Începând din această săptămână (de pe 23.10.2023), deputata PNL Cristina Trăilă a fost numită în Comisia de Apărare a Camerei Deputaților, în locul lui Pavel Popescu, promovat de partid ca vice-președinte la ANCOM. Această nouă funcție pentru Cristina Trăilă a fost răspunsul PNL la dezvăluirile făcute de jurnalistul de investigații Andrei Ciurcanu, pe blogul propriu, și pe care le-am dezvoltat pe România Curată și Libertatea, legate de faptul că deputata Cristina Trăilă este plătită, ca avocat, de cunoscută companie Schweighofer, responsabilă pentru dezastrul din păduri.
Chiar dacă doar o mână de instituții de presă au mai preluat subiectul (că doar nu plătesc degeaba partidele atâta amar de bani publici către presă!), acesta s-a propagat pe Facebook. Petiția lansată pe Platforma Declic, prin care se cere conducerii PNL să-i retragă sprijinul politic, a strâns în primele zile de la lansare peste 8.000 de semnături. Ceea ce-i reproșează cetățenii deputatei Cristina Trăilă este că poate influența legile silvice (favorizându-și clientul privat), cu atât mai mult cu cât este membră în Comisia Juridică, una esențială în adoptarea Noului Cod Silvic, care urmează să fie dezbătut și votat, în curând, în Parlament.
Chiar dacă partidul n-o poate exclude din Parlament (mandatul de deputat nefiind imperativ), retragerea sprijinului politic ar duce la pierderea tuturor funcțiilor pe care le deține ca membru PNL (cea de vice-lider de grup și membru în Comisia Juridică ori în orice altă comisie, pe locurile care revin PNL).
Semnează aici petiția: Politicieni plătiți de industria lemnului nu pot scrie legile silvice. Nu corporația face legislația
De ce ar pune-o PNL pe Cristina Trăilă la Apărare, chiar dacă încalcă Regulamentul?
În acest context, ținând cont că un deputat poate să facă parte maxim dintr-o comisie permanentă (cu excepții printre care nu se numără Juridica și Apărarea), numirea (mutarea) Cristinei Trăilă în Comisia pentru Apărare, ordine publică și siguranță națională ar putea să pară un fel de mișcare de stingere a incendiului și de salvare a imaginii acesteia (Comisia de Apărare este una, de asemenea, importantă și, de ce nu la o adică dacă tot ”nu-i o problemă”, potențialii clienți pentru firma de avocatură a doamnei deputate Cristina Trăilă, marile corporații internaționale de armament sau de mașini, au bugete, inclusiv pentru avocați, cu mult, mult mai mari decât Schweighofer).
Doar că într-un mesaj postat pe pagina proprie de Facebook, Cristina Trăilă (în prima intervenție publică pe subiect de după izbucnirea scandalului, asupra cărei vom reveni) spune foarte clar că NU vrea să renunțe la Comisia Juridică, ci, doar, cel mult, să se abțină de la votarea Codului Silvic. Mai mult, pe site-ul Camerei Deputaților, Cristina Trăilă apare ca membru atât în Comisia Juridică, cât și în Comisia de Apărare, fapt care contravine flagrant Regulamentului Camerei Deputaților, mai exact art. 41, alin. (4), în care se arată:
”Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, Comisiei pentru afaceri europene, Comisiei pentru constituţionalitate, Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisiei pentru tineret şi sport şi ai Comisiei pentru antreprenoriat şi turism, care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pot opta pentru una dintre comisiile permanente şi pentru una dintre comisiile stabilite ca excepţii în prezentul alineat. Deputaţii pot face parte şi din comisii comune cu Senatul.”
Acum, nu știu cum ar putea interpreta unii avocați articolul și aliniatul ăsta, dar pentru noi, toți ceilalți cetățeni ai acestei țări, cu sau fără studii juridice, pur și simplu înțelegem că un deputat nu poate face parte, concomitent, atât din Comisia Juridică, cât și din Comisia de Apărare (iar dacă Regulamentul nu e actualizat pe site, să zboare secretarul general al Camerei). Ce se întâmplă când această interdicție/incompatibilitate este încălcată, nu este prevăzut în Regulament. Pentru că, cel mai probabil, nu s-au gândit prea mulți că ar putea fi încălcată atât de flagrant. Ori, dimpotrivă, nu s-a prevăzut vreo sancțiune expresă tocmai pentru a permite astfel de situații.
- Cristina Trăilă, membru în două comisii permanente ale Camerei Deputaților, în ciuda Regulamentului Camerei Deputaților, care interzice expres acest lucru
- Hotărârea prin care Cristina Trăilă a fost numită membru în Comisia pentru Apărare a Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial din 24 octombrie 2023
Chiar a apucat-o hărnicia pe doamna deputată Cristina Trăilă, după trei ani de semnat condica?
Dar și dacă Regulamentul ar permite prezența în ambele comisii, să nu ne imaginăm că brusc a apucat-o hărnicia pe doamna Cristina Trăilă. Că brusc vrea să lucreze pe brânci, nu în una, ci în două comisii (că munca asta ar presupune, cel puțin teoretic, mult mai mult decât simpla prezență la ședințe). Hai să vedem cât a muncit până acum.
În cei trei ani ai actualei legislaturi, doamna deputat a luat cuvântul de 8 ori în plenul camerei și a avut două interpelări (dintre care una care favorizează clientul său privat Schweighofer, în care neagă amploarea tăierilor ilegale de păduri și a pagubelor economice). Să nu ne lăsăm înșelați de numărul de propuneri legislative pe care și-a pus semnătura, că, de obicei, sunt doi-trei deputați care pregătesc, mai mult sau mai puțin, o lege, și câteva zeci care o semnează. Inițiatorii reali și cei care susțin o lege (chiar dacă nu sunt inițiatorii reali) nu doar că o semnează, ci și se implică pentru adoptarea ei. Inclusiv prin luările de cuvânt în plen.
Din cele 8 (opt) intervenții în plen, una e depunerea jurământului, două sunt declarații politice (cu ocazia împlinirii a 74 de ani de la înființarea statului Israel, respectiv despre rolul României în NATO), o intervenție cu ocazia Zilei Europei, o intervenție în favoarea lui Cătălin Predoiu, în timpul moțiunii împotriva lui, ca ministru al Justiției, două legate de dezbateri pe propuneri legislative și una după votul pe o propunere legislativă. Cu indulgență, numărul intervențiilor legate de dezbaterile legislative este de… 3 (trei).
Să recapitulăm. În trei ani de mandat, doamna deputat Cristina Trăilă a depus două interpelări (una pro-drujbe și industria lemnului), a luat cuvântul de 8 ori în plen (doar de 3 ori pe propuneri/proiecte legislative, o dată într-o dispută politică, un jurământ și trei bla-bla-uri aniversare). În rest, multiple prezențe la televiziuni (detalii aici), evenimente de lobby și muncă de sute de mii de euro ca avocat.
Lucru de mirare, așadar, să vrea, brusc, doamna Cristina Trăilă să-și sacrifice din timpul atât valoros – ca avocat și formator de opinie la televiziunile plătite de partide, inclusiv de PNL – pentru ”a munci” în două comisii permanente (exceptând, desigur, situația în care nu-și caută clienți mult mai bogați decât Schweighofer, cum sunt cei care au interese legate de Comisia de Apărare).
Oricum ar fi, tot sfidare e!
Momentan, putem specula în multe moduri, promovarea/ premierea deputatei Cristina Trăilă în Comisia pentru Apărare, ordine publică și siguranță națională:
- o șmecherie prost sincronizată a PNL, de mutare de la Juridică, la Apărare, pentru a nu fi prinși cu avocatul Schweighofer în Comisia Juridică în momentul în care vine Codul Silvic la raport;
- o sfidare (la adresa cetățenilor) și un joc de forță (în partid) al deputatei Cristina Trăilă, pentru a fi membră în două comisii importante, în același timp, în plin scandal și contestare publică;
- o sfidare totală de către PNL a cetățenilor revoltați; PNL care, în loc să dea curs solicitării oamenilor (de retragere a sprijinului politic), o premiază pe Cristina Trăilă cu prezența în încă o comisie importantă!
Ca să pre-întâmpin unele discuții: dacă e vorba doar de hărnicia și responsabilitatea față de atribuțiile de deputat ale doamnei Cristina Trăilă, nimic n-ar împiedeca-o să participe, de facto, la ședințele oricăror comisii vrea (nu am auzit să fi fost refuzat unui parlamentar să participe la o ședință de comisie, chiar dacă e membru în altele). Iar dacă vrea să și voteze, nu doar să participe la dezbateri, poate înlocui orice coleg, în orice comisie, cu acordul lui și cu semnătura liderului sau a unui vice-lider de grup (la o adică chiar și a ei!).
Chiar nu știe doamna avocat că ”abținerea” e în favoarea votului ”împotrivă”?
Cel puțin din ce scrie pe Facebook, doamna Cristina Trăilă dă de înțeles că nu vrea să renunțe la Comisia Juridică:
”Ca să subliniez încă de la început, eu nu am inițiative pe Codul Silvic și mă voi abține la votul pe proiectul privind Codul Silvic! Și, ca să fie și mai clar, este o decizie care întărește buna-credință și adevărul spuselor mele!”
Cristina Trăilă, pe Facebook
E o afirmație melodramatică și emoțională (șmecherie tipică pentru avocați fără argumente reale), care, în practică, la votul din comisii, respectiv din plen, echivalează cu un vot… împotrivă (pentru a fi adoptată, o lege trebuie să aibă cu cel puțin un vot ”pentru” mai mult decât totalul voturilor ”împotrivă” și abțineri).
Practic, în ”buna ei credință”, doamna avocată Cristina Trăilă ne anunță că nu va vota adoptarea Noului Cod Silvic. Vă dați seama că dacă sunt și modificări împotriva Cartelului Lemnului și a tăierilor ilegale, ce frumos se poate ”scoate” și în ochii cetățenilor (că ea s-a abținut din motive de principiu), dar și ai clientului Schweighofer (că ”abținerea” e, de fapt, vot împotrivă)! Cum ar veni, o soluție perfectă și pentru politician, și pentru avocat!
Dar asta nu e singura diversiune avocățească din respectiva afirmație. Codul Silvic e cea mai importantă lege din domeniu, dar nu singura. De-asta, și cei care au inițiat petiția s-au referit la faptul că nu mai vor ca politicieni plătiți de industria lemnului să influențeze legile silvice (nu doar Codul Silvic). Și sunt convins că majoritatea celor care au semnat petiția și/sau a celor care citiți aceste rânduri știți că influența unui parlamentar NU se rezumă la votarea unui legi într-o comisie sau în plen.
Cum poate influența deciziile un parlamentar
Printre multe alte moduri, influența unui parlamentar se poate face/exercita:
- Prin vizibilitatea pe care o aduc unor evenimente și/sau dezbateri din spațiul public – iar investigația lui Andrei Ciurcanu a pornit tocmai de la un astfel de eveniment de lobby, organizat de Asociația Industriei Lemnului Prolemn (cu Schweighofer printre fondatori), la care doamna Cristina Trăilă a participat ca reprezentant al Parlamentului (au spus-o explicit organizatorii), nu ca avocat Schweighofer (chiar dacă a stat lângă reprezentantul acestei companii).
- Prin alte proceduri și instrumente parlamentare – am scris cum una din cele două interpelări pe care le-a depus în cei aproape trei ani ai acestei legislaturi, a vizat negarea amplorii tăierilor ilegale de păduri și ale distrugerilor economice cauzate de acestea (nu reiau toate detaliile manipulării, atât din întrebare, cât și din răspunsul fostului ministru al Mediului, Tanczos Barna, le puteți citi aici); răspunsul este deja utilizat, în dezbaterile din Parlament, dar și în spațiul public.
- Prin intervențiile din comisiile de specialitate (amendamente, propuneri de amânări, retrageri de pe ordinea de zi, luări de cuvânt și pledoarii etc.) – după izbucnirea scandalului, un membru al Comisiei Juridice mi-a semnalat și încă unul mi-a confirmat, că într-o ședință a Comisiei Juridice, pe care figura o propunere legislativă prin care Jandarmeria ar fi primit atribuții de control a legalității transporturilor de lemne pe drumurile publice, doamna Cristina Trăilă a propus amânarea (scoaterea de pe ordinea de zi) sub diferite pretexte, iar acest lucru s-a întâmplat; termenul de depunere al raportului Comisiei Juridice a fost 14.12.2021… au trecut aproape doi ani și propunerea legislativă n-a mai fost pusă pe ordinea de zi a Comisiei Juridice (nota bene: pe această lege, printre comisiile de raport este și Comisia de Apărare, cea în care taman a fost promovată doamna Trăilă).
- Prin discuții informale – propunerile legislative, mai ales cele importante, sunt dezbătute în cadrul grupurilor parlamentare, chiar și atunci când există linii directoare de la conducerea partidului; în cadrul acestor discuții din propriul grup, dar și a altor discuții informale cu parlamentari din alte partide, un parlamentar poate influența deciziile finale (mai ales când folosește ca ”argument” un răspuns oficial, de la un minister, precum cel menționat mai sus – prea puțini sunt cei care și citesc răspunsul respectiv, și chiar dacă l-ar citi, sunt puțini care au cunoștințele necesare să înțeleagă de ce e manipulator).
- Prin negocieri – da, există și această procedură informală, când se negociază/condiționarea votului pentru o lege (susținută de un grup), cu voturi pentru altă lege (susținută de alt grup); evident, că una e să negociezi voturile unui întreg grup parlamentar (iar ca vice-lider de grup Cristina Trăilă are și posibilitatea asta) și alta în numele propriu (ca independent), care oferă la schimb un singur vot.
În concluzie:
Un parlamentar are multiple posibilități prin care poate influența votul colegilor lui de partid, dar și din alte partide. Această influență este direct proporțională cu pozițiile pe care le ocupă ca reprezentant ale unui partid și de influența, formală și informală, din propriul partid.
Doamna deputată Cristina Trăilă este avocat al companiei Schweighofer (HS Timber Group, mai nou). Sunt cel puțin două cazuri (participarea la evenimentul de lobby al industriei lemnului și interpelarea amintită) în care acțiunile ei în calitate de deputat au favorizat clientul ei. Cel mai probabil (sper să obțin o confirmare și dintr-o a treia sursă) este cea care a propus (și a obținut) amânarea unei legi ce vizează controlul tăierilor ilegale de păduri, care așteaptă deja de aproape doi ani un raport al Comisiei Juridice (și al celei de Apărare, nota bene). În fine, în plin scandal, a promovat public, pe pagina de Facebook pe care o folosește pentru comunicarea politică (așadar, tot în calitate de deputat), compania Schweighofer, dar și manipulări grosolane prin care neagă amploarea tăierilor ilegale de păduri și dezastrul produs de acest fenomen (asupra acestei postări voi reveni, separat).
Chiar să nu fie niciun conflict de interese în cele arătate mai sus? Toate acțiunile amintite (și nu exclud altele, despre care n-am aflat încă) întreprinse în calitate de deputat chiar NU favorizează clientul ei privat, Schweighofer, și industria lemnului? Păi cum să definim atunci conflictul de interese, ca așa ceva să nu se încadreze în definiție?
Face scut și o salvează PNL pe avocata Schweighofer din Parlament?
Desigur, PNL poate înghiți gălușca cu ”profesia liberală de avocat” (să fim serioși, n-are nimeni treabă cu avocații, are treabă cu folosirea funcției de deputat în avantajul clienților privați). Sau poate inventa șmecherii cu mutatul dintr-o comisie în alta. Ori, pur și simplu, poate să-și umfle mușchii, să spună ca doamna deputată, că ”nu e așa mare problema cu tăierile ilegale de păduri”, și, pentru că ”i-a luminat” și ”i-a convins” că activiștii de mediu și soroșiștii sunt niște trădători de țară, să o premieze pe doamna Trăilă că le-a deschis ochii, cu încă o comisie, cu încă o șefie în partid, cu încă un mandat…
Dar eu zic să nu-și închipuie domnul Ciucă și alți lideri PNL că cetățenii chiar pot fi prostiți cu șmecherii de genul ăsta. S-a dovedit și cu alte ocazii că nu sunt chiar așa naivi și/sau pasivi, pe cât și-ar dori politicienii. Iar în cazul tăierilor ilegale de păduri și a lui Schweighofer s-a ajuns până la ieșitul în stradă. Și în 2015, și în 2019. Și dacă tot se apropie un an super-electoral, eu zic că PNL poate să-și încerce norocul și să facă scut, s-o promoveze și s-o recompenseze pe avocata Schweighofer din Parlamentul României.
***
VA URMA: CÂTE MINCIUNI ȘI MANIPULĂRI despre tăierile ilegale de păduri, Schweighofer și activitatea ei în slujba companiei, activiști de mediu și cetățeni, în general, s-au strâns într-o singură postare de pe Facebook a doamnei Cristina Trăilă
***
Semnează aici petiția: Politicieni plătiți de industria lemnului nu pot scrie legile silvice. Nu corporația face legislația
***
Citește și:
Andrei Ciurcanu: Despre genialitatea lemnului, comunicare și transparență
Mihai Goțiu: O deputată PNL este plătită ca avocat de Schweighofer, iar în Parlament se ocupă de modificarea Codului Silvic: „Nu văd unde este problema”
Mihai Goțiu: Schweighofer plătește ca avocat o deputată PNL, care are vot decisiv pe Codul Silvic! De ce a refuzat să comenteze situația, în direct, la TV (VIDEO)
Mihai Goțiu: DOCUMENTE: Ce a făcut deputata Cristina Trăilă în Parlament în favoarea Schweighofer, compania care o plătește ca avocat
***
Tăierile ilegale de păduri și Schweighofer Holzindustrie i-au mai scos pe cetățeni în stradă. PNL pare să fi uitat asta – mai jos câteva imagini pentru reîmprospătarea memoriei. Foto: Nicu Cherciu
Numirea doamnei T nu face decat sa securizeze un alt circuit al coruptiei din tara noastra(in fine … probabil a noastra), respectiv programul/programele de achizitii in aparare. E doar un alt pion mutat pe tabla de catre cei care fac mutarile in acest moment.