Dosarul ANRP, un nou caz Florică-Pescariu: denunţătorii rămân cu banii, iar statul cu buzele umflate

Horia Georgescu, omul care era cândva pus să păzească integritatea demnitarilor, a ajuns cumva în comisia de restituire a proprietăților, de unde n-a mai reușit să apere și integritatea banilor publici. Condamnat în primă instanță la patru ani cu executare, așteaptă acum sentința definitivă. La rândul său, statul așteaptă 84 de milioane de euro înapoi, dar nu de la cei care i-au băgat în buzunar – pentru că ei sunt denunțători în dosar – ci de la inculpați: Horia Georgescu și Ingrid Mocanu. O singură, mică, problemă… cei doi n-au apucat să strângă chiar atâta bănet!

---

Funcţionarii din cadrul Comisiei ANRP care au dispus despăgubiri presupus ilegale de zeci de milioane de euro au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea. „Peştele cel mare” din dosar, fostul şef al ANI, Horia Georgescu, a primit 4 ani cu executare. Urmează apelul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Curtea de apel Bucureşti a anulat şi una dintre despăgubirile uriaşe, de peste 84.000.000 de euro, acordate de Comisia ANRP şi considerate ilegale. Judecătoarea a dispus “repunerea părţilor în situaţia anterioară”, ceea ce înseamnă că beneficiarul despăgubirii record, samsarul de drepturi litigioase, Valentin Vişoiu, trebuie să dea banii înapoi statului. Vişoiu nu are însă sechestru pe avere astfel încât poate – până la un eventual verdict final de condamnare – să îşi pună averea la adăpost astfel încât statul să nu mai aibă ce îi lua. Omul de afaceri nu are sechestru întrucât are doar calitate de martor în dosar, mai exact martor denunţător sau martor protejat. El i-a turnat la DNA pe funcţionarii care l-ar fi ajutat să dea tunul uriaş, presupus ilegal.

În caz că statul nu are cum să îşi recupereze cele 84.000.000 de euro de la beneficiarul despăgubirii, judecătoarea Curţii de apel Bucureşti a dispus ca paguba să fie recuperată de la inculpaţi, adică de la funcţionarii care au aprobat despăgubirea. Stupoare însă! Averea pusă sub sechestru a inculpaţilor – printre care fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi fosta directoare din Ministerul Justiţiei, Ingrid Mocanu – nu sare de câteva milioane de euro. Prin urmare, beneficiarul despăgubirii presupus ilegale râmâne cu banii, iar statul cu buzele umflate!

---

Recent, judecătoarea Ana Maria Trancă de la Curtea de apel Bucureşti – cunoscută drept unul dintre cei mai severi magistraţi; de exemplu, l-a condamnat pe fostul baron roşu de Constanţa, Nicuşor Constantinescu, la 15 ani de detenţie cu executare! – a decis condamnări grele şi într-unul dintre dosarele ANRP, cel cu fostul şef al ANI, Horia Georgescu. Acesta a primit 4 ani cu executare, la fel şi fosta directoare din Ministerul Justiţiei (MJ) şi ex-vicepreşedinte ANRP, Ingrid Mocanu. Fostul vicepreşedinte ANRP şi ex-secretar de stat în MJ, Theodor Cătălin Nicolescu, a primit 9 ani şi 4 luni, iar fostul deputat UDMR, Marko Attila Gabor, 5 ani de închisoare. În 2008, aceştia au fost membri ai Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor (CCSD) din cadrul Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor (ANRP) şi au aprobat despăgubiri uriaşe pentru terenuri confiscate abuziv de regimul comunist, daune considerate acum de către procurorii DNA ca fiind acordate ilegal.

Judecătoarea a anulat şi una dintre despăgubirile record acordate în 2008 de Comisia ANRP. E vorba de peste 375.000.000 de lei, adică peste 84.000.000 de euro (potrivit conversiei valutare făcute de instanţă), acordată de Comisie lui Valentin Vişoiu, un samsar de drepturi litigioase din Piteşti. Acesta a primit despăgubirea sub forma unor acţiuni la Fondul Proprietatea. El solicitase restituirea a 20 de hectare în sectorul 3 al Capitalei, în fosta comună Dudeşti Cioplea unde, în 1924, era moşia Ivan Grueff. Vişoiu cumpărase drepturile litigioase cu doar 2.700.000 de euro de la moştenitorii moşierului bulgar Grueff.

Anulează Decizia nr. (…) din 25.09.2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP de emitere a titlului de despăgubire în favoarea intimaţilor Vişoiu Valentin (pentru cota de 71 %), Manole Gheorghe Adrian (pentru cota de 12%) şi Barbu Florin Şerban (pentru cota de 17 %), în cuantum total de 375.050.942 lei, titlurile de conversie nr. (…) din 29.09.2008 emis în favoarea intimatului Barbu Florin Şerban, nr. (…) din 29.09.2008 emis în favoarea intimatului Manole Gheorghe Adrian şi nr. (…) din 29.09.2008 emis în favoarea intimatului Vişoiu Valentin.

Repune părţile în situaţia anterioară şi dispune restituirea, în cotele procentuale mai sus mentionate, de către intimaţii Vişoiu Valentin (71%), Manole Gheorghe Adrian (12%) şi Barbu Florin Şerban (17%) a sumei de 375.050.942 lei către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor.

(…) Admite acţiunea civilă formulată de Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi obligă în solidar pe inculpaţii Zaarour Ingrid, Iouraş Mihnea-Remus, Nicolescu Theodor-Cătălin, Mocanu Ingrid-Luciana, Baciu Remus Virgil, Georgescu Horia, Marko Attila Gabor, Vişoiu Gheorghe, Canangiu Cătălin (…), Hanu Alexandru Florin (…), Drulă Dorin Cornel, acesta în solidar cu partea responsabilă civilmente Preciss Consulting CO (…) şi Nistor Neculai, acesta în solidar cu partea responsabilIă civilmente SC Rom Consulting CO SRL (…), la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor a sumei de 84.588.304 euro echivalent lei la data plăţii, în măsura în care pretenţiile părţii civile nu sunt acoperite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară şi restituirea sumei aferente deciziei desfiinţate (…)

Confiscă de la inculpatul Hanu Alexandru Florin suma de 10.000 euro şi de la inculpatul Nicolescu Theodor-Cătălin suma de 6.200.000 lei.

Menţine măsurile asigurătorii luate prin ordonanţele nr. (…) din 02.04.2015 şi 07.04.2015 asupra bunurilor inculpaţilor Zaarour Ingrid, Vişoiu Gheorghe, Canangiu Constantin Cătălin, Georgescu Horia, Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraş Mihnea Remus, Drulă Dorin Cornel, Mocanu Ingrid Luciana şi Marko Attila Gabor şi ia măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare, altele decât cele menţionate în ordonanţele de mai sus, ale inculpaţilor Zaarour Ingrid, Vişoiu Gheorghe, Canangiu Constantin Cătălin, Georgescu Horia, Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraş Mihnea Remus, Drulă Dorin Cornel, Mocanu Ingrid Luciana şi Marko Attila Gabor, până la concurenţa sumelor la care sunt obligaţi faţă de partea civilă, la care se adaugă cuantumul sumelor confiscate şi cheltuielile judiciare stabilite în procesul penal, în fond şi căile de atac.

Ia măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare ale inculpatului Hanu Alexandru Florin şi părţilor responsabile civilmente Preciss Consulting CO şi SC Rom Consulting CO SRL, până la concurenţa obligaţiilor faţă de partea civilă, la care se adaugă cuantumul sumelor confiscate şi cheltuielile judiciare stabilite în procesul penal, în fond şi căile de atac”, se arată în minuta penală din 14 februarie 2018.

Dacă samsarul de drepturi litigioase nu mai are banii, statul trebuie sa îi ia de la inculpaţi

Curios e că judecătoarea nu a anulat şi celelalte două dosare de despăgubire pentru care i-a condamnat pe membrii Comisiei ANRP. De asemenea, judecătoarea spune în sentinţă că anulează decizia de despăgubire şi repune părţile în situaţia anterioară, adică samsarii Valentin Vişoiu şi ceilalţi doi trebuie să dea înapoi Statului român acţiunile la Fondul Proprietatea sau banii. Judecătoarea a decis:

“În măsura în care pretenţiile (cele peste 84.000.000 euro – n.r.) părţii civile (Statul român – n.r.) nu sunt acoperite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară şi restituirea sumei aferente deciziei (Comisiei ANRP – n.r.) desfiinţate”, “obligă în solidar pe inculpaţii” “la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor a sumei de 84.588.304 euro”. Prin urmare, dacă Vişoiu şi ceilailţi doi samsari de drepturi litigioase nu mai au banii sau acţiunile la Fondul Proprietatea, atunci statul trebuie să îşi recupereze paguba de peste 84.000.000 de euro de la inculpaţi.

Pentru a se asigura că statul are de unde recupera cât mai mulţi bani, judecătoarea Trancă a menţinut sechestrul pe averea inculpaţilor şi chiar l-a extins “asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare, altele decât cele menţionate în ordonanţele de mai sus”.

Ce bunuri sunt puse sub sechestru în dosar

Potrivit dosarului ANRP, consultat de România Curată, procurorul de caz, Dănuţ Volintiru – adjunctul şefului Secţiei a I-a din DNA – a pus sechestru pe averea inculpaţilor:

Prin ordonanţa nr. (..) din data de 02.04.2015 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 84.588.304 euro, echivalentul a 304.837.796 lei, asupra următoarelor bunurile imobile, proprietatea inculpatei Zaarour Ingrid, după cum urmează:

– imobil în suprafaţă de 128,49 mp, situat în Bucureşti, str. Parcului (…), sector 1 şi terenul aferent în suprafaţă de 155,77mp, cu o valoare de impunere de 312.359,19 lei;

– imobil în suprafaţă de 64,86 mp, situat în Bucureşti, bulevardul Unirii (…), sector 3, cu o valoare de 86.000 euro;

(…) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător, prin poprire (…) asupra următoarelor sume aparţinând inculpatei Zaarour Ingrid:

– sumei de 6873,24 USD deţinută la BRD în contul (…);

– sumei de 115.000 USD deţinută la BRD în contul (…).

(…) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător (…) asupra următoarelor bunurile, proprietatea inculpatului Vişoiu Gheorghe:

– imobilul situat în Bucureşti, Şos. Nicolae Titulescu, nr. (…), cu o cotă – parte de 50% cu o valoare de 108.000 ron;

– imobil situat în Bucureşti, Prelungirea Ghencea, nr. (…) sector 6, cu o valoare de 25.000 euro şi parcările (…), cu o cotă parte de 50%, situate în Prelungirea Ghencea (…), sector 6, dobândite în anul 2014;

– autoturism Dacia Logan cu numărul de înmatriculare (…), an de fabricaţie 2008, cu o valoare de 5.000 euro.

(…) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător (…) asupra următoarelor bunuri, proprietatea inculpatului Canangiu Cosnatantin Cătălin:

– apartament situat în str. Fabricii, bloc Tonson, (….), sector 6, Bucureşti, având o valoare impozabilă de 100.656 lei;

– apartament situat în Calea Crângaşi, nr. (…), sector 6, având o valoare impozabilă de 177.377,43 lei;

– apartament situat în str. Cetăţuia, nr. (…), sector 6, Bucureşti, având o valoare impozabilă de 86.515,66 lei.

(…) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător (…) asupra următoarelor bunuri, proprietatea inculpatului Gerorgescu Horia:

– clădire şi teren aferent situat în mun. Braşov, str. Petofi Şandor nr (…), cu o valoare de 130.000 USD;

– clădire şi teren aferent situat în mun. Braşov, str. Bisericii române, nr. (…), cu o valoare de 1.000.000 lei.

(…) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător (…) asupra următoarelor bunurile imobile, proprietatea inculpatului Nicolescu Theodor-Cătălin:

– clădire şi teren aferent în suprafaţă de 315 mp, situat în str. Drăghiescu Dimitrie, nr. (…), sector 5, Bucureşti, cotă parte 1, având o valoare de impunere de 3.005.466, 34 lei;

– apartament situat în Piteşti, str. Fraţii Goleşti, (…) în suprafaţă de 80,29 mp, având o valoare de 40.000 euro.

– clădire şi teren aferent, în suprafaţă de 126,18 mp, situat în Piteşti, b-dul Republicii nr. (…) în cotă parte 1, având o valoare de 17.500 euro;

– autoturism Jaguar, cu nr. de înmatriculare (…), an de fabricaţie 2009, cotă parte de 1, având o valoare de 15.000 euro;

– Renault Megane, cu nr. de înmatriculare (…), an de fabricaţie 2001, având o valoare de 5.000 euro:

(..) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător (…) asupra următoarelor sume, aparţinând inculpatului Nicolescu Theodor-Cătălin:

– sumei de 1.403 USD, deţinută la BRD Groupe Societe Generale, în contul (…)

– sumei de 1.099,60 euro, deţinută la ING Bank NV Amsterdam sucursala Bucureşti, în contul (…)

(…) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător (…) asupra următoarelor bunurile imobile, proprietatea inculpatului Iuoraş Mihnea Remus:

– teren în suprafaţă de 1.470 mp, situat în intravilanul comunei Feleacu, jud. Cluj şi teren în suprafaţă de 378 mp, situat în intravilanul comunei Feleacu, cu o valoare de 30.000 euro;

– teren în suprafaţă de 1.127 mp, situat în intravilanul comunei Feleacu, jud. Cluj şi teren în suprafaţă de 378 mp, situat în intravilanul comunei Feleacu, jud. Cluj, cu o valoare de 20.000 euro;

– imobil situat în mun. Cluj Napoca, str. Ady Endre, nr. (…), suprafaţă construită 59,39 mp, la o valoare de impozitare de 102.171 lei;

– teren intravilan în suprafaţă de 210 mp, situat în mun. Cluj, str. Dimitrie Bolintineanu, nr. (…), în cotă parte de 1, preţ 8.597 lei/ha.;

– autoturism Land Rover, carte de identitate (…) an de fabricaţie 2011, la o valoare de 30.000 euro.

(…) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător (…) asupra următoarelor bunurile imobile, proprietatea inculpatului Drulă Dorin-Cornel:

– imobil constând în construcţie, cu destinaţie casă de locuit, în suprafaţă de 154 mp, împreună cu anexele în suprafeţe de 71mp, 5mp, 9mp şi 68 mp situat în comuna Samarineşti, jud. Gorj şi curţi construcţii în suprafaţă de 693 mp;

– teren arabil, în suprafaţă de 23.600 mp;

– păşuni în suprafaţă de 13.700 mp;

– vie în suprafaţă de 1.000 mp;

– livezi în suprafaţă de 2.000 mp;

– imobil situat în intravilanul oraşului Buşteni, str. Zambilelor nr. (…), judeţul Prahova (…) construcţie cu destinaţie locuinţă, având suprafaţa utilă 217,30 metri pătraţi;

– imobil situat în intravilanul satului Boca, comuna Samarineşti, tarlaua (…) judeţul Gorj, (…) în suprafaţă totală de 2.688 mp împreună cu construcţiile aferente;

– imobil situat în intravilanul satului Boca, comuna Samarineşti, punctul „Vatra sat Boca”, tarlaua (…) judeţul Gorj (…) în suprafaţă totală de 1.800 mp, împreună cu o construcţie;

– teren arabil situat în extravilanul satului Horăşti, municipiul Motru, judeţul Gorj (…) în suprafaţă de 5.000 mp;

– teren arabil situat în extravilanul satului Boca, comuna Samarineşti, judeţul Gorj (…) în suprafaţă de 30.000 mp;

– teren arabil în extravilanul satului Boca, comuna Samarineşti, judeţul Gorj în suprafaţă de 4.320 mp;

– teren arabil şi păşune în intravilanul satului Boca, comuna Samarineşti, judeţul Gorj, în suprafaţă de 9.772 mp.

– imobil format din clădire în suprafaţă de 282,30 mp şi teren în suprafaţă de 287,31 situat în Bucureşti, sector 2, str. Rondă nr. (…).

(…) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător (…) asupra următoarelor bunuri, proprietatea inculpatei Popa Mocanu Ingrid Luciana:

– autoturism marca Mitsubishi, capacitate cilindrică (…)

– teren, în cotă parte de 50% având categoria de folosinţă intravilan – construcţii, în suprafaţă de 535,99 mp în comuna Domneşti, jud. Ilfov;

– teren, categoria intravilan construcţii, în suprafaţă de 1.485,15 mp, situat în comuna Bragadiru, tarlaua (…) jud. Ilfov, coproprietate Popa Mocanu Ingrid Luciana 25% (…)

– teren, categoria intravilan construcţii, în suprafaţă de 1.500 mp, situat în comuna Bragadiru (…) jud. Ilfov, coproprietate Popa Mocanu Ingrid Luciana 8.34% (…)

(…) S-a dispus instituirea sechestrului asigurător (…) asupra (…) teren intravilan cu o suprafaţă de 1.015 mp, situat în localitatea Săcele, str. Valea Cernatului, nr. (…), jud. Braşov, proprietatea inculpatului Marko Attila-Gabor.

În urma demersurilor întreprinse s-a constatat că inculpatul Hanu Alexandru Florin nu dispune de bunuri mobile şi imobile sau sume de bani care să constituie obiectul instituirii măsurii asiguratorii.

Averea inculpaţilor nu sare de câteva milioane de euro. Semne de întrebare

Putem observa uşor că averea cumulată a inculpaţilor din acest dosar nu depăşeşte câteva milioane de euro. Prin urmare, se pun mai multe întrebări:

1. În eventualitatea unei sentinţe definitive de condamnare, de unde îşi recuperează statul paguba de peste 84.000.000 de euro? De la samsarii de drepturi litigioase care au primit despăgubirea record, veţi spune.

2. După 10 ani de la acordarea despăgubirii presupus ilegale, aceştia mai au acţiunile la Fondul Proprietatea sau banii ca să îi dea înapoi?

Acţiuni sigur nu mai au întrucât chiar în rechizitoriul de trimitere în judecată se arată că Valentin Vişoiu a vândut pachetele către fonduri de investiţii din Cipru:

“Din declaraţia martorului Vişoiu Valentin a rezultat că, în perioada 2009-2013, i-a remis lui Nicolescu Theodor-Cătălin, în mai multe tranşe, atât direct, cât şi prin intermediul lui Barbu Florin Şerban, sume de bani în lei sau euro, precum şi acţiuni la Fondul Proprietatea la un preţ subevaluat. Astfel, martorul declară că:

„În 06.08.2009 i-am virat lui Nicolescu Theodor-Cătălin suma de 680.000 lei, prin cont, cu justificarea unui contract de comision încheiat fictiv, după ce în prealabil am vândut pe 04.08.2009 circa 105 milioane de acţiuni la preţul de 0,24 lei pe acţiune. Conform contractului de vânzare cumpărare acţiuni încheiat între subsemnatul şi Salink Ltd, persoană juridică, înregistrată în Cipru, am vândut un număr de 35 de milioane de acţiuni şi către Coneglen Ltd am vândut un număr de 70.241.340 acţiuni (…) Fondurile de investiţii, Salink Ltd şi Coneglen Ltd, care au achiziţionat acţiunile, mi-au fost recomandate de către Gheorghe Gabriel. Cu acesta am negociat şi preţul de vânzare şi numărul de acţiuni pe care le voi vinde cu Manole Gheorghe Adrian şi Barbu Florin Şerban.

Nicolescu Theodor-Cătălin mi-a propus să îi dau banii sub forma unui contract de comision încheiat între mine şi el. Prin contractul de comision specificam că Nicolescu Theodor-Cătălin ar fi intermediat afacerea dintre mine şi cele două fonduri de investiţii. Toate discuţiile, atât anterior cât şi în timpul negocierii cu cele două fonduri de investiţii au fost purtate de către mine, împreună cu Barbu Florin Şerban, Manole Gheorghe Adrian şi Gheorghe Gabriel, fără ca Nicolescu Theodor-Cătălin să fie prezent şi implicat.

Diferenţa de cele 6 milioane de acţiuni le-am vândut, cel mai probabil, circa 2 milioane în anul 2010 şi 4 milioane în anul 2011, după listarea pe bursă a Fondului Proprietatea”, a arătat martorul Valentin Vişoiu la DNA, în 2015.

3. Decizia instanţei de fond de condamnare nu îi pune în gardă pe samsari? Nu se vor grăbi aceştia să îşi pună banii la adăpost astfel încât o eventuală decizie definitivă de condamnare să îi găsească săraci lipiţi în condiţiile în care nu au sechestru pe avere?

Potrivit Top 300 Capital, averea lui Valentin Vişoiu se ridică la 53 – 55.000.000 de euro. El s-a asociat recent cu Dan Şucu de la Mobexpert pentru construcţia unui ansamblu rezidenţial în zona Domenii a Capitalei. Investiţia se ridică la aproape 100.000.000 de euro. Vişoiu este proprietarul companiilor Conarg, Conarg Real Estate şi CNCD. A dezvoltat cartierele Răsărit de Soare şi Quadra Place din Bucureşti.

4. De ce judecătoarea nu a pus sechestru pe averea samsarilor Vişoiu, Manole şi Barbu?

Atenţie! Aţi putut observa că este sechestru pus în dosar pe numele lui Gheorghe Vişoiu, expert ANRP. Aceste este o persoană diferită şi nu are nicio legătură de rudenie cu omul de afaceri Valentin Vişoiu, după cum a rezultat din anchetă. Răspunsul României Curate la această întrebare, după ce a consultat mai mulţi specialişti în drept, este că judecătoarea nu ar fi putut să pună sechestru pe averea lui Valentin Vişoiu întrucât acesta şi ceilalţi doi samsari de drepturi litigioase au doar calitate de martori în dosar.

5. De ce beneficiarii tunului presupus ilegal de 84.000.000 de euro, Valentin Vişoiu, Gheorghe Manole şi Florin Barbu, au doar calitate de martor în dosar?

Răspunsul e că acestia nu sunt orice martori, ci martori denunţători sau martori protejaţi. Potrivit legii, persoana care denunţă o ilegalitate înainte ca “organele” să ştie ceva despre ea sunt exoneraţi de răspunderea penală. Cu alte cuvinte, suntem în faţa unui nou caz Florică-Pescariu. Adică, sunt trimişi în justiţie doar acarii păun, doar funcţionarii semnatari, însă beneficiarii tunului, nu. În cazul lui Florică şi Pescariu, DNA a îndreptat eroarea şi, după ce, iniţial, i-a exonerat de răspunderea penală, ulterior i-a trimis în judecată în alte dosare Microsoft pentru complicitate la abuz în serviciu şi a pus sechestru pe averea lor.

Ce spune legea

Potrivit legii 682/2002 privind protectia martorilor

Art. 2. a) martorul este persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:

1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, şi prin declaraţiile sale furnizează informaţii şi date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracţiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;

2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informaţii şi date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracţiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni ori la recuperarea acestora; în această categorie este inclusă şi persoana care are calitatea de inculpat într-o alta cauză;

3. se află în cursul executării unei pedepse privative de libertate şi, prin informaţiile şi datele cu caracter determinant pe care le furnizează, contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracţiuni grave sau la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;

(…)

h) infracţiunea gravă este infracţiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: infractiunile contra păcii şi omenirii, infracţiunile contra siguranţei statului sau contra siguranţei naţionale, terorismul, omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, infracţiunile privind traficul de droguri şi traficul de persoane, spălarea banilor, falsificarea de monede sau de alte valori, infracţiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, infracţiunile privitoare la regimul materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, infracţiunile de corupţie, infracţiunile contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave, precum şi orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al carei minim special este de cel puţin 10 ani sau mai mare”, se arată în lege.

Ce spun inculpaţii

Contactat de România Curată, Horia Georgescu, fost şef al ANI şi fost membru în Comisia ANRP, inculpat şi condamnat în primă instanţă la 4 ani cu executare, a declarat:

“Acest dosar este o anomalie de la cap la coadă, cel puţin în ce mă priveşte. Sunt acuzat că am supraevaluat preţul de piaţă al unor terenuri, deşi evaluările nu le făceau membrii ANRP, ci experţi calificaţi care semnau rapoarte pe baza căror membrii ANRP luau decizii. Mai mult, nu cunosc pe nici unul din beneficiarii despăgubirilor, nu m-am întâlnit cu vreun beneficiar. Aşadar, nici instituţional, nici personal nu puteam influenţa preţul acelor terenuri, nu aveam nici un interes. Nici măcar DNA nu mă acuză că aş fi avut vreun avantaj.

În plus, foarte ciudat, în ciuda unui presupus enorm, de 80 de milioane de euro, procurorii DNA au ales să pună sechestru doar pe bunurile acuzaţilor, care nu depăşesc un milion de euro, dar nu şi pe cele ale beneficiarilor de despăgubiri. Cineva se poate întreba, deci, dacă nu cumva acei beneficiari trebuia să fie protejaţi de rigorile legii. De ce această prezumtivă protecţie? Răspunsul trebuie să vină de la DNA.

Este foarte relevant de adăugat că şi judecătoarea cazului, Ana Maria Trancă, a luat decizii bizare. Astfel, a angajat, din partea şi pe banii statului, experţi care au demontat rapoartele experţilor DNA şi au arătat că, de fapt, nu există prejudiciu în dosar, că terenurile fuseseră evaluate corect de către experţii ANRP. În final, însă, judecătoarea Trancă a ales să ignore raportul experţilor independenţi aleşi tocmai de către ea şi a menţinut concluziile experţilor DNA (dintre aceştia, unul nici măcar nu este expert imobiliar autorizat, iar celălalt a folosit metode neconforme cu standardele internaţionale de evaluare)”, a declarat Horia Georgescu.

Ingrid Mocanu, fost membru în Comisia ANRP, ex-vicepreşedinte ANRP şi director în cadrul MJ, condamnată la 4 ani cu executare:

“Acea sumă considerată prejudiciu nu are cum să fie recuperată în cazul unui eventual verdict definitiv de condamnare. Şi asta nu pentru că nu se ocupă ANAF-ul sau ANABI, ci pentru că dosarul a fost din start greşit. Cei de la DNA nu au mers după beneficiarul real al banilor, ci după funcţionarii care nu au avere, care nu se cunosc cu beneficiarul despăgubirii şi care nu au primit nimic de la el. Noi nu avem cum să acoperim prejudiciul pentru că averea noastră nu acoperă acea sumă enormă. Vişoiu nu are cum să dea înapoi acţiunile la Fondul Proprietatea pentru că le-a vândut. Iar banii cum să îi dea înapoi în condiţiile în care el le-a vândut la o zecime din cât erau evaluate şi nu are sechestru pe avere?!”, a declarat Ingrid Mocanu pentru România Curată.

Ce spune Valentin Vişoiu

Contact de România Curată, Valentin Vişoiu, beneficiarul tunului presupus ilegal de peste 84.000.000 de euro, nu a dorit să comenteze atunci când a auzit că suntem de la presă şi vrem să îl întrebăm despre dosarul ANRP: “Nu am niciun comentariu. Vă mulţumesc fumos, vă doresc o după amiază plăcută şi toate cele bune!

La întrebările insistente ale României Curate dacă va restitui banii în eventualitatea unui verdict definitiv de anulare a despăgubirii de 84.000.000 de euro, Vişoiu a declarat: “Nu ştiu nimic şi nu mă interesează. Mulţumesc frumos, o după-amiază plăcută!”, după care a închis telefonul.

Judecat în dosarul lui Pendiuc

Omul de afaceri Valentin Vişoiu este judecat pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată în dosarul fostului primar PSD din Piteşti, Tudor Pendiuc. În 2008, Vişoiu i-ar fi dat mită fostului edil un apartament de aproape 130.000 de euro în complexul său rezidenţial, Quadra Place din Bucureşti pentru ca primarul să favorizeze una dintre firmele lui la achiziţia a 80 de autobuze pentru transportul public din Piteşti. Următorul termen de judecată în acest proces este pe 22 martie, la Tribunalul Bucureşti.