Există opinia larg împărtăşită că oamenii din Lotul Transferurilor sînt terminaţi o dată pentru totdeauna. Şi simt nevoia să-mi opun argumentele acestei teorii. Ideea că pedeapsa este fără sfîrşit e la fel de nocivă pentru sufletele noastre de oameni, dar şi pentru societate, precum ideea că pedeapsa nu există.
Mai bine i-am presa pe cei de la ANAF, despre care Evenimentul zilei a făcut ieri proba că au recuperat infim din prejudiciul Dosarului Transferurilor, decît să stăm să-i judecăm la infinit pe cei din închisoare. Să nu uităm totuşi că Gică Popescu plăteşte o infracţiune financiară după ce a dus o viaţă exemplară, la un nivel de transparenţă căruia puţini i-ar face faţă! Copos e un afacerist cu mari probleme şi un infractor dovedit, însă asta nu-i anulează condiţia de om.
Sigur că e comod, vorba lui Michel Houellebecq, să arunci pe internet “stropii de venin ai unei pasiuni triste”. Însă pedeapsa nu are scopul de a-i distruge pe ei şi de a ne malforma pe noi, urîndu-i pe unii care chiar plătesc. Cînd vor ieşi de acolo şi după ispăşirea celorlalte restricţii conexe, ei vor avea aceleaşi drepturi ca oricare dintre noi!
Articol integral pe Tolo.ro
foto main: gsp.ro











