Catiusa Ivanov

JUSTIȚIE? Consiliul lui Oprescu a alocat 80 de milioane de lei pentru un proiect ale cărui autorizații au fost anulate de instanțe. Pasajul Ciurel

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a alocat circa 80 milioane lei din bugetul Primăriei Capitalei pe anul 2015 pentru finalizarea lucrărilor la pasajul rutier suprateran de la Ciurel, parte a drumului expres spre autostrada A1 care pleacă din Splaiul Independenţei şi ajunge până la autostrada București-Pitești. Consilierii generali au luat această decizie în condițiile în care un grup de cetățeni din zonă a obținut în instanță anularea a două autorizații date de municipalitate pentru acest pasaj, în prezent cerându-se şi anularea celei de-a treia, în baza căreia se lucrează pe șantier. Planul Urbanistic Zonal în temeiul căruia se face drumul expres este şi el anulat de Tribunalul București, acum judecându-se recursul. Societatea civilă  consideră că decizia CGMB este inadmisibilă.

”Astfel de cazuri semnalăm pentru raportul MCV”

Nicuşor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul este revoltat că s-au alocat bani pentru această lucrare în condițiile în care există mai multe litigii. „Este ceva inadmisibil. Noi semnalăm astfel de cazuri la fiecare 6 luni pentru raportul MCV. Este inadmisibil ca o decizie a instanței să fie ignorată. Este cu atât mai grav cu cât a existat o dezbatere publică pe buget, consilierii au fost informați de cetățenii de acolo despre situație, iar ei au votat în unanimitate acest buget. Există posibilitatea ca bugetul să fie atacat în instanță. Noi, acolo unde există comunități locale care se implică, nu intervenim. Sperăm să facă ei asta. Dacă nu o fac, vom vedea ce putem face noi”, a declarat Nicuşor Dan.

„Un buget lipsit de viziune”

„Este aceeași alocare pe care o cunoaștem de ani. O sumă uriașă a fost alocată la capitolul „alte cheltuieli” – în anii trecuți această sumă ajungea la 10% – fără să fie detaliat pe ce se vor cheltui banii. Sunt cazuri în care sunt cheltuieli mari, disproporționate. De exemplu s-au alocat foarte mulți bani la cimitire unde nu este nicio urgenţă și s-a dat o sumă foarte mică pentru consolidarea clădirilor cu bulină, unde este o chestiune de viaţă și de moarte. Apoi mi se pare aberant să dai o subvenție atât de mare la RADET fără să ai un plan de eficientizare a regiei. Acest buget este lipsit de viziune”.

Nicuşor Dan, despre bugetul municipiului București pe anul 2015

Cetățenii din zonă care au anulat în instanță autorizațiile de construire emise pentru realizarea pasajului de la Ciurel și Planul Urbanistic Zonal pentru drumul expres au declarat la vremea respectivă că CGMB a luat această decizie în dispreț faţă de ei. “Chiar dacă municipalitatea nu mă mai expropriază, potrivit proiectului adoptat, pe mine podul de la Ciurel mă afectează în continuare, deoarece unul dintre picioarele acestui pod se află în faţa casei mele, la o distanţă de 4 metri. Probabil că m-au scos de pe lista celor expropriați ca să nu mai am calitate procesuală. Consider că această decizie este ilegală. Dacă am fi făcut eu sau d-voastră un asemenea lucru, aveam mari probleme. Consiliul General al Municipiului București își permite să facă acest lucru deoarece răspunderea este colectivă, nu individuală. Eu am anulat până acum două autorizații de construire emise de Primăria Capitalei pentru pasajul de la Ciurel. Când eu am anulat una, ei au dat alta. Acum mă judec pentru anularea celei de-a treia autorizații, în baza căreia se lucrează. Voi continua acest proces. Mi se pare o mare ipocrizie și dispreț faţă de cetățean ce fac acești oameni în Consiliul General”, a declarat Mihai Daneş, unul dintre cetățenii care a atacat în instanță autorizația de construire emisă de Primăria Capitalei pentru Pasajul de la Ciurel, la inceputul acestui an.

ciurel

Cele 80 de milioane sunt doar începutul

Primarul Sorin Oprescu a cerut inițial 90 milioane lei în 2015 pentru această lucrare, însă aleșii locali au tăiat zece milioane din această sumă. „Am împărțit lucrarea în două etape, am redus din banii pentru prima etapă și am așezat bani în bugetul pe anul acesta pentru terminarea podului de la Ciurel și a două drumuri auxiliare, în așa fel încât să eliberăm bd. Uverturii. Partea a doua a lucrării probabil o vom finanța în 2016 fiindcă ne costă foarte mult”, a explicat Oprescu la ședința de Consiliu General de la începutul săptămânii, când s-a aprobat bugetul pe anul 2015. Pentru ambele faze, podul de la Ciurel și bucata de drum între Splaiul Independenţei și Șoseaua de Centură, municipalitatea ar urma să plătească 138 milioane de euro.

La începutul acestui an Consiliul General al Municipiului Bucureşti a alocat şi banii pentru exproprierile necesare continuării podului de la Ciurel. Astfel, CGMB a decis exproprierea a 33 de proprietăți între str. General Popovăţ și str. Amilcar C. Săndulescu cu o suprafață de 13.873 mp de teren, pentru care municipalitatea va plăti circa 22 milioane lei.

Istoricul drumului expres spre autostrada A1

Primăria Capitalei a demarat lucrările la drumul expres spre Autostrada București-Pitești în 2010, iar, potrivit documentelor prezentate la vremea respectivă, artera, de 8,3 km, ar fi urmat să facă legătură între Splaiul Independenţei și autostrada A1. Licitația pentru executarea lucrării a fost câștigată de către consorțiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica și Proiect București, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni de la începerea lucrării, respectiv anul 2014. Costurile lucrării se ridică la 138 milioane de euro.

Lucrările la pasajul de la Ciurel au început în baza unei autorizații emise în regim de urgenţă și fără să existe un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului București (Planul urbanistic a fost aprobat abia în august 2012) care să stabilească exact traseul bulevardului, așa cum prevede legea, și fără să existe o dezbatere publică serioasă asupra necesității proiectului și dacă cetățenii din zonă doresc sau nu un asemenea proiect. În plus, deși reprezentanții municipalității au spus că se vor expropria 40 de hectare de teren, cetățenii din zonă nu știau cine va fi expropriat și nici în ce condiții. De asemenea, lucrările au început fără să existe banii necesari, iar la câteva luni după ce a început șantierul, au fost sistate din lipsă de fonduri, din pasaj fiind realizat doar un pilon și fundația pentru altul.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfârșitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada București-Pitești (penetrația Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada București – Pitești), deși lucrările la Pasajul Ciurel, parte din proiect, erau începute încă din 2010. Potrivit Planului Urbanistic Zonal, aprobat de consilieri în 2012, drumul expres urma să pornească de la intersecția şoseaua Virtuții cu Splaiul Independenţei, merge pe lângă Lacul Morii până la intersecția cu bd. Uverturii, după care trece pe lângă stația de tratare a apei Roșu-Militari și iese din București prin comuna Chiajna. Traversează Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomireşti-Vale și iese în A1, la km 13, Pod Ciorogârla.

Pe parcursul lucrării erau prevăzute trei pasaje supraterane: la intersecția şos. Virtuții cu Splaiul Independenţei (Pod Ciurel), la intersecția Penetrația A1 – Bd. Uverturii și la intersecția cu Șoseaua de Centură și în zona Pasajului CFR de la Ciorogârla.

ciurel proiect

Obiecțiile cetățenilor: Inutil, nu rezolvă problemele de trafic, va polua apa

Cetățenii din zonă și societatea civilă au declarat în nenumărate rânduri că se opun proiectului din următoarele motive:

– este inutil, existând variante mai ieftine și care s-ar putea realiza mult mai rapid. “Printre soluții se numără realizarea unei străpungeri care să continue strada Preciziei până în centura Capitalei, realizarea unei străpungeri pe strada Liniei, unde se află o cale ferată abandonată și unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului până la centură. O altă soluție ar fi realizarea unei străpungeri în continuarea bulevardului Timişoara, aceasta ar avea câteva sute de metri până la centură și s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fără să fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)”, a explicat Victor Rausse, unul dintre cetățenii afectați de proiect

– nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerând centrul Capitalei. “Acest PUZ decongestionează într-adevăr bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece șoferii care vin de pe A1 și de pe șoseaua de centură vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independenţei și vor trece prin zona Unirii spre autostrada București – Constanţa. De asemenea, drumul va crea o descărcare majoră pe șoseaua Virtuții, un drum important care leagă Drumul Taberei de nordul Capitalei”, a mai declarat Rausse

– trece la doar 7 metri de uzina de apă de la Roșu, unde sunt niște bazine imense de apă descoperite, pe care smogul făcut de mașinile de pe drum le va polua

– proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu în acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi în 2000 și care nu recomandă acest proiect drept o soluție viabilă.

Pe 15 ianuarie 2015, într-un interviu acordat HotNews.ro, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că nu va mai face la sol drumul expres spre autostrada A1, ci va construi un tunel de 14 km între Podul Ciurel și autostrada București-Pitești. Edilul a spus că tunelul va avea o lungime cuprinsă între 7,8 și 14 km, iar costurile vor fi doar puțin mai mari faţă de varianta la sol, care implică foarte mulți bani pentru exproprieri.

Istoricul deciziilor instanțelor

Tribunalul București a anulat, în iulie 2012, prima autorizație de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisă de Primăria Capitalei în regim de urgenţă. Procesul a fost pornit de un proprietar din zonă, Mihai Daneş. În noiembrie 2013, sentința a devenit definitivă. Între timp însă, sfidând cetățenii și instanța, Primăria Capitalei a emis o nouă autorizație pentru acest pasaj, în august 2013.

În februarie 2013, și Planul Urbanistic Zonal care stabilește traseul drumului a fost suspendat în instanță, de un grup de cetățeni din zonă care nu sunt de acord cu acest proiect, printre care și Victor Rausse.

Tribunalul București a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabilește traseul drumului expres spre Autostrada A1. În acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Procesul a fost intentat de mai multe familii care dețin proprietăți pe traseul acestei artere. Sentința nu este definitivă, în acest moment judecându-se recursul.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “JUSTIȚIE? Consiliul lui Oprescu a alocat 80 de milioane de lei pentru un proiect ale cărui autorizații au fost anulate de instanțe. Pasajul Ciurel

  1. DRAGULANESCU NICOLAE

    OBIECTIILE CETATENILOR – mai sus prezentate si pline de bun simt tehnic – reprezinta practic CERINTELE BENEFICIARILOR/ BUCURESTENILOR de la care ar fi trebuit sa plece onor PMB in proiectul realizat!!
    Este aceeasi atitudine de sfidare a cerintelor, nevoilor si asteptarilor bucurestenilor ca si in cazul trist-celebrului santier din strada Berzei.
    Marii specialisti si proiectanti platiti de PMB au aplicat in proiectul lor pentru aceasta strada (intre strada Stirbei Voda si strada Buzesti) numai solutii EX BURTIBUS care contravin bunului simt tehnic si cerintelor riveranilor:
    1. Au anulat (cu exceptia liniei de tramvai 44) posibilitatea virajului la stanga spre bd.Dinicu Golescu, exact in fata sediului central al RATB (piateta denumita CIORAN pe harti si VIRGILIU de RATB!) ! OR FI VRUT ASTFEL SA DEMONSTREZE UTILITATEA NOULUI BULEVARD BERZEI (denumit uneori aiurea si strapungera Uranus!)… Consecinta: STR.bERZEI ESTE BLOCATA DE AUTOVEHICULE PE 3 RANDURI DE LA STIRBEI VODA PANA LA PIATA VICTORIEI LA ORELE DE VARF… Cu aceasta ocazie (prin bordura suprainaltata paralela cu linia de tramvai) s-a anulat si posibilitatea vehiculelor ce vin pe str.Berthelot de-a continua pe str.Dinicu Golescu, Stirbei Voda, Virgiliu cum era inainte de 2010!
    2. In uriasa noua piata cu sens giratoriu de la intersectia str.M.Vulcanescu cu str.Berzei nu exista niciun panou indicator orientativ pentru miile de soferi care trec zilnic pe acolo si care nu stiu cum sa se descurce, sensul dinspre Stirbei Voda ramificandu-se acolo in trei directii posibile! In consecinta fiecare alege ceea ce este mai usor, inclusiv sensurile interzise!
    3.Mult laudata pista pentru biciclete (discontinua caci incepe doar la str.Berthelot!) nu mai are celebrele separatoare din plastic ce au fost distruse, vanadalizate sau furate…
    HALKA TREABA FACUTA PENTRU BUCURESTENI DE GOSPODARII PMB!
    Si cand te gandesti ca pe toate documentele PMB se lafaie SIGLA marelui organism certificator care a acordat PMB Certificatul ISO 9001 fara sa se evalueze si SATISFACTIA BUCURESTENILOR! Este o palma pentru certificatorii care nu ar fi acceptat o asemenea situatie…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *