceste schimbări, ministrul Tudorel Toader nu a răspuns întrebărilor presei, iar astăzi a plecat în concediu până miercuri. Mai mult, Ministerul Justiţiei nu a publicat pe site proiectul de lege.

Iată mai jos controversatele modificări: 

1. Inspecţia judiciară trece la Ministerul Justiţiei ca pe vremea Rodicăi Stănoiu din Guvernul Năstase al PSD

Inspecţia Judiciară – instituţia care anchetează abaterile disciplinare ale magistraţilor – este o instituţie autonomă încă din 2012.

Ministrul Tudorel Toader a propus trecerea Inspecţiei Judiciare (IJ) la Ministerul Justiţiei (MJ) aşa cum era înainte de 2004 pe vremea celebrei Rodicăi Stănoiu, ministrul PSD al Justiţiei din Cabinetul Adrian Năstase.

“În multe ţări, IJ este la MJ. Respectând deplina independenţă, autonomie pe care o are, nu intră sub coordonarea – poate vor spune unii – să zicem sub conducerea factorului politic. Eventual există şi o soluţie mai radicală de o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi procurori”, a afirmat Toader într-o declaraţie susţinută la sediul MJ.

Culmea, Inspecţia judicară a salutat propunerea ministrului.

“Apreciem intenţia ministrului Justiției de a consolida independența Inspecției Judiciare față de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificări sunt în acord cu pozițiile pe care Inspecția le-a avut în decursul timpului legat de necesitatea unei autonomii reale a Inspecției”, a declarat purtătorul de cuvânt al IJ, Alin Alexandru.

Parchetul general a criticat propunerea ministrului.

“Ministerul Public a luat act cu suprindere şi îngrijorare de modificările anunţate de ministrul Justiţiei şi asupra cărora procurorii nu au fost consultaţi în prealabil. Tragem un semnal de alarmă în legătură cu (…) trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției)”, au arătat reprezentanţii Parchetului general.

Forumul Magistraţilor: “Punerea Inspecției Judiciare sub controlul Ministerului Justiției nesocotește numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, afirmarea și garantarea independenței inspectorilor judiciari presupunând excluderea oricărei implicări a factorilor politici, inclusiv a unui ministru al justiției, membru al unui guvern politic. Dacă există vreun neajuns al organizării actuale, corectarea acestuia apare a fi mult mai facilă decât transferul instituţional propus”, se arată într-un comunicat al Forumului Magistraţilor.

Judecătorul Cristi Danileţ: “Mi se pare cea mai dură propunere. Inspecția Judiciară era la MJ până în 2005, apoi a fost la CSM până în 2012, după care a devenit instituție independentă. Acum se dorește să se revină la sistemul dinainte de reforma din 2005. Personal, nu vreau să fiu un magistrat posibil anchetat de Inspecția ministrului”, a scris magistratul Danileţ pe blogul personal.

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei: “Inspecţia judiciară, care îi cercetează disciplinar pe judecători şi procurori, trece la Ministerul Justiţiei, tot ca pe vremea lui Stănoiu, când inspecţia era folosită ca instrument politic, făcut dosare la comandă şi pentru şantajarea magistraţilor. Moartea procurorului Panait nu înseamnă nimic pentru Toader&comp”.

2. Preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi

 Acum, şefii DNA, DIICOT şi PG sunt numiţi după următoarea procedură: ministrul Justiţiei face o nominalizare, secţia pentru pocurori a CSM dă un aviz consultativ şi preşedintele ţării face numirea propriu-zisă.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader propune ca numirea să fie făcută astfel: ministrul Justiţiei face nominalizarea şi secţia pentru procurori a CSM decide. Astfel, este eliminat preşedintele României din această procedură de numire.

Parchetul general a criticat şi această propunere de modificare:

“Tragem un semnal de alarmă în legătură cu (…) respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței Justiției, de numire a funcțiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere agreată și de MCV, constând într-o procedură de selecție transparentă a candidaților, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiției, numirea fiind făcută de președintele României.”

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei: “Preşedintele este exclus din procesul de numire a procurorilor cu funcţii de conducere de la DNA, DIICOT şi Parchetul General şi înlocuit cu CSM, format din 19 membri. Exact ca pe vremea lui Stănoiu. Toader intră cu bocancii peste angajamentele asumate de România în 2007 ca să ne integrăm în Uniunea Europeană. Cele 3 legi ale Justiţiei adoptate în 2005 au fost salutate de Comisia Europeană şi au avut un rol decisiv în intrarea României în UE. Atunci, de ce le schimbăm? Ca dovadă, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) cere expres să nu se modifice procedura de numire şi revocare a conducerii DNA, DIICOT şi PG, care, din 2005, se finalizează prin decizia preşedintelui şi care a funcţionat foarte bine. Raţiunea este simplă: un organ colectiv – CSM – nu răspunde pentru nicio decizie luată. În schimb, preşedintele ţării are nume şi faţă şi poate fi sancţionat de electorat pentru deciziile proaste.

Forumul Magistraţilor: “Excluderea Președintelui României din procedura de numire a procurorilor în principalele funcții de conducere din parchete, care a fost acceptată până în prezent drept o expresie a principiului constituțional al separației puterilor în stat, cu atributul controlului reciproc al puterilor, iar nu ca un privilegiu dat șefului statului, nu poate fi justificată în mod obiectiv decât dacă Ministrului Justiţiei i-ar reveni atribuţia de a emite un simplu aviz consultativ, iar nu de a propune secţiei de procurori a CSM o anumită persoană spre a fi numită în funcţia de conducere.”

Judecătorul Cristi Danileţ: “Secţiile CSM vor decide separat asupra şefilor din Justiţie. Pentru şefia ICCJ va face propunerea secţia de judecători (nu Plenul CSM ca până acum) şi numirea o face Preşedintele statului.

Pentru şefia MP, DNA şi DIICOT rămâne ca propunerea să vină de la ministrul justiţiei (ceea ce după mine nu va duce pe viitor la eliminarea acuzelor de politizare, prezente în prezent), dar numirea o face secţia de procurori (nu o va mai face Preşedintele statului)”, a scris magistratul Danileţ pe blogul personal.

Ludovic Orban, preşedinte PNL:  “Scoaterea preşedintelui din ecuaţia numirii şefilor de parchete permite arbitrariul ministrului de Justiţie, care este politic, în nominalizarea acestora. Ministrul politic va cauta să numească procurori obedienţi, care să răspundă la comenzi şi care să nu mai îndrăznească să declanşeze anchete împotriva protejaţilor din clientela politico-economică. Mai mult, parchetele pot să se transforme într-o armă politică de lupta împotriva opozanţilor”,a  scris liderul PNL pe o reţea de socializare.

3. Se introduce de facto răspunderea magistraţilor pentru erorile judiciare

 “Până acum legea spunea ca ‘statul se poate îndrepta’ împotriva magistratului. Propunem sa scoatem ‘poate’. Voi face cândva publice toate erorile judiciare, statul nu s-a îndreptat niciodată împotriva magistratului care a greșit. Nu există categorie socio-profesională care să nu răspundă după regulile generale ale dreptului”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Tudorel Toader a precizat că a propus abrogarea articolului care spune: “pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului reprezentat prin Ministerul Finanțelor”, a spus Toader.

Potrivit modificării, “după ce prejudiciul a fost acoperit de către stat, în temeiul hotărârii irevocabile, statul se îndreaptă cu acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit eroare judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Cazul Ruşanu

Fostul preşedinte al Autorităţii de supraveghere financiară Radu Ruşanu a fost ţinut în arest preventiv şi apoi achitat definitiv. Potrivit propunerii ministrului, Ruşanu va putea cere despăgubiri de la stat şi de la magistraţii care l-au ţinut în arest.

Cazul Iacobov

Au fost însă situaţii numeroase cînd inculpaţi au fost achitaţi la fond şi condamnaţi la sentinţa definitivă. Întrebarea e cine cere sancţionarea judecătorilor care în mod greşit au decis achitarea la fond. De exemplu, o judecătoare de la Tribunal a decis achitarea lui Corneliu Iacobov, iar Înalta Curte a decis definitiv să îl condamne la 7 ani de închisoare. Cine cere sancţionarea judecătoarei de la Tribunal care a greşit? În cazul lui Ruşanu, e clar că el ar putea cere despagubiri.

Judecătorul Cristi Danileţ: “Cu privire la răspunderea materială a magistraților nu sunt modificări radicale. În prezent, Statul despăgubește victima unei erori judiciare, iar apoi POATE să se îndrepte împotriva magistratului vinovat cu rea-credință sau gravă neglijență. Pe viitor se dorește ca acest regres al Statului să fie OBLIGATORIU, ceea ce este firesc. Însă acest sistem nu va fi funcționar cât timp nu este descrisă exact procedura de stabilire a relei credințe sau gravei neglijențe a magistraților: de exemplu, mă îndoiesc că într-un proces civil (pentru despăgubire) un judecător de civil poate stabili dacă un judecător de penal a greșit cu intenție”, a sscris magistratul pe blog.

Forumul Magistraţilor: “Subliniem demagogia acestei propuneri legislative, în condiţiile în care nu se respectă egalitatea între cele trei puteri ale statului. Astfel, remarcăm faptul că în România nu există încă o procedură efectivă de recuperare a prejudiciilor cauzate de miniștri sau parlamentari condamnați penal pentru infracţiuni de corupţie, unii dintre aceștia fiind liberați condiționat fără a plăti integral prejudiciul cauzat în mod direct Statului.

De asemenea, condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu sunt determinate doar de conduita unor magistrați, ci au la bază, în cele mai multe situații, tocmai legislația deficitară, în unele cazuri constatată a fi constituțională chiar de Curtea Constituțională (a se vedea, spre exemplu, hotărârile CEDO din cauzele Sabou şi Pîrcălab împotriva României, 28 septembrie 2004, Dumitru Popescu (nr. 2) împotriva României, 26 aprilie 2007, Marcu împotriva României, 26 octombrie 2010, Bălteanu împotriva României, 16 iulie 2013). În astfel de cazuri, în care decizia judecătorilor s-a întemeiat pe o normă juridică națională neconformă dreptului european al drepturilor omului, menținută în fondul normativ printr-o decizie a Curţii Constituţionale, ne punem întrebarea dacă răspunderea materială nu ar trebui să revină exclusiv (sau prioritar, cel puţin) parlamentarilor şi judecătorilor Curţii Constituţionale?

În fine, este surprinzătoare iniţiativa Ministrului Justiției, fost judecător al Curții Constituționale, de a se abate tocmai de la jurisprudența constantă a acesteia în materia răspunderii magistraților. Spre exemplu, prin Decizia nr. 633 din 24 noiembrie 2005, s-a statuat că „reglementarea potrivit căreia persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, iar nu împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară, oferă posibilități mai largi în valorificarea unui eventual drept la despăgubire. Astfel, condiționarea recunoașterii dreptului la despăgubire exclusiv de săvârșirea erorii judiciare are drept consecință ușurarea sarcinii probațiunii, față de ipoteza în care, alături de eroarea judiciară, ar trebui dovedită și reaua-credință sau grava neglijență a magistratului, exigențe constituționale pentru angajarea răspunderii acestuia din urmă. Mai mult, conferirea calității de debitor al obligației de dezdăunare în exclusivitate statului este de natură să înlăture riscul creditorului de a nu-și putea valorifica creanța, fiind de principiu că statul este întotdeauna solvabil”.

4. Nu vor mai fi magistraţi sub 30 de ani

“Propunem ca la Institutul Naţional al Magistratiurii (INM) candidaţii să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puţin cinci ani.

Cu alte cuvinte, termină Facultatea de Drept, face masterat sau nu face masterat, face doctorat sau nu face doctorat, avem foarte multe profesii juridice, ţara nu are nevoie numai de procurori, repet avem 7.000 de procurori şi judecători, ţara are nevoie de consilieri juridici, de mediatori, de executori judecătoreşti, de notari, de avocaţi, de secretari de consilii de primării, care trebuie să aibă pregătire juridică sau în administraţie, jurişti sunt în ministere, jurişti sunt peste tot. Dobândeşti acea experienţă profesională timp de cel puţin cinci ani într-o activitate, profesie juridică reglementată de lege, ai 30 de ani în care dobândeşti, pe lângă experienţa profesională, maturitatea, experiența de viaţă, după care statul să îţi pună în mână decizia care schimbă soarta unui om, destinul unui om”, a explicat Tudorel Toader.

Judecătorul Cristi Danileţ: “La INM candidatul să aibă minimum 30 de ani și cel puțin 5 ani experiență în funcții juridice. Este cea mai radicală propunere, care va schimba cu totul fața sistemului juridic de acum în 10-20 de ani. Nimeni nu a avut curajul să facă până acum o astfel de propunere. În principiu sunt de acord cu ea, dar cred că ar trebui introdusă progresiv: pot spune cu mâna pe inimă că în următorii 10 ani nu vom avea de unde recruta asemenea magistrați sau ei vor avea o pregătire mult inferioară proaspeților absolvenți din aceste zile. De asemenea, în paralel, cred că cineva ar trebui să facă o verificare cu privire la calitatea educației din Facultățile de Drept, care sunt prea multe pentru România și scot prea mulți absolvenți cu diplome fără acoperire în pregătirea lor. Sistemul de admitere directă în magistratură, fără INM, valabil în prezent pentru cei cu vechime de 5 ani, va fi eliminat”.

Forumul Magistraţilor: “Schimbarea condițiilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii este aptă a produce în timp desființarea acestuia și imposibilitatea recrutării în profesiile de judecător sau procuror a studenților eminenți ai facultăților de drept.Pentru egalitate de tratament a reprezentanţilor celorlalte puteri ale statului (executivă şi legislativă), ar trebui ca şi în cazul miniştrilor şi al parlamentarilor să existe aceeaşi vârstă minimă de 30 de ani pentru ocuparea funcţiei sau demnităţii publice, după caz, dezideratul afirmat de iniţiatorul modificării fiind acelaşi – asigurarea experienţei în luarea deciziilor”.

5. Procurorii şefi vor putea infirma deciziile unor procurori şi pe fond, nu doar pe legalitate

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a propus ca procurorii şefi să poată infirma o decizie a unui procuror subordonat nu doar sub aspectul legalităţii, al formei, ci şi cu privire la conţinut, la fond.

Judecătorul Cristi Danileţ: “Procurorul şef va putea infirma un act al procurorului din subordine nu numai pe chestiuni de legalitate, ci şi pe fond. Nu mă pricep foarte bine, dar cred că dacă dăm puteri atât de mari procurorilor şefi nu mai putem vorbi de independența decizională a procurorilor, stabilită în lege pentru priam dată în România în 2005″,  a explicat magistratul.

6. Înfiinţarea unei direcţii în cadrul Parchetului general care să investigheze magistraţii indiferent de natura şi gravitatea faptelor

De parcă nu ar avea deja DNA pentru combaterea faptelor de corupţie ale magistratilor şi Parchetul general pentru abuzurile acestora, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat înfiinţarea unei direcţii în cadrul PG care să se ocupe numai de magistraţi.

“Ca o garanție pentru independența judecătorilor vom avea un corp specializat din 20 de procurori, care sa ancheteze presupusele infracțiuni săvârșite de către magistrați”, a precizat Tudorel Toader la o conferință de presă în care a prezentat proiectul de modificare a legilor Justiției.

Potrivit proiectului, “în cadrul Parchetului de Pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției se înființează o direcție specializată având competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora”.

Parchetul general a criticat propunerea: “Tragem un semnal de alarmă în legătură cu (…) crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor (sugerând că problema corupţiei se află în corpul magistraţilor şi nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură)”.

Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei: “Crearea unei structuri speciale de parchet care să îi ancheteze pe procurori şi judecători, scotându-i de sub competenţa DNA. Toader vrea să rupă bucăţati din DNA şi mă îndoiesc că nu va continua şi cu alte departamente din DNA, mutându-le prin alte locuri. DNA a demonstrat de 12 ani că poate combate eficient corupţia în rândul magistraţilor şi niciodată nu schimbi ceva care funcţionează bine, decât dacă vrei să distrugi ceea ce funcţionează”, a declarat Macovei.

Judecătorul Cristi Danileţ: “În felul acesta DNA pierde din competenţă faptele de corupţie comise de magistraţi. Dar o astfel de structură, numită „Birou de Anchete Speciale” a existat şi pe vremuri  – procurorul Panait, sinucis în 2002, a făcut parte din ea.”

Forumul Magistraţilor: “Crearea unei direcții specializate în cadrul Parchetului General, având ca obiect de activitate cercetarea penală a magistraților, așa cum exista în urmă cu peste 20 de ani, reprezintă o măsură nejustificată, ce transmite opiniei publice un sentiment de neîncredere în eficienţa reglementării actuale şi, în acelaşi timp, se poate dovedi un instrument de presiune asupra magistraţilor în cazul în care garanţiile de organizare a unei astfel de structuri nu sunt transparente şi efective”.

Alte reacţii

Dana Gârbovan, UNJR: “Modificările legilor justiției reprezintă un moment crucial pentru justiție și societatea românească. Actualele legi ale justiției sunt din 2004 și necesită o ajustare, pentru a răspunde actualelor nevoi și realități. Solicitarea noastră către întreaga clasa politică este să dea dovadă de maturitate și responsabilitate, să lase sloganele de-o parte și să înțeleagă importanța proiectului pentru întreaga societate românească”, a scris preşedintele UNJR pe Facebook .

Dana Gîrbovan critică nepublicarea de către Ministerul Justiției a proiectelor de legi, punctând că după ce textele vor fi publicate, acestea vor fi analizate minuțios.

“Elaborarea legilor este un efort comun, de aceea sperăm ca, după ce ministrul justiției va și publica proiectele pe site, toți cei interesați să vină cu propuneri concrete, argumentate riguros, pentru ca în urma unei dezbateri serioase să avem o formă fericită a modificărilor la legile justiției, în urma cărora calitatea actului de justiție să crească iar drepturile cetățenilor să fie și mai bine apărate și protejate”, precizează preşedintele UNJR.

DIICOT: “Fără a intra în fondul proiectelor de modificare a legilor justiției, în lipsa unui proiect de modificare a legilor justiției și a unei note de fundamentare scrise, procurorii DIICOT vor putea prezenta un punct de vedere unitar și integrat după comunicarea acestora. În acest sens, procurorii din structura centrală și teritorială a DIICOT consideră necesară convocarea Adunării generale a procurorilor, care să adopte o rezoluție unitară”, se mai arată într-un comunicat al DIICOT.

CSM: “Consiliul Superior al Magistraturii, urmare a solicitărilor repetate ale colegilor judecători și procurori, aduce la cunoștință publică faptul că, până în prezent, nu a primit propunerile privind modificarea legilor Justiției formulate de Ministerul Justiției”, precizează CSM într-un comunicat de presă.

Reprezentanții CSM spun că își vor exprima poziția motivată și punctuală asupra propunerilor legislative în momentul în care acestea le vor fi comunicate în condițiile legii, cu consultarea sistemului judiciar.

UNJR si AMR i-au solicitat premierului Mihai Tudose, printr-o scrisoare comuna trimisa astăzi, sa dispuna Ministrului Justitiei, Tudorel Toader, “sa publice de indata pe siteul ministerului proiectul de modificare a legilor justitiei, pentru ca acesta sa poata fi dezbatut public, astfel incat toate persoanele interesate sa il poata analiza si veni cu propuneri in vederea imbunatatirii lui”.

“Modificarea legilor justitiei este necesara si reprezinta un moment crucial pentru societatea romaneasca”, au spus judecatorii in scrisoare.

Pentru a putea dezbate pe continutul lui, proiectul de modificare a legilor justitiei trebuie sa fie facut public “pentru a da posibilitatea tuturor persoanelor, societatilor sau institutiilor interesate, precum si corpului magistratilor, sa isi formuleze punctele de vedere si sa le dezbata intr-un cadru legal, democratic si institutional”.

“Numai in urma unui astfel de proces transparent si democratic, cu implicarea tuturor partilor interesate, vom putea impreuna elabora un nou set de legi ale justitiei care sa raspunda cat mai bine nevoilor curente ale societatii romanesti si provocarilor sistemului judiciar, iar la final sa conduca la cresterea calitatii actului de justitie si la o mai buna aparare si protejare a drepturilor si libertatilor individuale”, conchide scrisoarea UNJR-AMR.