Rectorul Universității de Vest Timișoara, Marilen Pirtea, s-a auto-suspendat din funcție timp de o săptămână. Conform presei (aici), Marilen Pirtea ar fi invocat motive personale. Prin această auto-suspendare, Marilen Pirtea poate beneficia (peste 4 ani) de o prevedere extrem de controversată a Legii Educației Naționale, care îi permite unui rector să candideze la un al treilea mandat consecutiv dacă un mandat din cele anterioare nu ar fi fost complet. Culmea e că Marilen Pirtea se numără printre cei care au criticat dur această prevedere legală, atunci când a fost adoptată.
***
Senatul Universității de Vest din Timișoara (UVT) (senat universitar = „cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul universității” – articolul 213, alineatul (1) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011), întrunit în ședință extraordinară în data de 18.02.2016 (într-o zi din săptămâna în care atât cadrele didactice, cât și studenții se aflau în vacanță – perioadă asimilată cu o parte dintre zilele de concediu legal obligatorii pentru cadrele didactice angajate în UVT), a decis, prin hotărârea numărul 75, desemnarea unui nou ordonator de credite al instituției, pentru perioada 18.02-29.02.2016, în persoana prorectorului prof. univ. dr. Petru Marin Ștefea.
Ce înseamnă, de fapt, această decizie?
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, un ordonator de credite este „persoană împuternicită prin lege sau prin delegare să dispună, să aprobe și să răspundă, potrivit legii, de utilizarea creditelor bugetare, de realizarea veniturilor, de folosirea eficientă a sumelor de bani primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat sau de da bugetul fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduce, de organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare”. Practic, acest ordonator de credite este persoana care conduce o instituție și care are dreptul să gestioneze și să decidă asupra bugetului respectivei instituții.
Din articolul 213, alineatul (6) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 aflăm că „rectorul este ordonatorul de credite al universității”. Același articol, la alineatul (7), precizează că „durata mandatului de rector este de 4 ani”.
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea a fost ales și validat pentru un mandat în funcția de rector al Universității de Vest din Timișoara, pentru o durată de 4 ani, începând cu data de 29.02.2012. Astfel, primul mandat al rectorului Pirtea se încheia, oficial, la data de 29.02.2016.
În data de 16.12.2015, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea a fost ales prin vot de către comunitatea universitară a UVT pentru al doilea mandat, alegeri validate prin hotărârea Senatului UVT nr. 72 din 18.12.2015. Astfel, deși alegerile au avut loc la finalul anului 2015, Pirtea urmează să-și înceapă acest al doilea mandat de rector al UVT abia după încheierea primului, adică începând cu data de 1 martie 2016.
De remarcat faptul că în anul 2012 rectorul Pirtea a fost ales cu 478 de voturi în favoarea sa, deși avea contracandidat, iar în 2015, când a candidat de unul singur, a avut doar 429 de voturi „pentru” (numărul persoanelor cu drept de vot rămânând relativ constant de la un scrutin la altul).
Și-atunci, dacă Pirtea era rector în funcție al Universității de Vest din Timișoara, conform primului mandat, până în 29.02.2016, iar din 01.03.2016 urmează să-și înceapă al doilea mandat de rector, pentru care deja a fost ales și validat, și având în vedere că rectorul este ordonatorul de credite al instituției, ce motiv avea Senatul UVT să desemneze joi, 18.02.2016, un nou ordonator de credite, pentru perioada 18.02-29.02.2016?
Foarte simplu: Pirtea s-a „autosuspendat” din funcția de rector al UVT cu 10 zile înainte de a-și încheia primul mandat și de a-l începe pe cel de-al doilea! De ce ar recurge la un asemenea gest, aparent ilogic? Din „motive personale”, după cum a declarat presei locale. Oare cumva pentru a putea candida peste 4 ani pentru al treilea mandat de rector?
Ce spunea și ce spune acum Legea Educației Naționale nr. 1/2011 despre numărul de mandate la care are dreptul un rector?
- Varianta inițială a articolului 213, alineatul (7) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011: „Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiași instituții de învățământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora.”
- Varianta actuală a articolului 213, alineatul (7) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, modificat prin punctul 51 din Ordonanța de urgență nr. 49/2014începând cu 30.06.2014 (ordonanță promovată de ministrul educației naționale de atunci, Remus Pricopie, și de ministrul delegat pentru învățământ superior de atunci, Mihnea Costoiu, care modifică foarte multe prevederi din legea educației naționale și care a stârnit un puternic val de contestații din rândul actorilor mediului educațional): „Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete.” (De precizat că în prezent această ordonanță de urgență este blocată la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senatul României, președintele comisiei, Ecaterina Andronescu, refuzând să o introducă pe ordinea de zi a unei ședințe în vederea avizării și transmiterii ei către votul final din plen).
Astfel, forma actuală a articolului 213, alineatul (7) din LEN permite oricărui rector care nu a avut două mandate COMPLETE (adică a avut într-unul dintre mandate o întrerupere chiar și de o zi) să candideze pentru un al treilea mandat.
Așadar, prin această „autosuspendare” de 10 zile și prin desemnarea altui ordonator de credite al instituției, Marilen Pirtea s-a asigurat că primul mandat al său de rector nu este complet și că peste 4 ani va avea dreptul să candideze, nestingherit (dacă legislația va rămâne în forma actuală!), pentru al treilea mandat de rector al UVT.
Cunoscut pentru numărul mare de comunicate de presă și poziții emise în ultimii ani, multe dintre ele considerate a fi curajoase și vizionare, Marilen Pirtea, personaj cu ambiții mari pentru funcții înalte (se spune că a fost pe lista scurtă a PSD pentru a candida pentru un post de deputat în Colegiul 3 Timișoara la alegerile parțiale din anul 2014, că ar fi fost pe lista scurtă de propuneri pentru funcția de ministru al educației în guvernul Cioloș și că ar fi în „pole position” pentru funcția de ministru al educației într-un viitor guvern PNL) a reacționat și în iulie 2014, imediat după adoptarea de către guvern a OUGului care modifica decisiv legea educației naționale, inclusiv în ceea ce privește numărul de mandate al rectorului. Iată ce spunea Marilen Pirtea atunci pe acest subiect:
„Poziția rectorului UVT, Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, cu privire la prevederile Ordonanței de urgență 49/2014
[…]
Mecanisme de conducere ale instituțiilor de învățământ
Eliminarea prevederilor cu privire la limitarea numărului de mandate pe care le poate exercita o persoană în calitate de rector al unei universități creează în mod direct cadrul spre promovarea unor practici nedemocrate și de susținere a unei culturi organizaționale academice fundamentată pe perpetuarea unor practici de conservare în detrimentul unui management universitar deschis, vizionar și inovator.
Nu subscriem la modificarea adusă cu două mandate complete pentru ocuparea funcției de rector. Amendamentul lasă loc pentru soluții de ocupare pe mai mult de 8 ani a acestei funcții exact pentru cei care doresc ‘să se agațe de scaun’. Teoriile și practicile manageriale arată că pentru sănătatea instituției și a managerului o perioadă maximă de 8 ani este suficientă în general, fiind multă uzură. Dar, pe de altă parte, nu poți introduce totul în normă. Sunt excepții de rectori care au o anvergură și o capacitate managerială excepțională, pe care îi dorește instituția în mod evident pentru plusul pe care l-au adus, pentru viziunea de dezvoltare pe care o au și capacitatea probată. Trebuie stipulări pentru astfel de situații, nu soluții gen ‘mandate complete’.”
Un an și jumătate mai târziu, Marilen Pirtea, om cu ambiții de viitor ministru și care vrea să pozeze într-o persoană publică „altfel”, cu principii solide și sănătoase, a ales să renunțe la consecvență, și-a schimbat radical poziția pe acest subiect și a ales să recurgă la ceea ce el însuși condamna și numea a fi „practică nedemocratică”, „de conservare” și „agățare de scaun”. Concluziile le trageți dumneavoastră.
Istoria tarilor socialiste arata ca tocmai lipsa criteriului de inlocuire ,la anumite intervale de timp, a conducatorilor de partid si de stat a fost cauza esentiala atat a evolutiei lor economice si sociale, cat si a prabusirii sistemului socialist. Va imaginati cum ar fi evoluat Romania daca ceausescu se ,,dadea la o parte” din conducerea tarii, dupa 8-10 ani?
Similitudinea este valabila si in acest caz si cred ca doua mandate sunt indicate la orice nivel administrativ din universitati, nu doar la rectorat si decanat.
Pungas smecher cu gulere albe,dar fara onoare.Cum poti sa-l deosebesti de delicventii de drept comun? Dar cine se simte indreptatit sa-l corijeze,cand toti sunt o apa si un pamant?