Narcis Iordache

Ministerul Sanatatii confirma Legea Sanatatii nu a avut evaluare de impact. Nu e clar daca viitorul proiect va avea una

Proiectul de Lege a sanatatii retras din dezbatere publica dupa ce a generat disputa dintre presedintele Traian Basescu si doctorul Raed Arafat si a dus in final la proteste in strada nu a avut la baza un studiu de impact, asa cum prevede legea, confirma Ministerul Sanatatii (MS) intr-un raspuns oficial adresat ARC.

„Mentionam ca nu a fost elaborat un studiu de impact al reglementarilor prevazute in cadrul proiectului de lege mentionat, iar in data de 13.01.2012, proiectul de Lege privind organizarea si functionarea sistemului de sanatate din Romania a fost retras din dezbaterea publica”, precizeaza raspunsul transmis in urma unei solicitari adresate de ARC in baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public. Citeste raspunsul complet al MS aici.

Pe de alta parte, MS precizeaza ca “principiile” care au stat la baza proiectului au fost desprinse din Raportul Comisiei Prezidentiale “Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetateanului”, elaborat in 2008 la Cotroceni si din “Strategia
nationala de rationalizare a spitalelor”
, aprobata anul trecut prin Hotararea de Guvern 303/2011. Desi aceste doua documente inventariaza multe dintre problemele actuale ale sistemului de sanatate, niciunul nu propune privatizarea ca o solutie generala la aceste probleme – asa cum apare in proiectul de lege retras. Raportul comisiei prezidentiale recomanda, de pilda, elaborarea unei strategii privind dezvoltarea serviciilor private de sanatate care sa identifice mai intai sectoarele din sistemul medical in care o astfel de abordare ar da rezultate pozitive. Nu a fost elaborata pana in prezent aceasta strategie.

De ce este necesar un studiu de impact pentru o noua lege a sanatatii

Ministerul Sanatatii precizeaza, in raspunsul transmis ARC, ca “va elabora un nou act normativ privind organizarea si functionarea sistemului sanitar” ce va prevede schimbari in ceea ce priveste sistemul de organizare a spitalelelor, a sistemului de asigurari sociale, malpraxis etc”. Nu este clar daca acest nou proiect va fi fundamentat pe un studiu de impact care sa contina si o analiza cost/beneficii.

Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, studiul de impact reprezinta un instrument de prezentare si motivare a unui proiect de act normativ si este obligatoriu in cazul “proiectelor de legi de importanta si complexitate deosebita”, asa cum este si cazul Legii Sanatatii.

Articolul 33 din legea mai sus mentionata precizeaza care este scopul studiului de impact, cine trebuie sa-l elaboreze si ce trebuie sa contina acest document:

“Art.33.
Studiul de impact

(1) Scopul elaborarii studiului de impact este de a estima costurile si beneficiile aduse in plan economic si social prin adoptarea proiectului de lege, precum si de a evidentia dificultatile care ar putea aparea in procesul de punere in practica a reglementarilor propuse.

(2) Studiul de impact este intocmit, de regula, de structurile de specialitate in domeniu ale administratiei publice centrale, la cererea Guvernului. Pentru propunerile legislative initiate de deputati sau de senatori, studiile de impact se intocmesc prin grija ministerelor de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare.

(3) In studiul de impact se face referire:

a) la starea de fapt existenta la momentul elaborarii noii reglementari;
b) la modificarile care se propun a fi aduse legislatiei existente;
c) la obiectivele urmarite prin modificarea legislatiei existente;
d) la mijloacele disponibile in vederea realizarii scopurilor propuse;
e) la dificultatile care ar putea fi intampinate in aplicarea noilor dispozitii;
f) la evaluarea costurilor impuse de adoptarea proiectului de lege si a eventualelor economii bugetare generate de aceasta, la motivele care stau la baza acestei evaluari, precum si la modalitatea de calcul al costurilor si economiilor;
g) la beneficiile rezultate prin implementarea proiectului de lege, altele decat cele de natura economica;
h) la analiza comparativa a costurilor si a beneficiilor pe care le implica proiectul de lege, din care sa reiasa daca beneficiile sunt justificate de costuri”.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Ministerul Sanatatii confirma Legea Sanatatii nu a avut evaluare de impact. Nu e clar daca viitorul proiect va avea una

  1. AUDITUL PUBLIC

    Nu e tarziu niciodata avand in vedere importanta vitala, sa se faca studiul de impact si in cazul ACTELOR NORMATIVE pentru care unii si-au asumat raspunderea si anume pentru reformarea (de fapt DEFORMAREA) Sistemelor de, Invatamant, Sanatate si Ordine Publica unde domneste HAOSUL si BAJBAIALA odata cu suptilizarea fondurilor financiare respectiv materiale si INEFICIENTIZAREA acestora.

    Reply
  2. Marian

    Excelent! Iata pentru ce avem nevoie de societate civila. Una peste alta – printr-o simpla cerere a reiesit cit de artificiala si neprofesionista a fost aceasta propunere legislativa si cite valuri inutile s-au facut. Nu va opriti, sunteti pe calea cea buna!

    Reply
  3. Dan Pereţianu

    Eu am avut impresia că dl. Preşedinte Băsescu a recomandat Primului Ministru să recomande Ministrului Sănătăţii să recomande Biroului de Presă şi de ţinere al saitului ms.ro să retragă de acolo proiectul pentru că şi-a dat seama, după o mai atentă citire a Proiectului, că nu era conform cu ideologia domniei sale, adoptată prin trecerea de la socialişti la „popularii” creştin-democraţi.
    Să mă fac mai clar !
    Domnul Preşedinte a ţinut o conferinţă de presă (mi se pare miercuri, cu 2 zile înainte de recomandare) în care a prezentat 6 puncte critice ale sistemului de sănătate (pe care, în treacăt le tot clamăm de 15-20 de ani): 1. Monopolul CNAS, 2. Politizarea sistemului, 3. Ineficienţa administrativă, 4. Corupţia, 5. Subfinanţarea (aici cu o nuanţă prezindenţială, că nu este chiar aşa de rău, din moment ce acum sînt de 10 ori mai mulţi bani ca acum 10 ani, e adevărat) şi 6. Prea multe internări în spitale (oarecum un pleonasm „internări” în „spitale”).
    Bănuiesc că cineva trebuie să-i fi listat punctele. Şi atunci, adică în momentul cînd a primit lista cu cele 6 puncte, a realizat că ele nu se regăsesc nici în Nota de Fundamentare a Proiectului şi nici în rezolvarea ideologică a domniei sale, în sensul că proiectul nu era nici de coloratură „social-democrată” dar nici „creştin-democrată”. Şi cred că atunci, Preşedintele a avut revelaţia că Proiectul ar trebui să rezolve problemele listate dar că de fapt el nu le rezolvă, ci introduce în „ecuaţie” Directiva Bolkenstein”. Poate că nu este chiar aşa, poate că despre Directiva Bolkenstein mi-am amintit doar eu şi am crezut că şi Preşedintele o poate face. Căci atunci cînd Preşedintele a declarat că Jandarmeria şi Armata nu se pot privatiza, precum sistemul de sănătate în Proiect, am crezut că dl. Preşedinte este chiar anti-Bolkenstein (pentru necunoscători, Directiva B. spunea că o ţară trebuie să privatizeze, pentru eficienţă, sănătatea, educaţia, armata, poliţia şi alte funcţii publice, precum Poşta). Atunci chiar am crezut că dl Preşedinte este împotriva companiilor de asigurări private ca în Olanda, din moment ce este în Partidul Popular European (şi alături de Bolkenstein, Vadim şi Gigi). Atunci m-am gîndit, dacă Preşedintele a realizat că realizatorii Proiectului (doctorii Vlădescu, Păunescu şi Duţă) construiau o Casă Naţională cît un Minister, adică şi mai politică (noul preşedinte al Casei urmînd să fie Ministru – e adevărat, numai „delegat”, precum Marco). Fără a mai aminti de restul punctelor nervralgice diagnosticate de Preşedinte, m-am tot întrebat: dar dacă diagnosticul este aşa de bun, de ce tratamentul, i.e. Proeictul, a fost retras ? Nu cumva Diagnosticul nu se potrivea cu terapia ? Dar dacă spui/afirmi că terapia era bună (precum Preşedintele a lăsat să se înţeleagă) înseamnă că diagnosticul era prost. Dar tot tu afirmi u

    Reply
  4. DanBruma

    Ce nevoie au romanii de studiu de impact? L-au suportat ei pe Ceausescu de ce nu l-ar suporta si pe Basescu cu fitzele lui de „mare” om politic? Manifestatiile din piata echivaleaza de fapt cu o adevarata revolutie in societatea romaneasca, iesirea asta in strada arata ca romanii nu se mai lasa calcati in picioare de smecherasi.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *