Daniel Befu

Parcul Național Făgăraș, cel mai grandios proiect de arie protejată din România

România Curată a purtat un dialog cu Mihai Zotta, directorul tehnic al Fundației Conservation Carpathia, ONG-ul de mediu implicat în, probabil cel mai îndrăzneț proiect din domeniul ariilor protejate de după 1989 încoace.

Domnule Zotta, de ce ați decis să vă implicați în proiectul Parcului Național Făgăraș?

Sute de mii de iubitori de natură s-au săturat să vadă păduri tăiate abuziv și animale sălbatice vânate peste măsură, în timp ce comunitățile locale sunt părăsite de generațiile tinere devenind dependente de economia globală, în detrimentul tradițiilor de secole și cu pierderea produselor locale extrem de valoroase.

Constituirea unui parc național este unul dintre cele mai importante deziderate pe termen lung al unei națiuni responsabile, o cauză pentru care orice iubitor de natură din România merită să lupte. Acest deziderat contribuie la garantarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major și componentă fundamentală a strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă, așa cum este definit de legislația în vigoare.

Parcurile naţionale reprezintă acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative și turistice. România are 13 de parcuri naționale cu o suprafață totală de aprox. 317.500 ha, care reprezintă 1,5% din teritoriul României, iar alături de cele 271 parcuri naționale din Europa acoperă 2,8% din suprafața Europei.

Parcul Național Făgăraș poate asigura conservarea valorilor naturale ale celui mai înalt și mai important masiv muntos din România asigurând, totodată, premisele necesare conservării a celor mai reprezentative păduri naturale virgine și cvasivirgine (estimate la cca. 30.000 ha), practic, astăzi dispărute din restul Europei. Aceste habitate polarizează o diversitate biologică terestră deosebită, constituind o bogăție națională inestimabilă.

Când s-a născut această idee?

Foto: Liviu Cenușe

Prima încercare consistentă de a constitui Parcul Național Făgăraș, (după ce includerea pe lista parcurilor naționale propuse pe hârtie în 1990 a eșuat) a avut loc în perioada 2002-2005, când într-un proiect finanțat de Consiliile Județene Sibiu, Argeș, Brașov a fost realizat de către Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Turism la acea dată, un studiu științific pentru declararea Parcului Național Făgăraș, studiu care cuprindea aproximativ 200.000 hectare, respectiv actuala suprafață a sitului Natura 2000 ROSCI0122 Munții Făgăraș. Demersurile de constituire a parcului au ajuns până în stadiul de redactare a Hotărârii de Guvern la acea dată, apoi datorită presiunilor exercitate de parlamentarii care apărau grupuri de interese locale, forestiere și cinegetice, proiectul a fost stopat definitiv.

Unde este amplasată locația acestui Parc Național în proiect?

În sens geografic larg, prin Masivul Făgăraș se înțelege întregul complex muntos aparținând Carpaților Meridionali, cuprins între Valea Oltului la vest, văile Bârsei, Groșetului și Dâmboviței la est, Depresiunea Făgărașului la nord și cele ale Jiblei, Arefului, Brădetului și Câmpulungului la sud, acoperind o suprafață de aprox. 200.000 ha.

Care este situația juridică a terenurilor?

Munții Făgăraș se întind pe teritoriul a patru județe: Argeș, Brașov, Sibiu și Vâlcea. Ca regim juridic, aproximativ 60% din suprafață se află în domeniul public al statului, domeniul privat al statului și domeniul public al unităţilor administrativ-teritorială, aproximativ 40% se află în proprietatea privată a persoanelor fizice și proprietatea privată a persoanelor juridice și sub 0,5% se află în proprietate necunoscută. În jurul Munților Făgăraș regăsim 25 de unități administrative în care trăiesc cca. 73.000 locuitori, distribuiți în 128 de localități. Activitățile principale ale locuitorilor acoperă domeniul agricol (creșterea animalelor), exploatarea forestieră și turismul.

Care sunt cele mai importante argumente care stau la baza proiectului de constituire a Parcului Național Făgăraș?

Foto: Ovidiu Lup

Nu există un parc național în Europa comparabil ca bogăție de elemente naturale și suprafață luate împreună; Parcul Național Făgăraș ar putea deveni un simbol emblematic pentru natură sălbatică și frumusețe de-a lungul întregii Europe. Aici se află cel mai înalt vârf din țară 2544 m (Vârful Moldoveanu). Totodată găsim aici 8 din cele 14 vârfuri peste 2500 m din România. Are relief glaciar spectaculos, 60 lacuri glaciare însumând 24 ha; cel mai înalt lac glaciar din țară 2282 – Tăul Mioarelor. Este un rezervor de apă curată cu debit constant pentru milioane de locuitori inclusiv rezervă pentru municipiul București și cu un potențial imens pentru agricultură pe termen lung, în contextul schimbărilor climatice. E cel mai mare bazin forestier al României cu cea mai mare suprafață de ecosisteme forestiere și de pajiști nefragmentată antropic la nivel național și European. Are cele mai mari suprafețe mari cu pădure virgină și cvasivirgină la nivel european (cca 30.000 ha). Are o capacitate imensă de sechestrare a carbonului prin absorbția bioxidului de carbon din atmosferă, poate contribui semnificativ la diminuarea schimbărilor climatice și a efectelor acestora. Este cel mai important rezervor de biodiversitate din Munții Carpați cu 27 de tipuri habitate naturale, 6 specii de mamifere, 3 de amfibieni, 4 de pești, 13 de nevertebrate și 66 specii de plante endemice, toate de interes European. De asemenea,Munții Făgăraș adăpostesc o populație de carnivore mari, semnificativă la nivel european, oferă un habitat ideal dezvoltării unor exemplare deosebite de faună înregistrate ca recorduri mondiale în trecut (în Valea Arpășelului a fost recoltat un exemplar de lup cotat ca record modial, și tot aici, cel mai mare trofeu de capră neagră din lume). Aici sunt obiective turistice unice în România – traseul de creastă cu vârfurile montane,  șoseaua Transfăgărășan, Cetatea Poenari, lacurile de acumulare Vidraru și Pecineagu. Oferă și o oportunitate extraordinară de a dezvolta în comunitățile locale turismul bazat pe natură și a atrage pe termen lung cei peste 500 milioane de potențiali vizitatori din țări europene, care optează pentru acest tip de relaxare. De altfel, dezvoltarea unei economii locale bazată pe afaceri “verzi”, care să valorifice potențialul natural al zonei,fără să ducă la consumarea resurselor, să contribuie la păstrarea lor și să rețină cea mai mare parte a veniturilor realizate la nivelul comunităților;

Ce trebuie să se întâmple, ca ”darurile” cu care este înzestrat amplasamentul viitorului Parc Național să fie valorificate la potential maxim?

Parcul naţional propus nu poate avea viitor fără susţinerea comunităţilor, asigurarea continuităţii activităţilor tradiţionale şi valorificarea proprietăţilor. E importantă necesitatea dezvoltării unei economii locale sustenabile în comunitățile locale din jurul Munților Făgăraș, (strategii de dezvoltare, oportunități de afaceri verzi, programe prioritare de finanțare susținute de guvern, facilități fiscale, etc.) este o condiție necesară pentru constituirea pe baze moderne a unui Parc Național. Menținerea vie a comunităților locale prin dezvoltarea unei economii autentice, sustenabile, în care veniturile din utilizarea resurselor naturale obținute în cadrul unor afaceri verzi să rămână în comunități, trebuie sa fie una din priorităţi. Dezvoltarea turismului bazat pe natură poate fi unul dintre cele mai importante beneficii pe termen lung pentru comunități alături de branduri locale pentru produsele tradiționale şi serviciile oferite, pot reînvia o economie locală care să aducă mai mult oamenilor și comunităților din care ei fac parte.

Modelul de până acum nu a furnizat o dezvoltare reală a comunităţilor, pădurile au fost exploatate cu puţine locuri de muncă oferite, iar masa lemnoasă a luat drumul marilor companii de procesare, fără să adauge o valoare suplimentară lemnului. Astfel, veniturile de cele mai multe ori nu au rămas în comunitate, iar cele rămase au avantajat doar proprietarii firmelor de exploatare. Uneori, în goana pentru profit, nici lemnul de foc nu a fost asigurat localnicilor. Aşadar, acest mod nu funcţionează, cel puţin nu în avantajul comunităţilor. Noi credem că o strategie sustenabilă în care natura sălbatică să fie pe primul loc trebuie bine planificată şi susţinută printr-un set de măsuri şi politici:

  • Consultări cu comunitățile locale și factorii de interes din zona Munților Făgăraș, consultări care pot dura ani de zile și care vor avansa pozitiv în funcție de facilitățile care pot fi acordate oficial zonei, consultări care includ și negocierile privind limitele și viitoarea zonare a parcului național;
  • Mecanisme de plați funcționale pentru plata compensațiilor pentru pierderile financiare ale proprietarilor de terenuri care vor avea restricții de folosire a acestora;
  • Gestionarea problematicii generate de interdicția de vânătoare în parcuri naționale, conversie spre turism bazat pe observarea faunei cinegetice;
  • Analiza serioasă a proiectelor de dezvoltare nesustenabilă existente de gen Superschi în Carpați;
  • Limitele Parcului Național, limite care probabil nu se pot constitui exact pe suprafața actuală a sitului Natura 2000 Munții Făgăraș vor fi analizate în funcție de studiul științific care se va realiza în Munții Făgăraș, în funcție de tipul de proprietate, localizarea comunităților locale, în funcție de proiecte de dezvoltare deja existente, etc.
  • Facilităţi fiscale pentru dezvoltarea de către localnici a serviciilor de ecoturism în parcul naţional;
  • Dezvoltarea unor linii scurte de distribuţie a produselor locale, din care producătorii locali să câştige mai mult;

În cât timp credeți că România va avea constituit Parcul Național Făgăraș?

Foto: Marius Miclea

Estimăm că această „altfel de constituire a unui parc național”, în care trebuie mai întâi să existe premisele constituirii unui parc național, respectiv acceptul comunităților locale bazat pe însănătoșirea economiei locale poate să dureze între cinci și zece ani. Acest demers va fi finalizat numai dacă toți actorii, între care reprezentanții statului român au un rol decisiv, vor considera priorități reale rezolvarea problemelor oamenilor și conservarea naturii în același timp.

În urma aprobării în toamna anului 2016 a Memorandumului de infiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş, s-a creat deja un grup de opoziţie împotriva acestei iniţiative, fără însă măcar să înceapă consultările pe această temă.

Simpla inițiere a unui proces de constituire a parcului naţional, constituire care, conform legii, nu se poate înfăptui fără voința comunităților locale, nu ar trebui să reprezinte un subiect de scandal, ci de consultare şi dezbatere, în urma căruia să se nască cele mai bune idei.

Dacă se vor pune bazele unei economii locale autentice, dacă se vor găsi soluții pentru plata funcțiilor de protecție ale pădurilor, dacă se vor plăti, în sfârșit, după îndelungi și anevoioase așteptări, compensații pentru eventuale pierderi economice ale proprietarilor acolo unde acestea vor exista, cu siguranță că membrii comunităților locale vor face parte din „grupul de interese” care susține Parcul Național!!! În realitate de acest parc vor beneficia  milioane de oameni şi nu o sigură dată, ci în fiecare an.

Mai jos aveți câteva date tehnice despre amplasamentul ce se dorește a fi transformat în Parcul Național Făgăraș, furnizate României Curate de colectivul FCC:

 GEOLOGIA

Munții Făgăraș sunt alcătuiți din formațiuni structural–petrografice care aparțin cristalinului prealpin al Pânzei Getice – roci metamorfice dure, de fundament, formate prin transformarea sau metamorfozarea în adâncuri a rocilor sedimentare și eruptive preexistente, depozitelor de molasă litorală și învelișului sedimentar miocen.

RELIEFUL

Foto: Daniel Bucur

În Munții Făgăraș se individualizează cele mai mari altitudini din România (Vârful Moldoveanu – 2544 m), 8 vârfuri depășind 2500 m. Masivul Făgăraș are o dispunere asimetrică, reprezentând un mare nod orohidrografic, fiind denumit și Alpii Transilvaniei.

Relieful glaciar din Munții Făgăraș prezintă o mare varietate de forme bine conservate, fapt datorat pe de-o parte înălțimilor mari pe care le-au atins acești munți în perioada glaciară din Cuaternar, favorizând instalarea ghețarilor, iar pe de altă parte constituției lor petrografice, cu roci cristaline dure care au conservat formele glaciare. Deși în zona Munților Făgăraș condițiile geologice nu au permis dezvoltarea unor importante fenomene carstice, totuși procesele morfogenetice au generat formarea unor fenomene endo și exocarstice, importante sub aspect conservativ. În Munții Făgăraș au fost inventariate peste 50 de cavități aflate între 2045-2435 m altitudine (cavități aflate la cea mai mare altitudine din România), o parte dintre aceste fiind declarate rezervații naturale.

HIDROGRAFIA

Rețeaua hidrografică este densă datorită cantităților mari de precipitații pe care o primește arealul Munților Făgăraș. Apele munților Făgăraș sunt tributare Oltului, care își adună afluenții de pe versanții nordic și vestic, și Argeșului, căruia îi rămân cele dinspre sud. Cele peste 60 de lacuri glaciare ale Munților Făgăraș însumează aproximativ 24 ha de luciu de apă. În Munții Făgăraș întâlnim lacul aflat la cea mai mare altitudine din România (Tăul Mioarelor, 2282 m).

CLIMA

Elementele climei-temperatură, vânturi, precipitații prezintă în Munții Făgăraș o etajare determinată de altitudine. Aceasta se reflectă în existența etajelor bioclimatice așa încât, se poate vorbi de un climat al pădurilor de foioase, de unul al pădurilor de conifere și un climat al pajiștilor alpine. Temperatura aerului scade treptat de la poalele masivului spre creastă. Astfel, temperaturile medii anuale se încadrează în intervalul +7°C la poalele munților și -2°C pe crestele cele mai înalte. Precipitațiile sunt bogate și mai abundente pe latura vestică față de cea estică. Cantitatea lor crește de la poale spre înălțimi, ajungând în medie de la 900  mm în etajul fagului, până la 1400 mm în zona alpină.

SOLURILE

Datorită structurii geologice complexe, în care predomină șisturile cristaline, a asimetriei morfologice pe transversala nord-sud, a amprentei lăsate de glaciațiune, a diferențelor climatice între versantul nordic și cel sudic, a cantităților diferite de precipitații de la est la vest, în Munții Făgăraș se remarcă o zonalitate pe verticală a solurilor.

VEGETAȚIA

Vegetația este și ea etajată, reflectând caracteristicile climatului, altitudinii, expoziției versanților, ale solurilor și rocilor. În subetajele montan inferior și mijlociu s-au dezvoltat făgete și păduri de amestec sau pajiști mezofile, în locurile unde aceste păduri au fost defrișate. În subetajul montan superior sunt dominante molidișurile cu ochiuri de verdeață ierboasă. În etajul subalpin și alpin sunt prezente tufișuri și pajiști alpine.

FAUNA

Pe teritorul Munților Făgăraș întâlnim o diversitate mare a speciilor de interes comunitar: 25 de specii de păsări, 13 specii de nevertebrate, 4 specii de pești, 3 specii de amfibieni, 6 specii de mamifere.

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Parcul Național Făgăraș, cel mai grandios proiect de arie protejată din România

  1. Agafia

    Superb! Am fost de nenumarate ori in Fagaras si as merge oricand! Idei bune putem avea toti. Implementarea lor lasa de dorit! Macar sa le protejam pe cele actuale!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *