Ministerul Justitiei (MJ) a lansat in dezbatere publica proiectul Strategiei Nationale Anticoruptie 2011-2014 si al planului de actiune care detaliaza masurile avute in vedere pentru atingerea obiectivelor propuse in strategie.
Potrivit unui comunicat al MJ, in proiectul Strategiei au fost preluate domenii identificate ca prioritati la nivelul Uniunii Europene:
– recuperarea bunurilor provenite din infractiuni;
– protectia avertizorilor de integritate;
– achizitiile publice;
– prevenirea si combaterea coruptiei politice;
– protectia intereselor financiare ale UE.
Proiectul Strategiei Nationale Anticoruptie 2011 – 2014 propus de MJ enumera o serie de obiective care ar trebui atinse in acesti patru ani, printre care:
– introducerea unei metodologii unitare in functie de care fiecare institutie publica din Romania sa-si poata evalua riscurile de coruptie si sa dezvolte, in consecinta, un plan intern de integritate
– modificarea legislatiei in scopul cresterii transparentei finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale
– adoptarea de catre Parlament a unor proceduri clare care sa fie aplicate atunci cand se solicita ridicarea imunitatii senatorilor sau deputatilor
– asigurarea conditiilor necesare pentru judecarea intr-un termen rezonabil a dosarelor de mare coruptie aflate pe rolul instantelor de judecata
– cresterea transparentei privind beneficiarii proiectelor finantate din fonduri europene si a activitatii institutiilor cu atributii in protectia intereselor financiare ale UE in Romania
– cresterea gradului de confiscare a bunurilor produse din infractiuni (foarte mic astazi, in jur de 10%) si introducerea instrumentului confiscarii extinse
– realizarea unor analize privind fenomenul coruptiei prin utilizarea datelor statistice anuale si a cazuisticii Directiei Nationale Anticoruptie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Generale Anticoruptie si Agentiei Nationale Anticoruptie.
Potrivit comunicatului MJ, documentele au fost elaborate in urma unor consultari preliminare derulate in ultimele cinci luni cu reprezentanti ai institutiilor publice, ai mediului de afaceri si ai societatii civile, in cadrul unor intalniri organizate cu asistenta Societatii Academice Romane, Centrului de Resurse Juridice, Fundatiei Konrad-Adenauer si a Centrului National pentru Integritate.
Cetatenii interesati sunt invitati de Ministerul Justitiei sa trimita, pana pe data de 27 septembrie, observatii, comentarii si propuneri cu privire la Strategia anticoruptie si Planul de actiune. Observatiile si propunerile pot fi trimise in scris pe adresa Ministerului Justitiei: str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucuresti, pe fax la nr. 037 204 1099 sau la adresa de e-mail sna@just.ro.
Cititi si:
– Planul de Actiune SNA
– Inventar masuri anticoruptie
– Proiect SNA 2011-2014
– Nota fundamentare HG SNAi_13092011
Securitatea nationala a Romaniei implica toate problemele socieatii: economia, echilibrul social, educatia, sanatatea, apararea, diplomatia, justitia, administratia si ordinea publica.
Coruptia (imoralitatea, necinstea) afecteaza cvasi – totalitatea domeniilor sociale si in ultima instanta pe cetatean, de la ale carui drepturi si interese fundamentale porneste insusi conceptul de securitate nationala.
Scopul securitatii nationale este legitimat inclusiv prin promovarea si apararea intereselor fundamentale ale Romaniei si U.E, protejarea cetatenilor romani, garantarea drepturilor fundamentale si a libertatilor individuale ale acestora si ale membrilor comunitari.
Atingerea acestui scop este serios amenintata de incompetenta, intensificarea fenomenului coruptiei si a infractionalitatii care pericliteaza indeplinirea obiectivelor nationale (ex. inegrarea in UE, construirea infrastructurii, dezvoltarea economica, a invatamintului, sanatatii, agriculturii, turismului,etc.) si afecteaza in special functionarea sistemului politico-institutional, eficienta si continuitatea procesului de reforma economico-structurala, implementarea unei economii eficiente, extinderea si consolidarea relatiilor cu statele democratice occidentale si cu institutiile economico-financiare paneuropene, integrarea deplina in structurile euroatlantice, ACUTIZINDU – SE DISOLUTIA INSTITUTIILOR STATULUI DE DREPT.
Lupta impotriva coruptiei (a criminalitatii in general) trebuie sa constituie problema centrala a institutiilor fundamentale ale statului, care au competenta in domeniu deoarece dupa 20 ani de la evenimentele istorice, din decembrie 1989, cind a fost marcat momentul trecerii de la COMUNISMUL – STALINIST la /LIBERTATE – DISCRETIONARA/, societatea romaneasca a ajuns la stadiul de /IMORALITATE NATIONALA/.
CORUPTIE = MONOPOL + PUTERE DE DECIZIE – OBLIGATIA DE A DA SOCOTEALA.
Coruptia reprezinta un factor de injustete sociala care intretine si amplifica saracia, afectind, grav dezvoltarea economica singura sursa de securitate credibila si temeinica. Sumele de bani si foloasele care fac obiectul mitei sau altor infractiuni de coruptie ori crimei organizate sunt scoase din circuitul economic normal si au o destinatie oculta, reprezentind venituri ilicite din care o parte sunt spalate iar alta contribuie la amplificarea flagelului impiedicind progresul si cresterea riscului de securitate nationala.
CONSOLIDAREA CONTINUA A RELAŢIILOR DINTRE CRIMINALITATEA ORGANIZATA SI CORUPTIE explica legatura puternica existenta intre infractiunile scop si infractiunile mijloc. Astfel, de cele mai multe ori, structurile criminalitatii organizate utilizeaza coruptia ca un mijloc de asigurare a protectiei si promovare a activitatilor ilicite, ascunderea sumelor de bani, provenite din aceste delicte, se face prin ingenioase inginerii financiare si prin asa zisele metode de spalare a banilor folosindu-se de “cirtitile” din sistemul judiciar si serviciile secrete.
Actele de coruptiei au impact direct asupra dezvoltarii economice si sociale, distrug beneficiile potentiale ale pietei libere, distorsioneaza regulile economiei eficiente si zadarnicesc capacitatea organismelor statului in prevenirea si combaterea acestora. Romania de astazi ofera tabloul unei societati haotice, dezorganizate si fara perspective. Institutiile (de invatamint, sanatate, judiciare si administratie publica locala sau centrala, etc), sunt ajunse in stadiul DISOLUTIEI TOTALE, datorita atat micii cat si marii coruptii. CAUZA PRINCIPALA a marii coruptii in Romania ESTE DE ORDIN MORAL, ea nu este determinata de nivelul de trai scazut sau saracie, aceasta SE DATOREAZA LACOMIEI NELIMITATE.
– CORUPTIA contribuie la cresterea saraciei si la furnizarea unor servicii publice de slaba calitate sau necorespunzatoare privind, asistenta sociala, cea medicala, de invatamint, accesul la justitiei, etc., acestea dovenindu-se de cele mai multe ori inaccesibile pentru anumite categorii sociale defavorizate;
– Acapararea pirghiilor, functiilor si rolului statului de catre structurile criminale afecteaza insusi modul de formare a legilor si reglementarilor sau a unui sistem juridic care sa functioneze pe principii de echitate;
– CORUPTIA reprezinta o povara importanta care contribuie la cresterea nejustificata a cheltuielilor statului, inflatiei si la finantarea indirecta a structuirilor criminale;
– CORUPTIA nu permite instituirea unui sistem de recunoastere obiectiva a meritelor si performantelor in politica, in exercitarea profesiei sau de promovare a justitiarilor, functionarilor publici, cadrelor medicale ori din educatie pe baza principiilor de competitivitate si moralitate, nu asigura independenta sau integritatea acestora. Acest flagel permite formarea unor dinastii in toate domeniile viietii (mai ales in politica de administratie, ordine publica si justitie) condamnand Romania la feudalizare;
– CORUPTIA determina, scaderea standardului de viata si inechitati în distributia corespunzatoare a venitului national (produsului intern brut), IMPIEDICA FORMAREA CLASEI DE MIJLOC in Romania, care ar oferi stabilitate si soliditate sociala;
– Costurile CORUPTIEI, nu se limiteaza numai la efecte directe, mita si traficul de influenta, acestea conduc si la deteriorarea mediului înconjurator si a gradului de informare mediatica;
– CORUPTIA impiedica inclusiv manifestarea si fun
Pe termen scurt si mediu diversele forme de manifestare a riscului coruptiei si criminalitatii ar putea de asemenea avea CONSECINTE NEGATIVE DEOSEBITE LA ADRESA SECURITATII NATIONALE prin:
– Pierderea credibilitatii Romaniei ca tara angajata ferm catre integrarea Europeana, in special sub aspectul capacitatii de a utiliza deplin si efectiv fondurile Europene si de a proteja interesele financiare ale Comunitatii impotriva fraudei, coruptiei si criminalitatii in general;
– Dezorganizarea sistemelor de conducere statale si de executie precum si dereglarea mecanismelor administrative, juridice şi economice ale statului;
– Esuarea procesului de reformare, in special de natura economica, institutionala si administrativa;
– Scaderea drastica a moralului populatiei si erodarea increderii in factorii politici de conducere, in justitie si administratie si cei mai grav în democratie;
– Perturbarea si slabirea functionarii sistemelor de furnizare a serviciilor edilitare esentiale si necesare unui trai decent.
CORUPTIA insotita de crima organizata reprezinta factori de subminare a potentialului economic national favorizind dezvoltarea economiei subterane, iar amplificarea si generalizarea acestui fenomen constituie o cauza importanta pentru precaritatea componentelor economice ale securitatii nationale.
CORUPTIA IN ROMANIA a capatat forme de organizare supersofisticate, este planificata, in majoritatea cazurilor este generata de crima organizata si escaladata prin mistificarea adevarului in instantele judiciare sau uneori si in presa. Evaluarea dimensiunii coruptiei este extrem de dificila, deoarece coruptia este un (inceberg) caruia nu-i vedem decit suprafata sau virful fara a sti cu siguranta cita gheata ascunde in adincime.
Prevenirea si Combaterea CORUPTIEI in Romania a inceput inca din anii ’90. PROIECTELE ANTICORUPTIE derulate sub asistenta expertilor UE au avut ca finalitate rafinarea si sofisticarea METODELOR si MIJLOACELOR de comitere a actelor de coruptie care in cele din urma au avut ca efect generalizarea si cronicizarea INCOMPETENTEI si IMORALITATII in societatea romaneasca. Aceste fenomene grave au condus la disolutia totala a institutiilor statului. TEORETIC oricat de valoroase ar fi Planurile anticoruptie si frumos pictate Schemele de prevenire si combatere a CORUPTIEI acestea nu mai POT FI OPERATIONALE pentru ca nu mai exista suport uman.
Daca in Spania (cu o populatie si un teritoriu de 4 ori mai mare decat al Romaniei), primul stat din UE unde pentru combaterea coruptiei a fost necesara infiintarea unui parchet (PNA) care functioneaza cu 50 de persoane, in Romania DNA are circa 600 de 12 ori mai multe, dar cu randament (0) in combaterea marii coruptii.
Pentru combaterea marii infractionalitati in Romania (ca si in Spania privind combaterea coruptiei si respectiv in Italia crima organizata) au fost create structuri judiciare paralele, pe principiul procesului de productie [dovada ca cei care au decis creerea acestor structuri au fost mai intai meseriasi, ucenici in fabrici si uzine si datorita unor reminiscente probabil vor sa infiinteze atatea directii (servicii sau birouri) cite articole sunt cuprinse in Codul penal] astfel la nivelul Parchetului General functioneaza Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractionalitatii de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) si la fiecare Parchet de pe linga curtile de apel (16) se regasesc servicii corespondente, iar in judete birouri (42) desi fenomenele infractionale vizate nu pot fi delimitate teritorial-administrativ, acestea avind caracter zonal, spontan, tranzitoriu sau international.
In cadrul MAI exista de asemenea Directia Generala Anticoruptie (DGA) si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), care au aceiasi configuratie structurala in profil teritorial ca si cele doua directii din cadrul Ministerului Public.
Existenta D.G.I.P.I si D.G.A. in subordinea politicului (ministrului de interne) este, mai mult decat daunatoare si fara precedent sau corespondent in tarile din U.E ori cu democratie reala, aceasta situatie duce la inspitirea ambelor parti (politicul poate decide in procesul de valorificare a informatiei judiciare, iar judiciarul poate santaja factorul politic cu riscul acuzatiilor de criminalitate) pentru a comite abuzuri sau ilegalitati.
DNA si DIICOT sunt formate in majoritatea cazurilor (atat in plan central cat si teritorial) din aceiasi categorie de personal care nu-si indeplineau indatoririle de serviciu (atitudine necombativa fata de infractionalitate) potrivit competentelor avute in structurile anterioare.
Herupismul care a stat la baza hotararilor de infiintare si mai ales de organizare a D.N.A. si D.I.I.C.O.T. apoi de extindere discretionara a structurilor sale centrale si teitoriale denota ca in Romania coruptia si crima organizata sunt socotite fenomene sociale vesnice si continuue (fara intrerupere) manifestate la cote maxime. La nivelul tarii nu s-a facut niciodata o abordare sistemica de analiza si combatere(reducere) in mod sistematic a imoralitatilor si a vulnerabilitatilor care ar determina mentinerea sau intretinerea celor doua flagele si s-au adoptat mai curand hotarari neitemeiate pentru dezvoltarea organigramelor celor doua institutii ce au ca si consecinte irosirea de resurse si ineficienta operativa.
Structura organizatorica a celor trei entitati D.G.I.P.I., D.G.A. din M.A.I. ca si D.N.A. din cadrul Ministeruilui Public este de tip administrativ si nu operativ asa cum o cere realitatea obiectiva avand subunitati in fiecare judet unde se mentine la nivel superior cardasia negocierilor intre faptuitori si justitiari, ceea ce va determina interes din partea autoritatilor, pentru mentinerea vesnica a acestor organizatii si nu se vor cauta solutii pentru diminuarea fenomenului infractional.
Infiintarea ANI este ultima confirmare a neputintei (INCOMPETENTEI) statului de a
stavili sau combate marele flagel care se numeste CORUPTIE si va avea ca insemnatate in contacararea acestui tip de infractionalitate, echivalenta, “influenta razelor de luna asupra galosilor de guma” demonstratie care se face pe un consum bugetar insemnat.
Atributiile ANI(institutie care nu are nici caracteristici-competente administrative nici judiciare) in lumea civilizata dominata de rationalitate le executa FISCUL care este cea mai exigenta autoritate de stat. (Obama nu si-a putut numi doi coechipieri ,consilieri-experti, pentru ca in cazierul fiscal acestia aveau mentiuni pentru intirzierea cu citeva luni a platii unui impozit anual de 300 dolari, in timp ce in Romania unii demnitari sau politicieni nu numai ca nu platesc impozitele si taxele anuale, dar nici cheltuielile cu utilitatile de la numeroasele lor imobile dobintite in cele mai multe cazuri in mod fraudulos).
In actualele institutii mentionate (cu denumiri pompoase) aceeasi justitiari manifesta atitudini similare de (non – combat) dar pe “venituri” mult umflate. Situatia creata favorizeaza doar escaladarea infractionalitatii si risipirea fondurilor bugetare pe apa simbetei cum ar fi spuns nenea Iancu la vremea lui.
Functiile de sefi ai structurilor tritoriale (total daunatoare in combaterea marii infractionalitati) si o parte din cele centrale, sunt create pentru a pastra obedienta in sistem ori pentru ca deciziile sau verdictele sa fie controlate de anumite grupuri de interese, situatie care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor devotati, capabili sau combativi.
Existenta celor patru institutii, cu forme structurale inadecvate pentru scopul tinta si cu personal selectat in majoritatea cazurilor pe cai oculte (ce respecta in majoritatea situatiilor doar principiul clientelismului), generatoare a multiple conflicte de competenta si interese denota ca de fapt nu se doreste depistarea si pedepsirea infractorilor (modul de actiune al organizatiilor in cauza constituie un scenariu hazliu, la vinatoare de iepuri cu trimbite, sunete de clopotei si zurgalai sau pocnind din bici) ci au ca obiective, festivismul ce trebuie aratat publicului majoritar credul din Romania sau U.E si jecmanirea avutiei tarii si a bugetului national. Toate acestea desfasurandu-se in folosul unor grupuri de interese neligitime, inclusiv prin valoarea exagerata (comparativ cu salariu mediu pe economie sau algoritmul folosit in U.E) a salariilor si sporurilor acordate unui personal recrutat pentru aceste institutii, in multe situatii, pe principii neortodoxe.
– Numarul clanurilor (formate, din infractori cu cazier, politicieni, judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri si notari, pe principii de rudenie sau de grup bine organizat) existente in sistemul judiciar este semnificativ de mare ceea ce afecteaza toti indicatorii de eficienta si determina in acelasi timp risipirea unor insemnate fonduri bugetare ale statului roman (pentru ca cei care judeca prost sau carora nu le pasa de consecintele unor verdicte nu sunt pusi sa plateasca daunele create).
cine verifica dispozitiile primarilor privind expert SNA . La primaria Izbiceni , Olt doi consilieri locali sunt si angajati cu contract de munca in cadrul primariei si sunt in atentia ANI pentru incompatibilitate.;Mihalcea Silvius Gabriel expert SNA si linca Ristel angajat salubritate. Pe periada verificarii ANI ar trebui suspendat Mihalcea din SMA ?