Pădurea Zamostea este o pădure virgină/cvasi-virgină din lunca Siretului. Este unică în lume, din moment ce nu mai avem nicăieri în lume o pădure cu o asemenea stare de conservare, conținând habitatele 91F0 (Păduri ripariene de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri) și 91Y0 (păduri de stejar și de carpen dacice).
Ansamblul ecologic și peisagistic de acolo, cu pădurea seculară, cu brațe moarte și cu râul Siret, care încă mai curge liber pe sectorul adiacent pădurii, reprezintă un element de patrimoniu natural fabulos, fără îndoială printre cele mai valoroase din țară.
Așadar nu se încalcă doar Directiva Habitate (avem acolo și rezervație naturală și sit Natura 2000), Directiva Cadru privind Apa și Convenția de la Ramsar (principiul utilizării raționale a zonelor umede), ci și Convenţia Europeană a Peisajului, publicată în M.Of. nr. 536/23 iul. 2002.
Convenția prevede astfel: ”protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţia umană;”
Cum în zona Zamostea – Vârfu Câmpului avem un peisaj care are o valoare patrimonială unică derivată din configurația naturală, această configurație naturală trebuie protejată.
Distrugerea acestei rezervații naturale nici nu poate întra în discuție. Dar Fechet dă dovadă de tupeu suprem – a conceput o Ordonanță de Urgență doar pentru promovarea distrugerii pădurii, prin continuarea lucrărilor ilegale la barajul ceaușist inutil de la Vârfu Câmpului.
Chiar e consultare publică?
Se vede dintr-o privire că așa-zisa consultare publică nu există, că doar mimează ceva, ca să poată bifa. Pentru că persoana de contact este un anume Mihai Niță (mihai.nita@rowater.ro) de la Apele Române, nu cineva de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cum ar fi normal. Apele Române, prin ABA Siret, este chiar titularul proiectului!
Este ca și cum un procuror i-ar da unui suspect dosarul propriu ca să-l instrumenteze.
Ne aflăm și unei reîncălziri și reluare a subiectului pe ușa din dos, după ce Parlamentul a respins deja o propunere în acest sens, pronunțându-se pe subiectul unei derogări pentru proiectul ilegal al barajului de la Vârful Câmpului. Un amendament la legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţã a Guvernului nr.175/2022, asumat de senatorul Iulian Bîcă, propunea derogare și pentru „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, judeţele Suceava şi Botoşani”. Dar a fost respins de plenul Senatului în 8 februarie 2023.
Mai țineți minte argumentele apologeților distrugerii naturii, care în diverse zone susțin că, dacă un proiect de distrugere (precum cel din Defileul Jiului) precede ariile protejate, s-ar bucura de vreo prevalență legală? Evident că nu are nicio bază legală, dar aici nici măcar așa ceva nu pot invoca. Pădurea a dobândit statut de rezervație din 1973, iar proiectul de distrugere, numit tendențios ”Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, judeţele Suceava şi Botoşani”, are la bază autorizațiile de construire nr. 126 din noiembrie 1989 și nr. 209 din decembrie 1989.
Nu poți să construiești legal peste ceva ilegal, ori la barajul ceaușist de la Vârfu Câmpului s-a lucrat deja ilegal zeci de ani.
Un baraj fără rost
Legea construcțiilor este legea 50/1991. Ea prevede chiar la art. 1: ”Construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, eliberată în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor”.
În acel moment, în 1991, tovarășii care efectuau lucrări de distrugere a Siretului la Vârfu Câmpului erau obligați să obțină o nouă autorizație, care sa fie conformă cu nouă lege (”în condițiile prezentei legi”). Legea nu lăsa vreo portiță pentru menținerea în vigoare a autorizațiilor anterioare, eliberate în baza politicilor regimului autocrat Ceaușescu.
Chiar anul acesta, pentru un proiect de baraj similar al Apelor Române, tot cu autorizație de construire de la sfârșitul anilor ‘80, instanța a constatat caducitatea autorizației de construire și a dispus oprirea lucrărilor.
Barajul de la Vârfu Câmpului nu are absolut niciun rost, pretextul lui cu sursă de alimentare cu apă pentru Dorohoi se vede din satelit că este fals. Sunt deja două baraje, unul puțin în amonte și unul puțin în aval, arhisuficiente pentru captarea de apă din Siret. Plus că această practică cu baraje pentru captare de apă este absolut înapoiată, acum în țările civilizate nu se mai fac baraje în acest scop, ci puțuri în luncă. Poți să obții apa râului și fără să ucizi râul.
Absurditatea proiectului barajului ilegal de la Vârfu Câmpului se poate înțelege cel mai bine urmărind reportajul jurnaliștilor de la Recorder (aici).
Febra protejării ilegalităților de la Zamostea se pare că a cuprins tot Ministerul. Garda Națională de Mediu este complice cu balastierele care distrug lunca Siretului în proximitatea pădurii. Deja ce se întâmplă acolo este de o gravitate extremă, pentru că stare de conservare a unui sit Natura 2000 nu depinde doar de ce se întâmplă în sit, ci și de ce se întâmplă în jurul său și îl poate afecta. Am transmis o sesizare la Garda Națională de Mediu privind balastierele care devastează lunca în apropierea pădurii, și mi-au mințit astfel:
Ori rana sinistră din inima naturii are o adâncime de cca. 10 metri, și este evident că a ajuns sub nivelul pânzei freatice, din moment ce are la bază o suprafață de apă de cca. 2 metri adâncime.
Oricum pădurea este deja afectată hidrologic de devierea ilegală a râului Baranca (sigur pe considerente legate de proiectul ilegal al barajului). Ultimul lucru de care avea nevoie sunt aceste balastiere ilegale, care se tot extind.
Am scris și o petiție pentru salvarea acestei păduri unice, vă rog să o semnați, distribuiți – aici
