Ionuț Dorobanțu

Legile justiției la CCR: ce e mai grav abia urmează

Decizia de marţi, 23 ianuarie, a Curţii Constituţionale a vizat doar una dintre prevederile controversate ale legilor justiţiei, spun juriştii consultaţi de România Curată. Este vorba despre înfiinţarea Parchetului specializat pentru anchetarea magistraţilor. Controversata măsură se regăseşte în proiectul de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, proiect analizat marţi de Curte. CCR a respins şi solicitarea PNL de a sesiza Comisia de la Veneţia. În schimb, Curtea a declarat neconstituţionale 4 prevederi din 304 considerate minore, neesenţiale de către specialişti.

CCR a luat în discuţie sesizările PNL şi ale Înaltei Curţi la proiectul de modificare a legii 304/2004 şi mai rămâne să analizeze, cel mai probabil pe 30 ianuarie, şi sesizarea USR. Tot pe 30 ianuarie, CCR va analiza şi modificările la celelalte două legi, 303/2004 privind Statutul Magistraţilor şi 317/2004 privind CSM.

Curtea a retrimis proiectul de modificare al legii 304 la Parlament pentru a fi pus în acord cu Constituţia, iar deputatul PSD Eugen Nicolicea a declarat că, în prima săptămână a sesiunii parlamentare care începe în februarie, Parlamentul va remedia problemele constatate de CCR şi va trimite legea la preşedinte, la promulgare.

Parchetul dedicat magistraţilor, declarat constituţional

Aşadar, propunerea de înfiinţare a parchetului care să ancheteze magistraţi a trecut de filtrul Constituţional, deşi a fost aspru criticată. Ei consideră că acest parchet ar putea fi un instrument de intimidare şi ar fi discriminatoriu atâta vreme cât nicio altă profesie nu are un astfel de parchet specializat. În plus, nu avem o infracţionalitate atât de mare în rândul magistraţilor care să justifice înfiinţarea unui parchet specializat. De asemenea, noul parchet ia competenţa DNA de anchetare a magistraţilor pentru corupţie.

Restul modificărilor controversate, judecate pe 30 ianuarie

Prin urmare, deocamdată, a fost judecată la CCR o singură lege dintre cele trei, celelalte fiind amânate pentru 30 ianuarie. Abia atunci vor fi judecate şi restul modificărilor contestate. Cele mai multe se regăsesc în proiectul de modificare a legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor. Iată câteva dintre prevederile controversate:

1. Cariera judecătorilor este separată de cea a procurorilor. Doar în cazul judecătorilor se precizează că sunt independenţi. Această modificare îi nemulţumeşte pe procurori.

2. Magistraţii sunt obligaţi să se abţină de la exprimarea defăimătoare la adresa celorlalte puteri ale statului, executivă şi legislativă. Propunerea îi nemulţumeşte pe magistraţi pentru că sintagma „exprimare defăimătoare” este foarte largă şi îi obligă practic să nu mai spună nimic despre celelalte puteri ale statului.

3. Studenţii la Drept care vor să devină magistraţi trebuie să facă 4 ani la Institutul Naţional al Magistraturii în loc de 2 ani, cât e acum. Măsura îi nemulţumeşte pe tineri care ajung mult mai greu în profesia de magistrat.

4. Preşedintele României este îngrădit sau eliminat complet în procedurile de numire a şefilor Înaltei Curţi şi ai marilor parchete.

Şeful statului nu poate refuza nici măcar motivat propunerea CSM pentru preşedintele şi vicepreşedintii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Acum, el poate refuza motivat. În plus, preşedintele României nu mai numeşte şefii de secţii de la Înalta Curte, aceştia fiind numiţi de Secţia pentru judecători a CSM.

Spre exemplu, mandatul preşedintelui Secţiei penale a ICCJ, Mirela Popescu, a expirat pe 24 ianuarie, iar Secţia pentru judecători a CSM a amânat să ceară reinvestirea ei de către preşedinte pentru un nou mandat. În schimb, au delegat-o pe judecătoarea Popescu ca preşedinte interimar al Secţiei penale a ICCJ. În momentul în care Statutul magistraţilor va intra în vigoare, Secţia pentru judecători a CSM va face numirea pentru funcţia de preşedinte al Secţiei penale a ICCJ, nu preşedintele României. Preşedintele Secţiei penale a ICCJ este extrem de important întrucât el organizează completele de judecată şi planificările de şedinţă. În plus, conduce completele de dezlegare a chestiunilor de drept şi, cel mai important, conduce unul dintre cele două Complete de 5 judecători ale ICCJ, care dau sentinţele definitive la miniştri şi parlamentari. Demnitarii sunt judecaţi de Secţia penală a ICCJ.

Preşedintele României poate refuza motivat o singură dată propunerea ministrului Justiţiei pentru şefii marilor parchete: DNA, DIICOT, Parchet general. Acum, şeful statului poate refuza motivat de câte ori consideră. În plus, şeful statului nu mai poate refuza nici măcar motivat numirea unui judecător în funcţia de procuror şi invers, la propunerea CSM.

5. Magistraţii inculpaţi pentru diverse infracţiuni, suspendaţi din funcţie, primesc 80 la sută din salariu. În forma în vigoare a legii, magistraţii inculpaţi nu mai primesc salariu.

6. Magistraţii se pot auto-suspenda din activitate pentru o perioadă de 2 ani, iar CSM ia act de opţiunea lor. În tot acest timp nu li se aplică interdicţiile şi incompatibilităţile ceea ce înseamnă că pot face afaceri sau intra în partide, după care revin în magistratură. În plus, a fost înlăturată interdicţia magistratului de a face parte din Guvern ceea ce presupune că un magistrat poate fi ministru, după care revine la instanţă sau parchet, unde îi va putea judeca sau ancheta pe foştii lui colegi de Guvern.

7. Marile parchete trebuie să facă rapoarte anuale de activitate pe care să le prezinte ministrului Justiţiei care, la rândul lui, le prezintă Parlamentului. Practic, procurorii trebuie să dea raportul Parlamentului. Ministrul Justiţiei poate cere informări asupra activităţii PG, DNA şi DIICOT şi le poate da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru „prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii”.

8. Răspunderea materială a magistraţilor. Statul se îndreaptă obligatoriu împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară, adică este obligat să îi ceară banii pierduţi în instanţă sau la CEDO din cauza erorii lui. În forma actuală a legii se precizează că statul poate să se îndrepte împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară.

Cele 4 prevederi ale legii 304 declarate neconstituţionale şi considerate neimportante de către specialişti

Revenind la proiectul de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, supus marţi controlului de constituţionalitate, juriştii consultaţi de România Curată susţin că au fost declarate neconstituţionale doar 4 prevederi minore, neesenţiale. Ele se referă la:

1. Eliminarea enumerării instanţelor judecătoreşti din cuprinsul articolului 2 din lege.

2. Nenominalizarea în clar a secţiilor ale căror decizii pot fi atacate în contencios administrativ.

3. Adăugarea unui text care spune că anumite procese se soluţionează în complet de 2 judecători fără eliminarea articolului care era în vigoare şi care spunea că exact aceleaşi cauze se soluţionează în complet de 1 judecător.

4. Angajarea unor foşti judecători la instanţele aglomerate doar pentru a redacta motivările sentinţelor.

Ce spun specialiştii României Curate

Juriştii consultaţi de România Curată au explicat că CCR a declarat neconstituţionale doar prevederi lipsite de importanţă ale legii 304, în schimb a lăsat să treacă propunerea controversată de înfiinţare a parchetului anti-magistraţi.

„Trebuie spus că Curtea Constituţională a acţionat, în decizia luată, cu „materialul clientului”: proiectul de lege, sesizările făcute de ÎCCJ şi unele grupuri politice. E necesar să aşteptăm motivarea CCR, în special pe respingerea argumentelor privind crearea unei structuri specializate de anchetă la Parchetul General privind magistraţii. Senzaţia mea e că, pe acest „material”, CCR nu s-a a aplecat suficient, dată fiind sărăcia argumentelor. Însă, da, vom analiza cu multă atenţie argumentele cuprinse în motivarea deciziei.”

– Horaţius Dumbravă, formator Institutul Magistraturii, fost preşedinte CSM: „Îşi permite societatea românească un parcurs care nu e agreat de instituţiile europene?”

 

„În cazul prevederii de la art. I pct. 61, care se referă la modificarea art. 135 din lege, se încalcă textul constituţional care stabileşte statutul judecătorilor şi propunerile de numiri ale acestora în competenţa CSM, iar proiectul de modificare transferă competenţa la Ministrul Justiţiei, doar cu avizul CSM, în unele cazuri. Pe scurt, se politizează decizia privind cariera magistraţilor şi se limitează rolul CSM, adică ne întoarcem de unde am plecat în 2004 şi se reia în regres tot ce s-a făcut pe reforma justiţiei în ultimii 15 ani, acesta fiind un aspect extrem de important în mandatul mai multor miniştri: autonomizarea CSM ca un corp profesional desăvârşit, lipsit de influenţa şi implicarea politicului.”

Claudia Postelnicescu, avocat: „Se politizează decizia privind cariera magistraţilor”

Nou avertisment al Comisiei Europene privind legile Justiţiei

Între timp, Comisia Europeană a transmis un avertisment dur Parlamentului în privinţa legilor Justiţiei. Declaraţia comună este semnată de preşedintele CE Jean Claude Junker şi vicepreşedintele Frans Timmermans:

„Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiţiei reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părţilor interesate din sistemul judiciar şi ale altor părţi interesate au ocazia să fie exprimate şi sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.

Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest proces.

Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei”, se arată în declaraţia lui Junker şi Timmermans.

Răspunsul lui Dragnea şi Tăriceanu

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele Senatului şi al ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, afirmă, într-o scrisoare comună adresată oficialilor Comisiei Europene, că sunt îngrijoraţi cu privire la „modul incorect” în care Comisia a fost informată „în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterii pe tema Justiţiei din România”. Sunt „cel puţin surprinzătoare” preocupările exprimate privind lipsa de transparenţă şi de consens mai larg în dezbaterea despre Legile Justiţiei, dar şi referitoare la modificarea codurilor penale, se arată în scrisoarea lui Dragnea şi Tăriceanu.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Legile justiției la CCR: ce e mai grav abia urmează

  1. taunul77

    Iar CCR-ul politrucilor Dorneanu si Morar va proceda la fel si cu celelalte legi ale Justitiei: vor declara neconstitutionale cateva chestiuni marginale si vor lasa sa treaca prevederile care afecteaza cel mai mult independenta Justitiei.

    Reply
  2. Adrian

    Pana la ce raspund unii sau altii, sa dam un pic la o parte ce e lupta pentru putere si control al justitiei de ce e lupta pentru justitie. O parte din articole dau mai multa putere la CSM fata de presedinte, desi e evident ca modificarile nu ar fi fost facute daca era un presedinte PSD ele nu sunt in sensul politizarii, ci dimpotriva. In confuzia asta, ori suntem consecventi si vrem mai multa putere la magistrati, ori nu. Deci asta nu e nici o nenorocire. Cum nu e nici parchetul separat pentru judecatori, odata ce exista si un singur caz ca judecatorilor le e frica de DNA e mai bine sa ii ancheteze altcineva, ca sa nu dea sentinte de frica. Vorba e, cine va controla acel parchet special, ca e totusi parchet, doar CSM, sau se poate baga si guvernul? Daca doar CSM, nici o nenorocire!
    asa ca nu jeliti, ca vin aministiile, acolo sunt problemele, la astea, ce sa faca CCR daca nu e mare lucru neconstitutional?

    Ma astept sa gaseasca mai multe bube data viitoare si poate cotizeaza partidele astea de opozitie sa gaseasca un constitutionalist mai bun sa redacteze astea….

    Reply
    • taunul77

      Intr-un articol tot pe acest site fostul membru CSM, Horatiu Dumbrava a explicat foarte clar ca majoritatea procurorilor si judecatorilor s-au pronuntat contra infiintarii sectiei speciale pentru magistrati. Probabil ca stiu ei ce stiu. Intr-un CSM cu alde Baltag si Alistar membri, nu prea poti sa ai incredere ca va numi la sefia unei asemenea sectii un procuror intransigent si incoruptibil. Ci, mai curand, va numi un ins tip Tiberiu Nitu. Care sa nu deranjeze Puterea.
      DNA-ul, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, se asigura ca judecatorii nu „cad la pace” cu inculpatii ultra-influenti. Acum, ca nu mai are instrumentul respectiv, vom asista la o crestere spectaculoasa a achitarilor sau condamnarilor de forma, gen amenda penala sau inchisoare cu suspendare, in cazuri de mare coruptie.
      Nu e vina Opozitiei ca CCR a refuzat sesizarea Comisiei de la Venetia. Asta arata clar care e orientarea actuala a acestei institutii.

      Reply
  3. Nelu Stiuca

    Deoarece cei cu responsabilitate cea mai MARE din conducerea statului Seful SENATULUI si cu SEFUL CAMEREI DEPUTATILOR, care NU INDPLINESC CRITERIILE DE MORALITATE SI INTEGRITATE pentru ocuparea functiilor publice detinute, au gafat enorm, aducand grave prejudicii STATULUI ROMAN, prin amenintarile facute la adresa Comisiei Europene si anterior DEPARTAMENTULUI DE STAT AMERICAN EI TREBUIE EXCLUSI URGENT DIN FUNCTIILE DETINUTE SI dar si DIN Parlament.

    Reply
  4. ??????

    Considerați că „celebrii judecători de la CCR”, ar putea și exemplifica opiniei publice și despre țări din Uniunea Europeană care au și ele „secții speciale constituționale pentru anchetarea procurorilor” ?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *