Romania Curată

Profesorul Dorin Isoc (plagiate.ro): Lucrarea noului ministru al educaţiei, un plagiat jmecker

În urmă cu cinci ani, un cititor a trimis un raport de plagiat realizat pe baza unui soft pentru a contesta candidatura la rectoratul ASE a profesorului Pavel Năstase, actualul ministru al Educaţiei. Raportul a fost publicat fără comentarii sau asumare de către RC, invitînd comunitatea academică să se pronunţe, şi a fost reluat din arhivele online de către presă după ce autorul a devenit ministru. Numai că analiza de plagiat necesită, cum a arătat Alina Mungiu-Pippidi aici, existenţa unui examinator expert, şi nu poate fi atribuită integral unui software. Ca atare, RC s-a adresat unui expert, profesorului Dorin Isoc, iniţiatorul Indexului Operelor Plagiate în România de la www.plagiate.ro şi preşedintele Asociaţiei Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară din Cluj-Napoca, care face parte din Coaliţia pentru Universităţi Curate. Acesta a analizat lucrarea semnată ROŞCA, Ion Gh., NĂSTASE, Pavel, and MIHAI, Florin,  intitulată “Information Systems Audit for University Governance in Bucharest Academy of Economic Studies”, publicată de Informatica Economică 14(1), p.21-31 în anul 2010. Reproducem mai jos rezultatele principale.

„ 1. Primul pas: inspecţia în spaţiul digital…

Inspecţia în spaţiul digital se poate face cu o mulţime de aplicaţii informatice disponibile pe Internet. Nu trebuie uitat niciodată că o aplicaţie este doar o unealtă şi este menită căutării de indicii. Indiciile de plagiat sunt grupe de cuvinte din lucrarea suspicionată care se pot afla în alte surse de informaţii accesibile pe Internet.

Un fragment din raportul de incidenţe (sau indicii) apare ca:

Nr.sursă Potriviri Identice Sursa de informaţie
[0] 354 88.2% https://www.romaniacurata.ro/documente/RIEASE.pdf
[1] 335 82.0% Revistaie.ase.ro/content/53/02 Rosca, Nastase.pdf
[2] 39 8.3% www.globalsepri.org/UploadPhotos/2008912174658307.pdf
[3] 36 6.2% graphics.eiu.com/files/ad_pdfs/KPMG_final.pdf
[4] 36 6.2% www.emagazine.assonime.it/autoregolament…enti/Economist Intelligence
[5] 35 6.2% documents.mx/documents/insider-trading-558458f28d9b3.html
[6] 36 6.1% eshare.stust.edu.tw/EshareFile/2010_6/2010_6_e8416976.doc
…. ….. ….
  1. Al doilea pas: interpretarea raportului de incidenţe

Raportul de incidenţe oferă doar informaţii. De modul cum această informaţie este utilizată răspunde cel care comandă verificarea.

Se constată că aplicaţia informatică a găsit două lucrări cu grad foarte ridicat de incidenţă, [0], respectiv [1].

Aceste incidenţe reprezintă însă nişte cazuri particulare, [0] este chiar revista unde  fost publicată lucrarea suspicionată de plagiat, iar [1] este publicaţia electronică „România curată” care a publicat un raport de incidenţă anterior.

Urmează apoi alte lucrări pentru care incidenţa are valori mai reduse [2] cu 8.3%, [3] cu 6.2%.

Prima regulă pentru continuarea identificării surselor de plagiere spune că incidenţa relativă, exprimată în procente, %, are doar un rol orientativ. Important este numărul de cuvinte care se ascunde în spatele incidenţei relative şi natura sursei de informaţie.

Explicaţia este simplă. Dacă natura sursei de informaţie este identică naturii lucrării suspicionate, atunci este înlăturată ipoteza aşa numitului „plagiat neintenţionat”. Un hoţ caută de fiecare dată numai prada pe care o doreşte! Dacă natura sursei este similară naturii lucrării suspicionate, atunci numărul de cuvinte indică posibila întindere nepermisă a unei preluări identice de text, care nu este delimitată de ghilimele sau/şi nu are precizată sursa de citare.

A doua regulă de lucru spune că, pentru confirmarea plagiatului, orice identificare de indicii trebuie confirmată de analiza sursei autentice raportată la lucrarea suspicionată.

  1. Al treilea pas: analiza faptică a incidenţei identificate…

Analiza faptică se efectuează prin compararea sursei autentice identificate cu textul lucrării suspicionate.

In cazul dat se alege graphics.eiu.com/files/ad_pdfs/KPMG_final.pdf drept sursă de informaţie autentică.

Rezultatul analizei este:

Opera suspicionată (OS) Opera autentică (OA)
OS ROŞCA, Ion Gh., NĂSTASE, Pavel, and MIHAI, Florin.  Information Systems Audit for University Governance in Bucharest Academy of Economic Studies. Informatica Economică 14(1). p.21-31. 2010.
OA Unit EI, Britain G. Corporate governance: The new strategic imperative. Economist Intelligence Unit; p.1-25. 2002. Available at: graphics.eiu.com/files/ad_pdfs/KPMG_final.pdf. [Accessed: Jan 5, 2017].
Incidenţa minimă a suspiciunii
p.29: 32s –p.30: 03s p.02:01 – p.02:00

Notaţia p.29:32s – p.30:03s indică rândul de la care începe fragmentul preluat în lucrarea plagiată respectiv rândul 32 din partea stângă de pe pagina 29 până la rândul 3 coloana stângă a paginii 30.

In mod concret, analiza incidenţei indică existenţa preluării.

Al patrulea pas: analiza de conţinut a incidenţei

Analiza textului de la plagiatul indexat la 00356 relevă o serie de informaţii deosebit de interesante:

  1. Fragmentul preluat se află şi acoperă întregul capitol de concluzii al lucrării plagiate.
  2. Fragmentul preluat din lucrarea plagiată este identic cu fragmentul indiciului din sursa autentică.
  • Fragmentul preluat are la sfârşitul său indicată o citare „…[14]…” care se referă la sursa autentică, dar lipsesc cu desăvârşire ghilimelele.
  1. Autorii nu realizează nici un fel de procesare cu caracter creativ a fragmentului preluat care are o întindere nepermis de mare, practic acoperă toate concluziile posibile ale lucrării plagiate”.

„Concluzia”, spune profesorul Isoc „ este simplă: lucrarea suspicionată a fost realizată prin plagierea sursei autentice prin preluarea unui fragment a cărei întindere nu a fost delimitată prin ghilimele şi în completare fragmentul preluat nu a fost niciodată procesat în mod creativ de autori”.

Profesorul Isoc consideră că plagiatul analizat are o serie de caracteristici de excepţie, cum ar fi:

„Plagiatul face apel la o „jmekerie” prin care autorii încearcă să creeze impresia corectitudinii atunci când în mod neglijent aruncă citarea referinţei „…[14]…” de la finele fragmentului.

  1. Invocarea neglijenţei de editare nu-şi găseşte locul întrucât fragmentul preluat este unul deosebit de întins şi cuprinde inclusiv menţionarea unui mesaj al unui personaj, ceea ce dovedeşte acţiunea intenţionată şi determinată.
  2. Alături de plagiatul evident se adaugă fapta de înşelătorie prin care autorii încearcă să „ajusteze” concluziile lucrării lor ştiinţifice originale „în mod exact” pe un text preexistent fără să facă nicăieri o menţiune de prevenire a cititorului asupra demersului lor „original”.
  • La gravitatea încălcării de etică universitară se adaugă faptul că acest plagiat de excepţie a fost realizat de un colectiv din care doi autori, Prof.ROŞCA, Ion Gh. şi Prof.NĂSTASE, Pavel, sunt rectori sau foşti rectori ai Academiei de Studii Economice”.

În concluzie, profesorul Isoc consideră că un raport similar celui redactat de el aici ar fi trebuit să fie aplicat şi tezei Laurei Codruţa Kovesi, deoarece „ Dacă în procesul de analiză a unei teze plagiate se identifică mai multe surse autentice, teza devina una multiplu plagiată sau realizată prin plagiat multiplu. Fiecare plagiat trebuie analizat în mod separat şi pentru fiecare plagiat în parte se emite decizie de menţinere a acuzaţiei de plagiat sau de îndepărtare a acuzaţiei de plagiat”.

Contactată de România Curată, Alina Mungiu-Pippidi, fondatorul Coaliției pentru Universități Curate, a afirmat că la poziţia ASE în clasamentul universităţilor curate în decurs de zece ani, undeva pe la jumătatea clasamentului, este de aşteptat ca asemenea preluări fără ghilimele şi citări deficitare să fie regula mai degrabă decît excepţia şi că universitatea ar trebui să ia măsuri mult mai serioase pentru a construi integritatea academică. „Însă e cam greu să cerem studenţilor să citeze corect dacă rectorii şi miniştrii nu o fac”, a adăugat ea.

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “Profesorul Dorin Isoc (plagiate.ro): Lucrarea noului ministru al educaţiei, un plagiat jmecker

  1. brino silviu

    Felicitări domnului Isoc,ne-a făcut încă o demonstrație de cum se investighează un plagiat și care sunt palierele de analiza.
    Ce face univ din Galati cu Alexe Petru,pseudodecan cu fapte dovedite de abuz în serviciu,plagiat și autoplagiat, conform http://www.plagiate.ro,,care declara în fals ca nu a fost informator? Îl omagiaza pe site și îi rezerva un venit anual de peste 1,5 milioane.

    Reply
    • corneliu

      Nu a demonstrat nimeni nimic. Un „expert” se refera la cineva care are competente in domeniul articolului. D-l Isoc este expert in alt domeniu (automatica) si eventual in analiza incipienta a plagiatului pentru identificat similaritatile de text. Nu ideile similare!!!!
      La fel de bine puteau sa citeze analiza unui expert traducator-lingvist. Macar acolo scrie expert in titulara oficiala.
      Apropo de asta am o intrebare: la noi un doctorand foarte bun in cei 3 ani a obtinut 6 publicatii la conferinte si reviste de top. Valoarea acestor publicatii il plaseaza mult peste majoritatea profesorilor universitari. Teza de doctorat da o similiaritate de ~50% cu articolele lui. Ce facem in acest caz? Il punem sa isi reformuleze fiecare idee ca sa treaca de softul antiplagiat si sa coboram scorul la 1-2%? Sau ii dam doctoratul inchizand ochii la scor enorm de 50%, ca ideile lui sunt oricum mult mai valoroase decat ce se gaseste in teza de doctorat?

      Reply
    • Dr. Calafat

      O teza de doctorat nu este un brevet de inventie, nu este un roman.
      O teza de doctorat este o lucrare din care sa rezulte ca autorul stapineste foarte bine un anumit domeniu si aduce anumite contributii originale.
      In perioada pregatirii doctoratului, doctorandul sustine niste examene, sustine niste refereate si publica niste articole. Elementele prezentate in referate si in articolele publicate pot fi folosite (si este normal sa fie folosite) in teza de doctorat.
      Este imposibil ca intr-o teza de doctorat sa nu apara similitudini cu alte lucrari din acelasi domeniu.
      Un televizor alb negru are componente si module care seamna cu cele folosite intr-un radio. Nu inseamna ca inventatorul televizorului a plagiat un radio.
      Un televizor color are componente si module care seamna cu cele folosite intr-un televizor alb negru. Nu inseamna ca inventatorul televizorului color a plagiat un televizor alb negru.
      Si un cuptor cu microunde seamana 4,9% cu un televizor, dar doar daca esti complet imbecil, poti spune ca un cuptor cu microunde este plagiat dupa un televizor sau invers.
      Daca cineva a obtinut, in urma unor cercetari, un medicament, care trateaza o anumita boala, iar altcineva a preluat rezultatele si spune ca el a realizat medicamentul, acesta a furat munca altcuiva.
      Daca cineva a obtinut un aliaj, care este mai rezistent si mai usor decit altele, iar altcineva a preluat rezultatele si spune ca el a realizat aliajul, acesta a furat munca altcuiva.
      Daca insa cineva scrie intr-o lucrare o fraza de genul “infractorii trebuie sa fie pedepsiti in functie de gravitatea faptei comise” sau “o persoana nu poate fi pedepsita de mai multe ori pentru aceeasi fapta”, chiar daca fraza a mai fost spusa sau scrisa anterior, nu inseamna ca a fost furata munca altcuiva, nu inseamna ca este un plagiat.
      Daca cineva scrie intr-o lucrare despre Eminescu ca s-a nascut la Ipotesti, ca este cel mai mare poet roman, ca a scris Luceafarul sau Scrisoarea a III-a, nu este plagiat, nu a furat munca nimanui.

      Reply
  2. Angry

    Așa cum spune și profesorul Isoc orice soft identifică „similitudinile„ urmînd ca raportul să fie analizat și apoi decis gradul de plagiat. Chiar dacă este menționată sursa primară, preluarea este masivă. Articolul este total lipsit de valoare fiind o simplă compilare de informații.

    Situl Universității Calgary de unde s-a preluat masiv întregul model prezentat în articol a fost restructurat (valabil și pentru alte surse care nu mai pot fi regăsite de către softurile antiplagiat). Chiar și în aceste condiții, „istoria„ web-ului poate identifica sursele primare:

    https://web.archive.org/web/20100612092741/http://www.ucalgary.ca/pmo/itgovernance

    Figura 1 din articol este „adaptată„ (o simplă modificare) și este preluată de aici:
    https://web.archive.org/web/20131026060249/http://www.ucalgary.ca/pmo/itgovernance/model

    Sau:
    http://www.globalsepri.org/UploadPhotos/2008912174658307.pdf

    Reply
  3. AlinaP

    Din nou, nici o discutie despre originalitaea ideilor din teza de doctorat ci numai analiza mecanica de texte, cuvinte, etc. In Romania am uitat ce inseamna un doctorat, stiam odata, in trecut. Un expert in domeniul respectiv trebuie sa vada daca exista sau nu orginalitate in teza de doctorat si apoi sa discute rezultatele programelor de plagiat cat vrea de detailat. Am spus de mai multe ori, chiar daca programele de plagiat dau zero procente „suspiciune” de plagiat, teza de doctorat lipsita de originalitate este un plagiat al ideilor altora.

    Reply
  4. M.S. Jalobeanu

    Nu pun la îndoială nici competența d-lui Profesor ing. Isoc și nici plagiatul proaspătului ministru al educației. Dar articolul acesta îmi pare că face un deserviciu cauzei,dorind să explice și principiile și metodele folosite, laolaltă cu constatarea plagiatului, dar fără o recitire atentă. Să menționez doar paragraful din capitolul (punctul ?) 2.
    „Aceste incidenţe reprezintă însă nişte cazuri particulare, [0] este chiar revista unde fost publicată lucrarea suspicionată de plagiat, iar [1] este publicaţia electronică „România curată” care a publicat un raport de incidenţă anterior.”
    Întâmplător sau nu, cititorul e derutat și va pune la îndoială totul, din moment ce este exact pe dos: doar la [0] se vede clar că-i URL-ul României Curate, iar la [1] e academia …
    Pedant profesorul Isoc explică etapele analizei, când în acest caz, tocmai acea referința la lucrarea [14] mi se pare că arată un plagiat de-a-dreptul vulgar-școlăresc, sau nepăsarea autorilor, că doar în revista universității merge și așa… La fel ca și includerea acelui mesaj!
    Personal sperasem că s-a „găsit” pe la arhivă teza de doctorat a domnului ministru…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *