Ionuț Dorobanțu

Ponta se apară cu o decizie a Curţii Europene de Justiţie. Ce spune decizia, care sunt diferențele între cazuri și ce spun procurorii

Premierul a depus la DNA o decizie a Curţii europene de justiţie despre care susţine că îi este favorabilă în cadrul anchetei de la DNA privind contractul de asistenţă juridică încheiat între cabinetul lui de avocatură şi cel al senatorului Danuţ Şova. Ponta a declarat la ieşirea din sediul DNA că această decizie a CJUE din 3 septembrie demonstrează că procurorii anticoruptie nu au un caz împotriva lui.

„Am vrut să depun, pentru că e important pentru cauză, decizia Curţii Europene de Justiţie dată în 3 septembrie, care lămureşte foarte clar ce se întâmplă cu contractele de consultanţă juridică: „o prestare de servicii, precum cea în discuţie, şi care este remunerată prin plata periodică a unor sume forfetare trebuie considerată efectuată în perioada la care se raportează plata, indiferent dacă prestatorul a furnizat sau nu a furnizat (serviciile — n.r.). Eu zic că am făcut activitate, procurorul zice că n-am făcut, Curtea Europeană de Justiţie zice să ne vedem de treabă amândoi, pentru că, atât timp cât s-au plătit taxele, e în regulă”, a afirmat prim-ministrul.

Victor Ponta a venit fără avocat la DNA, precizând că a vrut să-i explice procurorului de ce a depus acest document la dosar. Premierul a adăugat că procurorul de caz nu a avut timp să-l primească şi că acesta urmează să studieze această decizie a Curţii Europene de Justiţie.

Ce a decis CJUE

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a dat pe 3 septembrie o hotărâre în cauza Asparuhovo Lake Investment Company din Bulgaria versus Agenţia Naţionale a Veniturilor Publice din Varna, aceeaşi ţară. Cererea de decizie preliminară privea interpretarea Directivei TVA cu privire la deducerea TVA care a fost aplicată pentru achiziţia de servicii de consultanţă pe bază de abonament.

Asparuhovo Lake Investment Company este o companie bulgară cu obiect de activitate agricultura, horticultura şi creşterea animalelor. ALIC a încheiat contracte de abonament având ca obiect servicii de consultanţă cu patru alte societăţi („prestatorii”) în domeniile finanţării întreprinderilor, dezvoltării comerciale, serviciilor de consultanţă juridică şi al serviciilor privind securitatea informaţiilor. Compania bulgară s-a angajat să le plătească prestatorilor o remuneraţie săptămânală plătită în fiecare zi de luni a săptămânii care urmează celei pentru care este datorată remuneraţia. Ulterior, ALIC a dedus TVA-ul indicat pe facturile emise de prestatori.

În urma unui control, administraţia fiscală a constatat că facturile au fost emise în termenul indicat în contracte, contabilizate în mod corespunzător în registrele prestatorilor, precum şi în cele ale ALIC şi că au făcut obiectul unei declaraţii privind TVA-ul. Administraţia fiscală a considerat că nu a fost prezentată nicio probă cu privire la tipul, la cantitatea şi la natura serviciilor furnizate în mod real, în special niciun document direct referitor la numărul de ore executate, şi că nu au fost furnizate niciun fel de informaţii cu privire la modul de stabilire a preţurilor serviciilor. Prin urmare, administraţia fiscală a emis o decizie de impunere prin care a refuzat companiei ALIC dreptul de a deduce TVA-ul facturat de prestatori asupra sumei de 33.349 de leva bulgare, adică aproape 17.000 de euro.

ALIC a contestat decizia în instanţa, care a sesizat CJUE cu mai multe întrebări referitoare la Directiva TVA. Curtea a decis că Directiva TVA trebuie interpretată în sensul că noţiunea „prestare de servicii” cuprinde contractele de abonament privind prestarea de servicii de consultanţă unei întreprinderi, în special de natură juridică, comercială şi financiară, în cadrul cărora prestatorul s-a pus la dispoziţia beneficiarului pe durata contractului.

În ceea ce priveşte contractele de abonament privind prestarea de servicii de consultanţă precum cele în discuţie în litigiul principal, Directiva TVA trebuie interpretată în sensul că faptul generator al taxei şi exigibilitatea acesteia intervin la expirarea perioadei pentru care s-a convenit plata, fără să prezinte importanţă dacă beneficiarul a apelat efectiv sau cât de des a apelat la serviciile prestatorului.

Poziţia DNA (neoficial)

Surse judiciare au explicat pentru Romania Curată care este punctul lor de vedere faţă de decizia CJUE şi apărarea premierului. Potrivit acestor surse, Ponta susţine că a primit bani de la cabinetul lui Şova printr-un contract de avocat de tip abonament, of counsel sau flat rate contract. De aceea premierul a invocat decizia CJUE din 3 septembrie privind cazul din Bulgaria.

„Contractul of counsel înseamna că ai un contract, spre exemplu, timp de 10 luni cu un avocat, acesta nu face nimic 9 luni şi 29 de zile şi, în a 30-a zi din ultima luna, îţi livrează o opinie juridică salvatoare într-un litigiu. Avocatul este plătit pentru toata perioada contractului. Numai că în cazul din Bulgaria este vorba de un contract real“, au precizat sursele.

„În cazul premierului Victor Ponta, acuzaţia e că acel contract cu Şova nu e real, pur şi simplu. Avocatul Ponta nu a prestat un serviciu în ultima zi a contractului şi în rest nu a facut nimic, ci nu ar fi facut nimic toată perioada, cele 16 luni de contract. Întrebat de Fisc în 2011 ce a făcut pentru banii primiţi de la Şova timp de 16 luni, Ponta nu a răspuns simplu „nimic“ pentru că ar fi fost grav. În schimb, avocatul a falsificat facturi şi a susţinut neadevărat că a prestat diferite servicii juridice pentru Casa de avocatură a lui Şova. Adică, a făcut ceva şi mai grav decât să fi spus simplu „nimic”, aşa cum afirmă martorii din dosar, avocaţii care au lucrat la cabinetul lui Şova“, au mai explicat surse judiciare.

Ponta a cerut disjungerea pentru celeritate

Săptămâna trecută, când a fost la DNA, premierul a cerut şi disjungerea cazului său de cel al senatorului Dan Şova pentru celeritate. Premierul a susţinut că vrea să ajungă cât mai repede în instanţă ca să îşi dovedească nevinovăţia. Până acum nu a primit un răspuns din partea procurorului de caz Jean Uncheşelu. Aceleaşi surse judiciare au explicat pentru România Curată că, dacă s-ar disjunge din dosarul lui Şova, cazul premierului ar ajunge la Parchetul General, condus de Tiberiu Niţu, considerat un „om al premierului”.

Numai că nu se poate disjunge cazul premierului de cel al lui Şova pentru că – potrivit acuzaţiilor oficiale ale DNA – suntem în faţa unui caz clasic de parandărât mascat pentru contractele de asistenţă juridică obţinute de Casa de avocatură Şova şi asociaţii de la Complexurile energetice Turceni şi Rovinari, aflate în judeţul Gorj, fieful deputatului  Victor Ponta.

De ce este acuzat premierul

Premierul este anchetat de DNA pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în dosarul senatorului Dan Şova. În 2007-2008, cabinetul individual de avocatură al lui Ponta a încheiat un contract de asistenţă juridică în cazurile penale cu casa de avocatură Şova şi asociaţii.

Timp de 16 luni, Ponta a încasat peste 40.000 de euro şi contravaloarea unui leasing pentru o maşină Mitsubishi Lancer, în total în jur de 60.000 de euro. Şova obţinuse – ilegal, susţin procurorii DNA – contracte de asistenţă juridică în valoare de peste 800.000 de euro cu Complexurile energetice Turceni şi Rovinari. Şova i-ar fi dat lui Ponta, pe atunci deputat de Gorj, un procent din valoarea acestor contracte obţinute ilegal. Plata s-ar fi făcut sub forma mascată a unui contract fictiv de asistenţă juridică încheiat între cele două cabinete de avocatură.

Evaziunea fiscală în contul lui Dan Șova este explicată de procurori ca fiind diminuarea bazei de impozitare prin plata sumelor către Victor Ponta. Acesta din urmă este acuzat de complicitate la evaziune fiscală prin prisma contractului dintre el și Șova considerat fictiv de către procurori. Victor Ponta susține că , chiar dacă Dan Șova nu a plătit taxele pentru acei bani, a plătit el 51.000 de lei, ceea ce ar acoperi banii neplătiți de Șova. Victor Ponta nu a vorbit, însă, despre „răspunderea fiscală personală“, un principiu de bază al dreptului fiscal, care spune că fiecare este responsabil de plata taxelor și impozitelor sale.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Ponta se apară cu o decizie a Curţii Europene de Justiţie. Ce spune decizia, care sunt diferențele între cazuri și ce spun procurorii

  1. Adelin

    Parandarat e un cuvint argotic, folosit aici cu sensul de spaga
    dar nu e in dexonline.
    parà-ndărăt expr. (la barbut) 1. zaruri câștigătoare, cu care se recuperează banii pierduți mai devreme. 2. restituirea banilor câștigați la jocul anterior.
    De ce nu folositi cuvinte uzale /consacrate? macar sa fie explicate in dictionar.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *