Romania Curată

PLAGIAT aproape 20%! Concluziile Emiliei Șercan legate de teza de doctorat a ministrului Lucian Bode

Emilia Șercan, jurnalista de investigații specializată în verificarea imposturii din politica autohtonă, a publicat, astăzi, în PressOne, o amplă analiză a lucrării de doctorat a ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode. Potrivit acesteia, aproape 20% din conținutul lucrării ar fi plagiat. Comisia de etică a Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca (unde Bode și-a susținut doctoratul în 2018, obținându-l cu calificativul ”foarte bine”), identificase un procent de 2.95% conținut plagiat, însă, potrivit comunicatului instituției, analiza a vizat doar aspectele legate de sesizarea primită (ulterior, reprezentanții UBB au transmis că teza de doctorat poate fi re-analizată dacă se primesc sesizări noi).

”În urma analizării întregii lucrări, am descoperit text plagiat în nu mai puțin de 65 dintre cele 194 pagini ale tezei, reprezentând 10.139 cuvinte, ceea ce ridică procentul de conținut plagiat la 18,5%. În plus, Lucian Bode a plagiat, fără nicio trimitere la sursa originală, 6 ilustrații dintr-un total de 58, alte 30 fiind citate incorect. Cele 6 ilustrații plagiate ocupă, la rândul lor, 2,7 pagini”, este concluzia principală a analizei Emiliei Șercan, publicată de PressOne.

Potrivit acesteia, ”conținutul original” al lucrării doctorale a ministrului e ”inovarea” în domeniului plagiatului în România: ”Lucian Bode a introdus în arsenalul metodelor de fraudă folosite în România plagiatul prin traducere: a tradus cuvânt cu cuvânt din engleză pagini întregi din autori pe care nu i-a citat nici în notele de subsol, nici în bibliografie; în câteva situații a plagiat până și notele de subsol incluse în unele dintre articolele neatribuite și plagiate prin traducere; Bode a obținut calificativul „Foarte bine” pentru o teză în care partea de cercetare proprie, elementul distinctiv și obligatoriu pentru orice demers doctoral, se rezumă la trei paragrafe în care este prezentată o pretinsă „simulare” a prețurilor la motorină, gaze și electricitate făcută în luna august 2018 în județul Cluj”, arată jurnalista.

Emilia Șercan susține că a identificat, în doctoratul lui Bode patru mari tipuri de plagiat:

  1. plagiat prin traducere;
  2. plagiat de tip „sacrificarea pionului” (pawn-sacrifice plagiarism în limba engleză);
  3. plagiat prin parafrazare;
  4. plagiat de tip copy-paste.

”Pe parcursul tezei, cele patru tipuri de plagiat sunt combinate între ele. De exemplu, există situații în care o porțiune plagiată din engleză, prin traducere, este parțial parafrazată, Bode adăugând câteva completări sau schimbând unele cuvinte cu sinonime ale lor. Toate aceste tipuri de plagiat sunt acoperite de definiția generală a plagiatului dată de Oxford University, deși fiecare tipologie are o definiție și caracteristici proprii”, concluzionează Emilia Șercan.

Jurnalista observă și că ”Lucian Bode respectă tradiția citării politicienilor de rang înalt în lucrări științifice. Astfel, Bode include în teză, la pagina 190, o declarație pe care fostul premier social-democrat Victor Ponta o făcea cu cinci ani înainte, în 2013. Citatul nu are nicio valoare în sine, nu are vreo relevanță științifică, nu a fost analizat și nu a fost pus în context în lucrarea lui Bode. În mod similar, premierul Nicolae Ciucă, a simțit nevoia să îi citeze în teză, cu ghilimele și atribuire, pe președintele Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase, ambii în funcție când Ciucă a susținut teza în 2003”.

Pe lângă plagiat, Emilia Șercan a identificat și alte probleme majore ale lucrării de doctorat a lui Lucian Bode, mai exact: valoarea științifică a tezei de doctorat; conținutul în limba engleză, ilustrațiile și greșeli și neglijențe de redactare.

”Cea mai flagrantă dintre ele este confundarea omului de știință american Francis Fukuyama cu centrala nucleară de la Fukushima (pagina 101), lucru pe care nu l-au sesizat nici conducătorul de doctorat, nici cei trei referenți din comisia de acordare a titlului de doctor. Greșeala Fukuyama/Fukushima ar putea fi privită drept un accident, dar nu este. Versiunea originală a tezei lui Bode, furnizată de UBB, este înțesată de denumiri greșit ortografiate.”

”Dincolo de porțiunile plagiate, teza de doctorat a ministrului de Interne are nenumărate probleme, fapt care ar putea explica de ce acesta nu a dorit ca lucrarea să îi fie publicată pe platforma REI a Ministerului Educației, pe care se regăsesc lucrările susținute după 2016, și a ales să publice teza la fosta editură a îndrumătorului să de doctorat, CA Publishing, într-un număr de 100 de exemplare, care nu au fost însă scoase la vânzare.”

”Problematic este faptul că această teză a fost susținută și a primit calificativul „Foarte bine” cu ani buni după momentul în care a început dezbaterea în spațiul public despre plagiatul din tezele de doctorat ale unor politicieni, când statul și universitățile începuseră să ia o serie de măsuri pentru a preveni încălcarea normelor de integritate academică.”

Emilia Șercan, analiză a tezei de doctorat a lui Lucian Bode, pe PressOne

Citește analiza integrală, argumentele și dovezile prezentate de Emilia Șercan, pe PressOne:

EXCLUSIV. Probele care demonstrează că ministrul de Interne Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat, și nu doar 2,95%

***

UPDATE: Comunicat UBB Cluj-Napoca

”UBB REIA ANALIZA TEZEI DE DOCTORAT A DOMNULUI LUCIAN BODE

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a luat act de noile informații apărute în spațiul public despre noi suspiciuni privind plagiatul în teza domnului Lucian Bode. Așa cum s-a angajat public pornind de la bunele practici internaționale de a aborda integritatea cu integritate, Comisia de Etică a UBB s-a autosesizat și va analiza teza din punctul de vedere al eticii academice pe baza acestor noi informații, după practici și mecanisme academice de referință, dincolo de analizele și dezbaterile sociale sau politice absolut naturale într-o democrație.

Ținând cont de interesul public față de acest caz, UBB va coopta în analiză și experți internaționali independenți. Reamintim faptul că abaterile de etică se analizează exclusiv în urma unor sesizări sau prin autosesizare când există în spațiul public dovezi clare și doar în limitele acestora. Orice altă abordare ar fi ilegală și contrară prezumției de nevinovăție, depășind și practicile academice standard. De asemenea, pornind de la bunele practici internaționale, precizăm că analiza poate fi reluată ori de câte ori este cazul, pe baza noilor dovezi prezentate de către cei interesați.

***

Lista dovezilor de plagiat (pe pagini și capitole), prezentate de Emilia Șercan pe PressOne. Aici (click) pot fi consultate fragmentele din lucrarea de doctorat ale lui Lucian Bode confruntate (față în față), cu fragmentele din lucrările originale (autor: Emilia Șercan).

Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne (sursa: Facebook/pagina MAI)

Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne (sursa: Facebook/pagina MAI)


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “PLAGIAT aproape 20%! Concluziile Emiliei Șercan legate de teza de doctorat a ministrului Lucian Bode

  1. Agricultorul fericit

    A plagiat DOAR 20%?
    Pai, omul e valoros, eu nu credeamca e in stare sa scrie singur nici macar atat.

    Reply
  2. Țărani la Miami

    Trebuie să fii naiv să crezi: 1) că loaza a avut timp să citească bibliografia; 2) că e capabil să redacteze. A propos, cunoaște engleza?
    Să confunzi Fukushima cu Fukuyama e de oaie!
    Titlul și subtitlul sunt ca checu: după ce ne anunță contextul temporal (începutul secolului XXI), vine mai apoi și ne precizează „în context actual”. Ba bine că nu, eu m-așteptam să scrie despre securitatea energetică la început de secol XXI și să ia ca studiu de caz România din perioada fanariotă!
    Care e utilitatea tezei, „în contextul actual”, după războiul din Ucraina ? Îmi aduce aminte de acele teze de economie care tratau problema prețurilor, iar la 2 luni de la susținere fluctuațiile și șocurile de pe piață făceau teza profund desuetă și concluziile inutile.
    Să fii mahăr într-un partid și-n guvern, adică să se aștepte de la tine viziune, să dai direcția, iar tu să copiezi din documentele programatice ale partidului și guvernului, mi se pare ilustrativ pentru lumea cu fundu-n sus în care trăim! Vârfurile României sunt o chestiune foarte concavă.
    Și mai e ceva: ce zice rectorul David, în curtea căruia s-a descărcat vidanja liberală acum? Nu retrage teza? Nu formează o comisie disciplinară? Pentru că doctorantura lasă urme: activități de documentare (chiar și cele online lasă urme), procese verbale ale comisiei de pilotare, școlii doctorale etc., calculator cu fișiere datate, fișe de mână (eventual), corespondență cu coordonatorul, comisia, școala doctorală etc., participări la manifestări științifice etc. etc. etc. Poate chiar să ceară părerea unor experți (prof. Preda, de exemplu).
    De la Iohannis nu mă aștept să zică nimic, eventual o să-l tragă pe linie moartă pe Bode, însă în rezervă sunt mii ca el. Ca la mafie: mardeiași din stradă sau, ca să fiu în ton cu articolul, pioni de sacrificiu. A cui sacrificare? A noastră, evident, că ei nu au nimic sacru!!!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *