Jigniri și atacuri din partea baronului de Botoșani: ”Un nebun vrea să ne țină în secetă”. Ce l-a deranjat din dezvăluirile pe care le-am făcut și ce spune și Academia Română despre subiect

• ”Un nebun vrea să ne țină în secetă”. ”Un nebun pur și simplu scrie niște chestii”. ”O obrăznicie și lipsă de respect”. Jignirile îi aparțin președintelui Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, cunoscut, mai mult, în România, ca patron al clubului de fotbal FC Botoșani, dar și ca unul dintre marii campioni ai contractelor cu statul.
• ”Nebunul” (cel căruia îi sunt adresate jignirile) sunt eu, supra-semnatul. Supărarea baronului de Botoșani a fost provocată de dezvăluirile pe care le-am făcut pe România Curată, legate de faptul că o pădure unicat în România, de la Zamostea, urmează să fie distrusă pentru a duce la capăt un proiect ceaușist, la finalul căruia domnul Iftime se va alege cu un lac taman în localitatea în care are o uriașă vilă de vacanță.
• Nu sunt, însă, singurul ”nebun”. Academia Română a trimis observații consistente cu privire la impactul devastator al proiectului asupra unui sit Natura 2000 și a unei rezervații naturale excepționale.
• Mai mult, studii recente, publicate în cele mai prestigioase jurnale de știință din lume, precum cele din grupul Nature, arată că baraje cu rezervoare de apă precum cel gândit în perioada comunistă pe Siret și care se vrea construit acum, nu doar că nu rezolvă problemele de alimentare cu apă, ci accelerează fenomenele care duc la secetă și deșertificare.

80.98% șanse ca barajul să fie construit de firma baronului de Botoșani

Dezvăluirile nu se referă doar la faptul domnul Iftime s-ar alege cu un lac la vila lui de vacanță, ci și că, în proporție de 80,98%, barajul va fi construit de firma al cărei acționar principal este chiar el, Elsaco Electronic, unde mai e asociat și cu Ovidiu Jitaru, ajuns și el senator PNL de Botoșani anul trecut, adică unul dintre cei care, zilele următoare, în plenul Senatului, va vota adoptarea OUG-ului.

Dacă vă întrebați de unde am avansat procentul menționat – ei bine, de pe Termene.ro, asta fiind cota de piață a companiei Elsaco Electronic, pe cod CAEN 422, mai exact lucrări de construcții ale proiectelor utilitare. Practic, Elsaco Electronic a închis piața construcțiilor de infrastructură publică din Botoșani, în unii ani, cota de piață în domeniu, în județ, trecând chiar și de 95%. Șansele ca proiectul să fie realizat de către o altă firmă decât Elsaco Electronic ori din același grup/ încrengătură de grupuri sunt absolut minime.

Ce spune și scrie Academia Română. Și ei sunt ”nebuni”?

Dar să lăsăm oleacă obrăznicia și lipsa de respect a domnului președinte de Consiliu Județean față de cetățenii care îi plătesc salariul și de pe urma impozitelor și taxelor cărora a avut contracte care l-au făcut unul dintre cei mai bogați români. Să trecem la partea cu ”nebunul care vrea să ne țină în secetă” ori ”nebunul care pur și simplu scrie niște chestii”.

Înaintea mea, pe acest subiect au mai scris și alții. Cum sunt membrii Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române. Într-un punct de vedere transmis, în urmă cu două luni, la solicitarea biologului și activistului de mediu Călin Dejeu, în timpul adoptării Ordonanței de Urgență nr. 144/2024 de către Guvern (ordonanță aflată acum în procedura parlamentară), reprezentanții Academiei Române, pun concluzii care nu lasă loc de interpretări.

”Considerăm că Ordonanța de urgență privind declararea obiectivului de investiții „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, județele Suceava și Botoșani”, drept proiect major de importanță națională în domeniul gospodăririi apelor, precum și instituirea unei derogări – ar trebui să acorde toată atenția aspectelor privind conservarea biodiversității și nicidecum nu ar trebui să creeze un precedent care ar putea fi folosit pentru implementarea altor proiecte similare.

Mai mult, ordonanța de urgență nu ia în considerare efectele directe și colaterale ale proiectului asupra biodiversității, implicit nici riscurile asociate și nici nu prezintă soluții alternative, respectiv măsuri compensatorii pentru protecția și asigurarea coerenței globale a Rețelei Natura 2000.”

Practic, din situl Natura 2000 Pădurea Zamostea-Lunca – ROSCI 0184, în suprafață de 299 de hectare, proiectul ar urma să ocupe aproape jumătate, 144,58 de hectare (45,12%, mai exact), din care 86,57 de hectare vor fi defrișate, care reprezintă 45,76% din suprafața clasei de habitate- păduri foioase, care a dus la constituirea regimului de protecție. Evident că distrugerea a aproape jumătate din suprafața sitului Natura 2000 echivalează cu anihilarea întregului habitat conservat, că efectele nu se vor opri la digul barajului.

Ce scrie în OUG și ce fantasmează baronul Botoșaniului

Cât despre tâmpenia enunțată de domnul Iftime, cu relocarea celor 80 de hectare care urmează să fie defrișate, începând cu arborii seculari și până la ultimele flori, animale și gândaci ce să mai spun? Că o fi consumat ceva substanță cu efect ilariant înainte ori că s-a uitat la prea multe filme SF proaste, în care a văzut el cum niște mega-elicoptere vin și ancorează copacii cu tot cu sol (minim vreo 2-3 metri adâncime, să prinzi măcar o parte din rădăcini) și îi mută în altă parte.

Povestea cu mutarea ori compensarea unor habitate unice e una dintre cele mai mari aberații pe care le aud când e vorba de schingiuirea și distrugerea unora dintre ultimele rezervoare de biodiversitate care ne-au rămas. Sunt aproape două decenii și jumătate de când documentez astfel de cazuri și vă garantez că e pură burtologie: NU se poate! Ce e distrus, rămâne distrus – iar o eventuală compensare (ca suprafață) va avea o valoare comparabilă și cu efecte benefice similare pentru mediu și pentru oameni poate peste o sută sau două sute de ani, în cel mai fericit caz, în care nu se mai întâmplă nimic disturbator între timp. Sau, poate, niciodată. Când aud asemenea tâmpenii singura reacție pe care o am e cea de alertă – că ceva e necurat la mijloc dacă se încearcă asemenea manipulări publice.

Sunt conștient că e greu de explicat de ce protecția mediului are legătură directă și e esențială cu protecția oamenilor. Că trebuie minim un raft de bibliotecă citit pentru a înțelege de ce omorârea unei balene pe lângă Polul Sud poate duce la o inundație devastatoare în Bucovina, ori de ce protejarea unor gândaci prin Carpați (ah, eternii vinovați de serviciu în propaganda anti-mediu) poate preveni foametea climatică și conflictele armate într-o țară de prin Africa.

Efectele defrișărilor și rezervoarele artificiale agravează seceta, nu o rezolvă!

Mă aștept, totuși, ca unele lucruri să fie mai ușor de înțeles. Să defrișezi zeci de hectare de pădure (chiar și fără o valoare conservativă ridicată) generează deșertificarea unei zone. Pădurile captează apa, o rețin în sol și apoi o repun în circulație, prin transpirație, în mod ciclic. Plantarea de noi păduri sunt un răspuns mai eficient la secetă și asigurarea necesarului de apă, nicidecum tăierea lor.

Rezervoarele de apă sunt, însă, în general, un accelerator al evaporării necontrolate, al pierderii de apă – mai ales când vorbim de proiecte gândite acum 4-5 decenii, când nici pentru comuniști, dar nici pentru alte țări, problemele de mediu și adaptarea la schimbările climatice nu erau o prioritate. Iată doar câteva extrase din articole recente (de după 2020), publicate în jurnalele Nature, printre cele mai prestigioase din domeniul științei, la nivel global, despre pierderile de apă cauzate de accelerarea evaporării din rezervoarele artificiale.

”În comparație cu lacurile naturale, pierderile de apă prin evaporare și tendințele asociate acestora din rezervoare sunt mai pronunțate. Potrivit GLEV, cele 6715 rezervoare artificiale de la HydroLAKES contribuie cu 16% (235 km 3 an -1 ) la volumul global de evaporare – chiar dacă reprezintă doar 5% din capacitatea de stocare și 10% din suprafața tuturor lacurilor (naturale și artificiale) combinate. Această cantitate de pierdere prin evaporare a rezervoarelor este echivalentă cu 20% din consumul anual global de apă (1185 km 3 ). Din 1985 până în 2018, pierderile de apă prin evaporare din rezervoare au crescut cu o rată de 5,4% / deceniu, ceea ce depășește cu mult tendința globală pentru toate cele 1,42 milioane de lacuri (adică 2,1% /deceniu).

”Descoperirile noastre au implicații semnificative de mediu, societale și economice, deoarece pierderea globală prin evaporare va fi accelerată în viitor de încălzirea globală.

(sursa: Evaporative water loss of 1.42 million global lakes/ Nature Communications, 2022)

Concluzii

• Pierderile de apă prin evaporare, de pe suprafața lacurilor și a rezervoarelor artificiale se vor amplifica accelerat în următoare decenii, din cauza schimbărilor climatice.

• 20% din necesarul global de apă se pierde, la ora actuală, prin evaporarea din lacuri și rezervoare artificiale.

• Proporțional, accelerarea pierderilor de apă prin evaporare vor fi de 2-3 ori mai mari din rezervoare artificiale decât din lacuri naturale.

• România (în special partea de sud și de sud-est, inclusiv județele care depind de apa din Siret din aval de barajul preconizat) se află într-una din zonele critice, în care acest fenomen de accelerare a evaporării va fi cel mai pronunțat.

• Barajul de la Zamostea va genera riscuri și distrugeri de mediu care au fost total ignorate în adoptarea OUG 144/2024 și care ne vor trimite în infringement.

• Nu au fost evaluate și discutate alternative la ”soluția” distrugerii Pădurii Zamostea Luncă, pentru alimentarea cu apă (puțuri de luncă, aducțiune din Prut, decolmatarea rezervoarelor existente), care pot fi mai ieftine și/sau cu impact de mediu semnificativ mai mic (chiar dacă nu la fel de profitabile pentru firmele de construcții).

• Dincolo de distrugerile de mediu, riscul e ca și problema pe care, public, pretinde că o rezolvă, alimentarea cu apă a unor localități din zonă, să o agraveze, de fapt, în mai puțin de o generație.

• În proporție de 80,98% proiectul va fi realizat de una din firmele baronului de Botoșani, Valeriu Iftime.

• Dacă va fi realizat, domnul Iftime va avea lac în localitatea în care deține o vilă de peste 1.000 mp și alți aproape 200 de mii de metri pătrați de teren.

Și, totuși, cine e (sau sunt) ”nebunul” (”nebunii”) care vor să țină Botoșani în secetă

În  virtutea celor de mai sus, argumentul cu ”un nebun vrea să ne țină în secetă” ar trebui repetat de domnul Iftime în fața oglinzii personale. Nu știu dacă domnul Iftime are sau nu și piscină la vila lui de 1.000 de metri pătrați din comuna Vârfu Câmpului, unde se va construi lacul de acumulare, prin distrugerea unei păduri fabuloase (și când spun ”fabuloasă” nu mă refer la cum arată, ci la serviciile ecosistemice pe care le oferă inclusiv oamenilor). Sper că nu are, că altfel ipocrizia ar fi una de un cinism grotesc.

Până una alta, îi recomand să citească cu atenție ce mai scriu unii ”nebuni” din Academia Română și institutele acesteia ori oamenii de știință care publică în Nature, care veci pururi nu știu cine e domnul Iftime, ca să poată pretinde că ar avea ceva cu el.

Și îl mai somez, dacă e așa de pus în slujba cetățenilor cum spune, să constituie o garanție și să o consemneze în bancă, de măcar o sută de milioane de euro. Iar în situația în care proiectul se face și intrăm în infringement și ajungem să mai și plătim pentru distrugerile astea, sumele să fie reținute din acea garanție bancară, nu de la noi, ceilalți cetățeni români.

Aici, primul articol, care a stârnit reacțiile lui Valeriu Iftime, cu alte argumente de ce adoptarea OUG 144/2024 va duce la distrugeri de mediu grave, fără a rezolva problema invocată:

Vot în Senat pentru defrișarea unei păduri seculare fabuloase. În locul ei, președintele multimilionar al Consiliului Județean Botoșani se va alege cu lac la vila de vacanță!

PS: Am urmărit înregistrările video cu declarațiile lui Valeriu Iftime făcute în fața unor jurnaliști din Botoșani (vezi aici). Modul în care își permite să li se adreseze, ca și cum le dă dispoziții ori măcar îi dăscălește cum să-și facă munca, pe cine să întrebe și ce să întrebe, e absolut halucinant. De mai multe ori îi îndeamnă să-mi adreseze întrebări mie, nu lui. Alo, domnul Iftime, d-voastră ocupați o funcție publică, nu eu. Când am avut eu funcție publică am răspuns întrebărilor jurnaliștilor, nu i-am trimis să-i întrebe pe alți jurnaliști.

Dar totul a culminat cu ”condamnați-l voi, opinia publică, nu eu!”. Nici mai mult, nici mai puțin, decât ”condamnați-l!”. N-am văzut vreun articol prin presa locală cu ediții online, în care îndemnul președintelui Consiliului Județean Botoșani să fi fost urmat, ceea ce este, totuși, un semn bun. Dar faptul că și-a permis să solicite așa ceva dezvăluie multe despre caracterul domnului Valeriu Iftime și, mai ales, modul în care se raportează atât la jurnaliști, cât și la responsabilitățile funcției publice pe care și-a asumat-o.

Nota bene: mai zice domnul Iftime că l-aș fi comparat cu un chiabur. EXCLUS! Așa-zișii chiaburi, de fapt țărani înstăriți, cu undeva până la 10 hectare de teren (mai sus ar fi intrat la categoria ”moșieri”), munceau pe ogor de dimineața până în noapte. Ultimul meu gând e că domnul Iftime s-ar ocupa cu așa ceva.

Foto main: colaj din capturi de ecran, declarații Valeriu Iftime

Burduja, lasă minciunile și citește asta: producția de energie a Hidroelectrica s-a prăbușit cu peste 20% în 2024. Și știrea despre Răstolița pe care cvasi-majoritatea presei a ignorat-o