Călin Dejeu

Președintele Albaniei susține protejarea râului Vjosa (Băeasa)

Joi, la Tirana. a avut loc o masă rotundă, cu titlul ”Viitorul râului Vjosa: hidrocentrale versus parc național”. Evident că, prin definiție, cele două se exclud, ori ai parc național, deci protejezi natura, ori construiești hidrocentrale, deci distrugi natura. Doar la noi se mai manifestă indivizi care se fac că nu înțeleg ceva atât de elementar, chiar și prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

La masa rotundă organizată de președintele Albaniei au participat cercetători albanezi și din străinătate. Cercetătorii cer de mulți ani ca acest curs fabulos al râului Vjosa să fie declarat parc național, datorită importanței sale științifice enorme. Un râu atât de valoros, cu o asemenea stare de conservare, ne spune Fritz Schiemer (profesor emerit la Universitatea din Viena) că mai aveam în Europa Centrală doar în urmă cu 150 de ani.

Râul Vjosa este absolut fascinant, o perlă nesperată a patrimoniului natural european, și trebuie salvat din ghearele mafiei hidroenergetice.

sursa: Balkan River Defence

Pentru noi românii, Vjosa are o dublă importanță. Atât pentru că suntem europeni, și este considerat ultimul râu mare sălbatic al Europei, cât și pentru că izvorăște din Munții Pindului, principalul leagăn al aromânilor, ca să străbată mai apoi, lângă mare, zona locuită compact de muzăcheari, aromânii din Câmpia Muzachia. Se vede pe o veche hartă că valea râului Băeasa (cum îi spun aromânii) era ca o arteră vie între pindeni și muzăcheari, înainte ca granița nedreaptă să-i separe.

Dar să revin la fabulosul patrimoniu natural reprezentat de acest râu. Vestea bună este că președintele Albaniei, domnul Ilir Meta, susține oficial stoparea proiectelor hidroenergetice și protejarea acestui tezaur neprețuit.

Când vom vedea la noi președintele să se implice atât de activ în salvarea unui râu? Noi nu avem chiar Vjosa, dar fiecare râu este unic și neprețuit, și mai avem un Jiu, o Bâscă, o Neră, un Râu Alb, o Ilvă … Se mai găsește o fărâmă de salvat (dacă se vrea) din paradisul râurilor carpatine de odinioară, dinainte de a începe comuniștii masacrul hidroenergetic.

Președintele nostru n-a vrut nici măcar să facă ”efortul” de la trimite la Curtea Constituțională legea care dezincriminează ”lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice” fără autorizație, deși foarte mulți români i-au scris, rugându-l să facă totuși ”efortul”. Și nu era vorba de o lege criticată doar de naturaliști, ci pur și simplu o lege inechitabilă, așa cum remarcă și juriștii.

Da, Curtea Constituțională nu este nici pe departe ce trebuie să fie, am văzut marți (cazul legii Șarapatin), dar trebuia să încerce măcar.

Președintele Ilir Meta a subliniat că: ”oamenii de știință insistă asupra faptului că hidrocentralele, separat sau împreună, cauzează impact nociv, în timp și spațiu, asupra ecosistemelor și asupra biodiversității, pe malurile râurilor până la litoral, asupra calității apelor de suprafață și subterane, până la agravarea problemelor climatice și amplificarea în continuare a încălzirii globale”.

Când vom vedea și la noi că politicienii ascultă de oamenii de știință? La noi barajștii neo-ceaușiști cu apucături de bandiți sunt luați drept specialiști, nu cercetătorii din domeniul ecologiei.

În Albania măcar președintele este de partea naturii și a științei. Primul ministru în schimb, cu tot sufletul lui de artist, nu pare capabil să vibreze la fascinanția naturii, și susține proiectele destructive, hidroenergetice. Am sperat că moartea viitoarei nore, la cutremurul din 26 noiembrie, il mai umanizează pe Eri Rama, dar se pare că nu.

În trecut el a admis că hidrocentralele mici sunt ”nefolositoare și dăunătoare”, dar prin nu știu ce malformație politică a ajuns să le susțină pe cele mari, construite de firme turcești, chiar pe Vjosa.

În Albania nu se se pot invoca Directiva Cadru privind Apa și Directiva Habitate, pentru că nu este în UE. Așa că EcoAlbania, Riverwatch and EuroNatur au depus o plângere la Comunitatea Energetică Europeană, ale cărei reguli au fost încălcate la procedura de evaluare de mediu pentru hidrocentralele Kalivaç și Poçem. Țările participante la Comunitatea Energetică Europeană, chiar dacă nu sunt în UE, trebuie să supună proiectele energetice la evaluare de mediu conformă cu Directiva 2011/92/EU. Luna aceasta Secretariatul Comunității Energetice Europene s-a adresat autorităților albaneze, declarând că din cercetările preliminare reiese că Directiva 2011/92/EU a fost încălcată.

Până și grecii au început să se implice pentru salvarea râului Vjosa.

De la politica externă românească nu mai așteptăm nimic. Statul român a abandonat complet implicarea în sudul Peninsulei Balcanice, pentru oameni (aromâni și meglenoromâni). Pentru natură, nu a avut-o niciodată. România face parte din Comunitatea Energetică Europeană, ar putea să se implice pentru Vjosa (Băeasa), dar cum să le ceri altora să respecte ceea ce tu încalci ostentativ?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *