Călin Dejeu

Râul Alb din nou in pericol!

Investigație de Călin Dejeu și Daniel Befu

Râul Alb, singurul râu nealterat și complet ecologic din Carpații Românești, este din nou atacat de cei pe care îi plătim ca să îl protejeze, Administrația Națională Apele Române.

În zadar peste 115 mii de iubitori ai naturii au cerut protejarea lui, evident protejarea împotriva oricărui mod de alterare, nu doar împotriva microhidrocentralelor.

Chiar și această „sesizare” a ajuns la ABA Mureș în 2015, prin intermediul Administraţiei Prezidenţiale, dar nu am primit niciodată vreun răspuns.

Încă din 2014 Comitetul de Bazin Mureș, ca urmare a unei sesizări din partea Federației Coaliția Natura 2000, a adus cazul Râului Alb în atenția ABA Mureș.

În zadar iubitorii naturii și-au riscat viața încercând să documenteze lucrările ilegale.

Și tot în zadar în 25 iunie 2015 am mers la Administrația Bazinală de Apă Mureș și am făcut o prezentarea în Power Point, încercând să-i fac să înțeleagă pe angajații ”statului în stat” cât de valoros este acest râu pentru patrimoniul nostru natural.

Încurajați de ”clemența/suprasolicitarea” procurorilor, angajații Administrației Bazinale de Apă Mureș au reluat asaltul asupra Râului Alb, au emis avizul de gospodărire a apelor nr. 2/08.01.2018, pentru un obiectiv industrial pe malul Râului Alb, în plină natură, chiar în primul sector de luncă al râului de la ieșirea din munți, mult amonte de satul Coroiești. Titularul este tot o firmă din grupul ABI, ABI Ecoacvacultura SRL, la fel ca firma titulară a proiectului MHC (ABI Automotion SRL).

ABA Mureș a încălcat astfel și decizia definitivă a Curții de Apel Alba Iulia, care, în hotărârea privind proiectul MHC conex, a subliniat că suprafața vizată de cele două proiecte conexe (MHC și păstravărie) este situată în ”zonă de conservare specială, așa cum rezultă din prevederile HG nr. 2151/2004”. Iar în această zonă ”se interzic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare”. În HG sunt enumerate câteva excepții, între care evident că nu este inclusă construirea de păstrăvării.

Apelor Române, chiar dacă se fac că nu știu, trebuie să aplice Directiva Cadru privind Apa. Aceasta este suprema lor legislație specifică.  Și îi obliga să treacă râurile din arii protejate în Registrul Ariilor Protejate și să le administreze conform obiectivelor de conservare ale ariei respective. Iar obiectivele de conservare se extrag din legislație, eventual din Jurisprudența care interpretează legislația, chiar dacă nu există încă plan de management. OUG 57/2007 prevede că managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu recomandările UNESCO, care prevăd conservarea zonelor cu importanță științifică pentru geomorfologie și hidrologie, cum este valea Râului Alb. În ce privește situl Natura 2000, o păstrăvărie nu are ce căuta în lunca unde este prezent habitatul prioritar 91E0 și în habitatul vidrei, specie strict protejată, din Anexa IV a Directivei Habitate.

Râul Alb este pe ansamblu un râu nealterat, în contextul central european. Nu este un râu din Patagonia, are câteva intervenții antropice punctuale. Sunt două păstrăvării mai vechi în satul Coroiești, pe Valea Râului Alb. Dar construirea unei noi și mari păstrăvării pe malul râului, în plină natură, chiar la ieșirea râului din munți, ar transforma impactul cumulativ într-unul semnificativ, ar da o lovitură de grație Râului Alb.

Starea ecologică a Râului Alb este încă foarte bună, iar unul dintre criteriile pentru stabilirea acestei stări îl reprezintă: gradul redus de antropizare a terenului din luncă. Pentru a acoperi degradarea stării, care încalcă Legea Apelor, Apele Romane au falsificat grav clasificările corpurilor de apă în Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureș (nu doar pentru Râul Alb), fals dovedit de un studiu al ”Asociației Internaționale pentru Cercetarea Dunării”, finanțat de UNESCO.

Conservarea acestui râu este extrem de importantă pentru managementul apelor în Romania, chiar în întregul bazin al Dunării, deoarece un râu în stare naturală este obligatoriu necesar, ca etalon.

Apele Române își încalcă sistematic legislația specifică, locația proiectului păstrăvăriei fiind în zona inundabilă, în lunca râului. Legea 107/96 prevede, la art. 49, alin (1), că:

”Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.”

La baza ansamblului de ilegalități din jurul acestui proiect de păstrăvărie stă introducerea în intravilan a unor suprafețe situate foarte departe de sat, în plină natură. Art. 27 din OUG 57/2007 prevede clar:

”Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes național/internațional, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securității naționale, asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării științifice și bunei administrări a ariei naturale protejate.”

Cel mai grav este că acest aviz de gospodărire a apelor pentru păstrăvărie se bazează pe un fals intelectual grav. În urmă cu peste trei ani, când campania pentru salvarea Râului Alb pornise, a fost săpat ilegal un canal artificial, ca un braț al râului, pe malul stâng al Râului Alb. Evident, fără aviz de gospodărire a apelor. Cei de la Apele Române, care ar fi trebuit să inițieze un dosar penal pentru această mutilare ilegală, s-au făcut că nu vad. Iar acum fac ceva diametral opus datoriei lor, emit aviz de gospodărire a apelor pe baza acestei mutilări ilegale a cursului râului.

În plus, cel puţin în acest an, prin ordinul comun emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului, nr. 8/174/2018, cursul şi malurile Râului Alb sunt strict protejate, constituind zonă de refacere biologica pentru resursele acvatice vii, în care sunt interzise:

”a) pescuitul oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice;

b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip și pietriș, colectarea gheții;

c) lucrări în zona malurilor, precum și tăierea arborilor și arbuștilor de pe mal.”

Se pare că la noi, oricâtă energie s-ar consuma pentru salvarea unui element esențial al patrimoniului natural, oricâtă notorietate ar dobândi acel element, salvarea este doar pe moment. Dacă autoritățile de mediu nu incep să-și facă treaba cu adevărat, în curând nu vom mai avea ce salva. Se pare că autoritățile de mediu (aici includ și Apele Române, o instituție redundantă inventată pentru deturnarea banilor publici) nu se trezesc nici după pierderea Lacului Pețea,  a ultimului peisaj forestier intact din Europa temperată, distrugerea Văii Tisei (una dintre cele mai valoroase ”granițe verzi” ale Europei), probabila extincție a aspretelui, distrugerea redescoperitei populații de Saussurea porcii din Munții Rodnei (dupa decenii de căutare), măcelărirea râurilor de munte prin MHC-uri, ciopârțirea pădurilor virgine etc.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Râul Alb din nou in pericol!

  1. Ionut

    Insa nu specificati ca pe aceasta vale “nealterata” se taie paduri virgine, iar apa vine tulbure de vreo 2-3 ani.. de cand au ajuns cu drumurile forestiere pana inspre golul alpin si daca nu, chiar in Parcul National Retezat.

    Reply
  2. pandele george paul

    Se pare ca trintorii astia care au pretentii de aparatori ai mediului au ei interese mai mari pe riul alb,acolo nimic din ce s-a intimplat la 24.05.2015 nu7 a fost rodul intimplarii,a spontaneitatii,tot ce i s-a intimplat familiei bocea care detine firma ABI a fost un plan bine structurat de taietorii de frunza la ciini ,pe care sincer eu cred ca-i doare-n cur de mediu ,de ape .de veverite ,ursi,racul de ponoare,lupul de stepa sau alte creaturi,la ei banii sa iasa din fonduri europene,norvegiene ,elvetiene,banii sa curga si daca pot fara munca ,mai bine dar eu in sufletul meu sunt ecologist,puteam sa ii inteleg,puteam sa fiu de acord cu ei ,dar cind voi asa zisii aparatori ai mediului ,de fapt faceti parte din specia no fa niente,nici macar nu catadicsiti sa cereti scuze pentru raidul pe propietatea familiei bocea,pentru distrugerea fizica a propietarului,atunci de fapt sunteti niste infractori de drept comun care vrea sa scape de mina justitiei,a-ti indus in eroare societatea cu minciunile voastre,cind ve-ti plati pentru faptele voastre ,noi speram ca in curind!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *