Victorie uriașă pentru Răstolița! Burduja și Fechet, citiți asta: proiectul distructiv de mediu, blocat de Justiție!

Sebastian Burduja, Mircea Fechet și toți susținătorii proiectelor distructive din arii naturale protejate au suferit o înfrângere majoră în Justiție. Acordul de mediu pentru defrișarea pădurilor de la Răstolița și, implicit, pentru continuarea proiectului a fost suspendat. Decizia Curții de Apel Cluj vine în contextul în care (încă) ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și-a făcut un titlu de glorie din promovarea proiectului de la Răstolița, alături de ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Miercuri, 4 iunie, Curtea de Apel Cluj a admis recursul Declic și Bankwatch România – filiala Cluj, și rejudecând cauza, a decis suspendarea acordului de mediu pentru continuarea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița (inclusiv defrișarea a 39 de hectare de pădure), se arată într-un comunicat postat pe site-ul Declic. Procesul a fost inițiat de asociațiile Bankwatch România – filiala Cluj și Declic într-un moment decisiv pentru Răstolița, al cărei ecosistem este în pericol de a fi ireversibil devastat. Decizia este definitivă și executorie.

„Felicităm decizia de astăzi a instanței, care vine ca o gură de aer proaspăt pentru natura de la Răstolița. Este un nou pas important în atenuarea unui fenomen anormal în România, prin care autoritățile responsabile cu protecția mediului își confundă rolul cu interesele beneficiarilor unor astfel de proiecte”, a declarat Vlad Popescu, directorul Bankwatch România.

Procesul s-a desfășurat sub presiunea miniștrilor energiei și mediului, Sebastian Burduja și Mircea Fechet, care au atacat în mod constant cele două organizații pentru că au solicitat verificarea legalității acestor proiecte învechite.

“Decizia de astăzi a instanței arată că argumentele juridice nu pot fi ignorate, indiferent de presiunea ilegitimă pusă de miniștri precum Sebastian Burduja și Mircea Fechet. Instanțele confirmă din nou că un stat de drept nu poate exista atunci când continuăm să construim hidrocentrale de tip comunist, inutile, care nu au nicio justificare pentru asigurarea independenței energetice a României, mai ales în contextul schimbărilor climatice.”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic.

Contestația a semnalat grave deficiențe în întreg procesul de autorizare – de la o evaluare incompletă a impactului asupra mediului, până la încălcări procedurale grave. Printre acestea se numără și includerea în acordul de mediu a unor lucrări rămase de executat, pentru care s-a încercat evitarea altor procese de autorizare. De asemenea, autoritățile de mediu au nesocotit în mod flagrant procedura de consultare a publicului. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât zonele vizate se află în arii naturale protejate și au un rol vital în prevenirea inundațiilor și a reducerii poluării. Mai mult, siturile Natura 2000 din zonă sunt vitale pentru specii protejate.

“Salutăm Decizia Curții de Apel Cluj prin care s-a dispus suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Suspendarea acordului nu este doar o măsură de precauție legitimă, ci și o decizie în deplin acord cu exigențele unui stat de drept funcțional, în care legalitatea procedurilor administrative, transparența decizională și consultarea publicului nu pot fi tratate formal sau ignorate”, a declarat avocat Roxana Mândruțiu.

Un ecosistem întreg sacrificat pentru 0,081% energie

Pentru o contribuție de doar 0,081% din producția anuală de electricitate a României (46,3 GWh), proiectul hidroenergetic ar avea un impact devastator asupra mediului. Practic, pentru acest beneficiu minuscul, s-ar încălca multiple directive europene de mediu și s-ar distruge unul dintre ultimele locuri de reproducere ale lostriței din România.

„Dacă independența energetică ar fi un incendiu major ce trebuie controlat, Răstolița ar fi echivalentul unui șervețel umed încercând să stingă flăcările. Efortul este simbolic, dar lipsit de impact real”, se arată în cererea de suspendare.

În realitate, hidrocentrala Răstolița este unul din multele proiecte hidroenergetice născute înainte de 1990 și resuscitate de Ministerul Energiei în ultima perioadă, cu un sprijin trans-partinic. Alături de el se numără și altele, precum Defileul Jiului, Cornetu-Avrig sau Surduc-Siriu, toate aflate în arii protejate. Însă planurile ambițioase ale statului se lovesc de realitate – proiectul se bazează pe o autorizație de construire veche de peste trei decenii, timp în care standardele de mediu, normele de siguranță și poate cel mai important, condițiile din teren s-au schimbat radical. Chiar și debitul râului este acum semnificativ mai mic decât în perioada când a fost proiectată hidrocentrala, iar schimbările climatice au modificat dramatic contextul în care ar urma să funcționeze acest proiect.

Stoparea unui dezastru ecologic

Suspendarea lucrărilor vine într-un moment decisiv pentru salvarea ecosistemului. Deși autoritățile susțin că impactul major asupra mediului a fost deja produs prin lucrările existente, realitatea din teren demonstrează contrariul. Răstolița încă își păstrează vitalitatea pe segmentul dintre baraj și Mureș, oferind lostriței habitate esențiale pentru reproducere. Însă punerea în funcțiune a hidrocentralei ar reduce dramatic debitul râului, provocând daune ireversibile întregului ecosistem. Luna trecută au început lucrările de defrișare. În urma acestui verdict, aceste lucrări trebuie oprite imediat.

România Curată a prezentat pe larg Afacerea Răstolița. Pe de o parte am prezentat argumentele de ordin științific, economic, de protecție a mediului pentru care acest proiect este distructiv, pe de altă parte, am arătat cine beneficiază în mod real de sutele de milioane de euro cheltuite în proiect.

România, criticată dur în cunoscuta revistă ”Forbes”, de un cercetător de top la nivel mondial în domeniul apei

ȘTIREA ZILEI: Distrugem Răstolița, Jiul și Bâsca Mare ca să scoatem din insolvență firma unui condamnat penal pentru manipularea bursei. Anunțul făcut, ieri, care confirmă cine câștigă

Atacurile repetate ale lui Sebastian Burduja la adresa activiștilor care au apelat la Justiție pentru a apăra dreptul constituțional la mediu sănătos al tuturor cetățenilor cestei țări au generat o largă iritare publică. Aproape 70.000 au citit articolul de pe România Curată, prin care arătam de ce Sebastian Burduja nu mai are ce să caute într-un viitor Guvern, iar peste 27.000 au semnat petiția inițiată de Declic și Greenpeace și susținută de România Curată (o poți semna aici), prin care lui Nicușor Dan și lui Ilie Bolojan li se solicită să nu-l mai includă în Executiv.

Citește pe România Curată:

Dovezile că ministrul Economiei a mințit legat de dezastrul de la Praid. Un fost secretar de stat la Mediu desființează mitul care circulă masiv pe rețelele sociale și în presă

Nu există castori în ariile protejate de lângă Salina Praid. Ce spune organizația care a realizat studii de biodiversitate în zonă

Victorie uriașă în Justiție împotriva rechinilor imobiliari: NU mai pot construi blocuri lângă Parcul Natural Văcărești