Avem o veste minunată de la Curtea de Apel București, pentru râuri, pentru natură, pentru respectarea legislației de mediu în România, un deziderat care pare atât de îndepărtat. Bistra Mărului, Șucu și Olteana, superbe râuri din situl Natura 2000 Tarcu, nu vor fi deviate în țevi. Procesul despre care am mai scris în urmă cu o lună a fost pierdut vineri de Alset Energy, firma tutulară a proiectelor de microhidrocentrale.
La fel ca la decizia ”piatră de hotar” din 2017, când o instanță a îndrăznit să deranjeze statul în stat Hidroelectrica, stopând lucrările ilegale de distrugere a Parcului Național Defileul Jiului, Curtea de Apel București a anulat și acum o decizie eronată a Tribunalului București. Astfel de soluții, care aplică legislația de mediu în mod corect, ne dau speranțe pentru statul de drept. Cu atât mai mult cu cât sunt emise în detrimentul unor grupări anti-natură extrem de “potente” în statul român. Amenințarea râurilor Bistra Mărului, Șucu și Olteana, o amenințare perenă, are în spate nume grele, precum Vela și Schelean.
sursa: Alexandru Teleagă
Și chiar avem nevoie de astfel de speranțe, într-un moment în care România a scăzut cu două poziții în clasamentul statului de drept.
Foarte importantă este această victorie a naturii în instanță pentru că, la fel ca în dosarul 3151/97/2020 de la Tribunalul Hunedoara (cu ABI Ecoacvacultura), despre care am mai scris, natura nu a fost reprezentată de nimeni în acest proces, nu avem niciun motiv să ne închipuim că APM Caraș-Severin s-a strofocat pentru protecția naturii.
Se pare că instanța a aplicat ”principiul aflării adevărului”.
Andra Pleșa s-a expus degeaba oprobriului public pentru instalarea în ”sinecura” de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.
Nu va mai avea ocazia să emită aviz favorabil pentru microhidrocentralele în cauză. Nici studiul cu un raport de 768 de pagini, comandat la Universitatea de Vest din Timișoara, nu pare să le mai folosească la ceva.
Este un moment festiv pentru natura carpatină, dar avem nevoie de mai mult decât funcționarea justiției ca să mai rămână ceva din natura autentică a Carpaților Românești. Pentru ca justiția să se poată pronunța, este nevoie de societate civilă care să aducă aceste cauze în fața justiției, și aici lucrurile sunt clar pe o pantă descendentă. Deși avem nevoie ”ca de aer” de acțiuni în instanță, ca să salvăm o serie de elemente esențiale ale patrimoniului nostru natural, ele sunt foarte rare.
O altă recentă veste bună pentru râuri are ”locul acțiunii” tot în Banat.
Am scris pe larg despre șantierul ilegal deschis de Hidroelectrica pentru captarea Bistrei, râul principal al cărui afluent este Bistra Mărului.
Garda de Mediu și-a făcut datoria atunci, a oprit abuzul statului în stat. Pentru a fi apoi dată în judecată pentru ”îndrăzneala” de a aplica legea. Iar de data aceasta Tribunalul București a decis corect, a respins cererea depusă de Hidroelectrica, ca neintemeiată.
Cred că astfel de abuzuri de drept ar trebui să înceapă a fi sancționate. Cum să începi un ditamai șantier fără acord de mediu, să vină Garda de Mediu și să sisteze lucrările, și să mai ai și tupeul să o dai în judecată?? Adică nu Hidroelectrica este vinovată că lucrează fără acord de mediu, ci Garda de Mediu pentru că a constatat că nu are acord. Din păcate, această atitudine nu este doar la nivel de ”stat în stat”. O atitudine similară vedem la o puzderie de contravenienți/infractori care consideră că, dacă li se aplică legea în urma unei sesizări, nu ei sunt de vină, pentru că au încălcat legea, ci persoana care a depus sesizarea. Doar că nu au tupeul de a merge cu așa ceva în instanță, ca Hidroelectrica.
Ce au în comun și aduc nou cele două procese este faptul că societatea civilă a reușit să ”împingă” autoritățile de mediu, care sunt de obicei de partea distrugătorilor de mediu, în procese împotriva acestor distrugători. Și să le mai și câștige, fără sa mai fie nevoie ca vreun ONG să intervină în proces (cum a fost nevoie în alte procese, precum cel privind distrugerea luncii Râului Alb de către ABI Ecoacvacultura, sau cel privind ”punerea în siguranță” a construcțiilor ilegale din Defileul Jiului).
Dacă universitățile se prostituează, institutele de cercetare (câte mai sunt vii), tac, dacă ONG-urile s-au mutat din realitate în virtual, avem ce avem: impostori și jaf. Ne puteți da un link către studiul făcut de universitatea din vestul României (care și-a pus în titulatură “de Vest”, ca nu cumva cineva care coboară beat din tren să creadă c-a ajuns la Iași sau Vladivostok)?
Nu va pot da un link, pentru ca nu stiu sa fie postat undeva. Nu cred sa fie postat undeva, se dorea a fi folosit la evaluarea adecvata, daca se reia procedura de musamalizare de mediu (asa ar trebui sa se numeasca, nu doar in acest caz, ci in general). Cel putin asa scrie aici:
http://www.alset-energy.ro/cercetare-stiintifica.html
Acelasi lucru s-a incercat si pe raul Nera. La vremea respectiva s-au mobilizat almajenii ramasi acasa si cei plecati precum si voluntarii si s-a stopat acest proiect .
Felicitări, in sfârșit auzim și de o hotărâre judecătorească sănătoasă.
Mai rămân pe Muntele Semenic:
– devierea unor cursuri de apă de pe versantul sudic spre cel nordic
– si afacerea cu pârtiile de schi & co din Parcul National Semenic Cheile Nerei
____
Si cate alte nemernicii cu „certificate verzi” mai sunt prin țară, de care aud dar nu le cunosc in detalii!!!
Deja numai când aud de certificat verde realitatea mă duce la ceva infectat, cu mucegaiuri verzi în plină dezvoltare, ce sunt opusul verdelui firului de iarbă, verdelui copacilor înfrunziți, …
Intre timp autorităților din Caraș-Severin au visuri “mărețe” privind “amenajarea” malurilor râului Cerna.
https://resita.ro/vis-devenit-realitate-pentru-primarul-cristian-miclau-la-baile-herculane-se-vor-regulariza-malurile-raului-cerna/
Dacă aceste planuri vor fi puse în aplicare, va fi un dezastru ecologic. Ca sa nu mai vorbim de impactul estetic generat de “amenajarea” (adica mutilarea cu excavatoare si betoane) unui superb râu de munte.
Ce putem face sa oprim acest dezastru? Mai ales ca e vorba de zona protejată (Parc National Domogled, arie Natura 2000).
Din pacate, ariile protejate suprapuse de pe Valea Cernei sunt administrate de niste impostori, asa ca singura sansa este atacarea in instanta a deciziei de incadrare/acordului de mediu care va fi emis de APM, invocand si lipsa de legalitate a avizului de gospodarirea apelor. Deteriorarea starii corpurilor de apa este interzisa chiar si pe un singur element de calitate, cu o singura clasa. Cele 16 elemente de calitate de la rauri le gasiti aici, in anexa 5:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32000L0060&from=EN
Problema este ca nu stiu sa fie prin zona vreun ONG dispus sa faca treaba de ONG de mediu. Caras-Severin este un alt judet cu natura magnifica, dar fara societate civila care sa o apere. Trist.