Potrivit informațiilor, pe surse, prezentate de cea mai mare parte a presei, Gabriela Firea ar fi demisionat din funcția de ministru al Familiei.
Gabriela Firea s-a dus cu demisia scrisă la Guvern, iar premierul Marcel Ciolacu i-a acceptat-o, arată informațiilor Libertatea. Potrivit informațiilor obținute de Libertatea, Marcel Ciolacu a încercat să o apere pe Gabriela Firea în primele zile după izbucnirea scandalului legat de azilele groazei din Voluntari și Afumați. „I-a spus că nu este vinovată, că nu avea atribuții de control. De la un moment dat încolo, după ce legăturile cu Godei (n.r. – administratorul unui azil din județul Ilfov implicat în scandal) au devenit tot mai apropiate de Firea, Ciolacu și-a dat seama că nu o mai poate apăra. Acum vrea ca ea să plece din Guvern. Ciolacu s-a săturat de scandaluri de când e premier”, subliniază sursele citate.
Demisia Gabrielei Firea vine la o zi după ce cea a ministrului Muncii, Marius Budăi și e legată de scandalul ”Azilelor Groazei”. Chiar dacă Ministerul Familiei nu avea control direct, persoanele implicate au legături directe cu Firea și soțul acesteia, Florentin Pandele, primarul din Voluntari, în care se află centrele. Astfel, principalul suspect, Ștefan Godei, fost lider PSD de tineret, a fost angajat ca șofer la Primăria București (când Gabriela Firea a fost primar) și la cabinetul de senator al Gabrielei Firea, până când scandalul a ajuns în presă. Godei a fost asociat cu Ligia Gheorghe, consilierul personal al Gabrielei Firea, iar sora acesteia a lucrat la Direcția de Asistență Socială din Voluntari și avea și atribuții de control
Gabriela Firea a încercat să scape, atacându-și rivalii politici, în special pe Nicușor Dan, societatea civilă, presa independentă, dar și pe purtătorul de cuvânt al BOR (!). Societatea civilă i-a solicitat însă, ferm, demisia. Petiția de pe Platforma Declic ”Afară cu Budăi și Firea!” a trecut de 42.000 de semnături în doar două zile, peste 15.000 strânse, ieri (joi), după demisia lui Marius Budăi. Tot ieri seară, a avut loc un protest în Piața Victoriei (foto, mai jos, sursa. Declic), în care s-a cerut demisia Gabrielei Firea, iar un alt protest era programat pentru sâmbătă.
Dupa evenimentele din decembrie 1989 cei mai multi romani traiesc cu senzaţia că ţara nu e guvernată sau că ar fi pe ultimul drum si resimt cu o acuitate dureroasă dezagregarea, disoluţia, absenţa oricărei strategii a poporului roman, pentru poporul român. Ca natie avem nevoie de niste coordonate, niste raspunsuri. Ce facem cu daruirile lui dumnezeu pentru neamul nostru? Cine sîntem noi ca popor? Cine vrem să fim ori sa devenim? Dacă ne punem asemenea întrebări, dacă ne interesează ce cerem noi de la noi înşine ca neam şi ca stat, unde anume avem posibilitatea să ne poziţionăm în matricea naţiunilor moderne, din punct de vedere cultural, politic, economic, social, unde putem fi situati peste zece si mai multi ani şi ce se întreprinde concret pentru asta, atunci cei cu discernamantul neafectat nu putem ramane pasivi fata de realitatile amenintatoare la adresa neamului romanesc.
Coruptia (imoralitatea, necinstea) dezvoltata in ultimii 33 de ani afecteaza cvasi – totalitatea domeniilor sociale si in ultima instanta pe cetatean, de la ale carui drepturi si interese fundamentale porneste insusi conceptul de securitate nationala.
Lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate trebuie sa constituie problema centrala a institutiilor fundamentale ale statului, care au competenta in domeniu deoarece dupa 33 ani de la evenimentele istorice, din decembrie 1989, cind a fost marcat momentul trecerii de la COMUNISMUL – STALINIST la LIBERTATE – DISCRETIONARA, societatea romaneasca a ajuns la stadiul de IMORALITATE NATIONALA.
Sub forma unei ecuatii coruptia se poate exprima astfel;
CORUPTIE = MONOPOL + PUTERE DE DECIZIE – OBLIGATIA DE A DA SOCOTEALA cuiva.
Coruptia reprezinta un factor de injustete sociala care intretine si amplifica saracia, afectind, grav dezvoltarea economica singura sursa de securitate credibila si temeinica. Sumele de bani si foloasele care fac obiectul mitei, sau altor infractiuni de coruptie ori crimei organizate sunt scoase din circuitul economic normal si au o destinatie oculta, reprezentind venituri ilicite din care o parte sunt spalate iar alta contribuie la amplificarea flagelului si la cresterea riscului de securitate nationala si de pierdere a suveranitatii tarii.
CONSOLIDAREA CONTINUA A RELAŢIILOR DINTRE CRIMINALITATEA ORGANIZATA SI CORUPTIE explica legatura puternica existenta intre infractiunile scop si infractiunile mijloc. Astfel, de cele mai multe ori, structurile criminalitatii organizate utilizeaza coruptia ca un mijloc de asigurare a protectiei si promovare a activitatilor ilicite, ascunderea sumelor de bani, provenite din aceste delicte, se face prin ingenioase inginerii financiare si prin asa zisele metode de spalare a banilor folosindu-se de “cartitile” din sistemul judiciar si serviciile secrete.
Actele de coruptiei si de crima organizata au impact direct asupra dezvoltarii economice si sociale, distrug beneficiile potentiale ale pietei libere, distorsioneaza regulile economiei eficiente si zadarnicesc capacitatea organismelor statului in prevenirea si combaterea acestora.
Romania de astazi ofera tabloul unei societati haotice, dezorganizate si fara perspective. Institutiile si autoritatile (de invatamint, sanatate, judiciare si administratie publica locala si centrala, etc), sunt ajunse in stadiul DISOLUTIEI TOTALE, datorita atat micii cat si marii coruptii dar si INCOMPETENTEI. CAUZA PRINCIPALA a marii coruptii in Romania este de ORDIN MORAL, ea nu este determinata de nivelul de trai scazut sau de saracie, aceasta se datoreaza LACOMIEI NELIMITATE a celor ce si-au asumat obligatia sa administreze satutul.