Cristi Dănileț

Procedura pentru noii sefi ai Parchetelor: transparenta, competenta, integritate

Dispoziţiile legale care reglementează
numirea Procurorului General al PICCJ, procurorului-şef al DNA şi
procurorul şef al DICCOT şi a adjuncţilor acestora sunt cuprinse în art.
54 din Legea nr. 303/2004:
ministrul justiţiei face o propunere (dintre procurorii care au o
vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o
perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată), secţia
de procurori a CSM emite un aviz consultativ, iar preşedintele ţării
decide (acesta poate refuza motivat numirea, aducând la cunoştinţa
publicului motivele refuzului).

În urmă cu 4 ani, când s-a pus problema numirilor la PICCJ şi DNA, am atras public atenţia că ar fi nevoie de o procedură detaliată, transparentă,
acceptată de magistraţi şi de public, deopotrivă. Azi, însăşi Comisia
Europeană atrage atenţia că e nevoie de o atare procedură (p.23, raportul din iulie 2012). O reglementare minimală, în privinţa CSM, se regăseşte în Hot.193/2006 modificată prin Hot.610/10.07.2012.

Deşi
sunt multe voci care critică actuala procedură, nu există nicio
propunere de schimbare sau îmbunătăţire a ei. Eu cred că e momentul să
începem dezbaterile publice constructive pe o procedură concretă de
numire în aceste funcţii, procedură care să fie deja aplicabilă
numirilor de anul acesta la nivelul PICCJ şi DNA. Această procedură, împreună cu un profil al candidatului pentru o astfel de funcţie, ar putea fi decisă în urma unor discuţii
inter-instituţionale de către cele trei organisme implicate în procesul
de numire şi, în absenţa unor reglementări exprese şi detaliate, ar
putea fi instituite „bune practici”. Mai jos, propunerile pe care le
avansez eu:

1. Procedura de la Ministerul Justiţiei


se anunţă în mod public data vacantării posturilor vizate şi se indică
perioada de înscriere a candidaturilor pentru procurorii care
îndeplinesc condiţiile legale; se arată ce documente trebuie depuse
pentru ocuparea acestui post (CV profesional, proiect de management,
acte emise în exercitarea funcţiei etc)

– se solicită de la CSM date cu privire la cariera candidaţilor (întrucât mapele profesionale sunt deţinute doar de CSM)


se face o selecţie preliminară de către o comisie internă a MJ;
rezultatul se anunţă public pentru a permite dezbaterile publice privind
candidaţii;

– se susţine un interviu
transmis public în faţa ministrului, axat pe chestiunile de management
instituţional şi modalităţi de eficientizare a activităţii profesionale;


asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi cele care militează
pentru reforma justiţiei şi drepturile omului pot trimite ministrului
punctele lor de vedere asupra candidaţilor;


ministrul face selecţia şi formulează motivat propunerea, care se
trimite CSM; e posibil să e să fie mai mulţi candidaţi propuşi pentru
numire.

2. Procedura de la CSM


se verifică de către Inspecţia Judiciară buna reputaţie şi integritatea
candidaţilor, inclusiv opinia colegilor procurori, judecători,
poliţişti şi avocaţi; se face un raport cu privire la reclamaţiile
împotriva candidatului existente la Inspecţie şi la Parchet, şi modul
lor de soluţionare;

– se analizează în
mod detaliat mapa profesională; se solicită documente procedurale
întocmite de candidaţii (depuse voluntar, respectiv procurate prin
sondaj – acte de începere a urmăririi penale, de punere în mişcare a
acţiunii penale, rechizitorii, căi de atac declarate, rezoluţii de
soluţionare a plângerilor etc.); se verifică starea de sănătate;


se susţine un interviu transmis public în faţa secţiei de procurori a
CSM, axat pe aspectele profesionale (aceasta pentru că procurorii şefi
sunt cei chemaţi să verifice legalitatea actelor întocmite de procurorii
din subordine) şi pe aspectele de colaborare instituţională (aceasta
pentru a vedea modalitatea concretă de conlucrare cu CSM, Parlament,
Guvern, SRI, inclusiv de colaborare cu mass-media); participă
psihologul, cu drept de a pune întrebări prin intermediul preşedintelui
de secţie;

– se emite în mod public şi motivat avizul cu privire la candidaţi, care se trimite preşedintelui României.

3. Procedura de la Administraţia Prezidenţială

– orice discuţie a preşedintelui cu candidaţii propuşi (inclusiv cei cu aviz negativ de la CSM) se anunţă public;

– se emite Decretul de numire în funcţie a candidaţilor;

– se anunţă public şi se motivează detaliat refuzul de numire a candidaţilor propuşi.


Articole recente

Recomandări

One thought on “Procedura pentru noii sefi ai Parchetelor: transparenta, competenta, integritate

  1. Puiu

    Monica Macovei a “retrogradat” justitia prin introducerea politicului in procedura de alegere a sefilor PNA…

    Scoaterea din ecuatie a guvernului este necesara; in schimb, trebuie gasita o forma de validare a candidaturilor; transparent, public care sa evite orice forma de conflict de interese…

    Lrgile si procedura trebuie sa fie clare si complete pentru a elimina sintagme de genul “e legal dar nu e moral”…Este genul de speculatii de care se foloseste puterea basista pentru a stapani.

    Pe de alta parte, alianta aflata la putere este una imbatranita in rau; vechimea unora dintre lideri si lipsa de scrupule a unor tineri, abia afirmati, fac imposibila reformarea acestei aliante…

    Asa ca, scoaterea din ecuatie a factorului politic este… obligatorie.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *