Avem așa:
- O scădere dramatică a producției de hidroenergie din România, cu peste 20%, din cauza lipsei apei;
- Afirmații ale oficialilor guvernamentali, în frunte cu Sebastian Burduja, cum că ne vom asigura autonomia energetică dezvoltând proiecte hidro care, cumulat, ar aduce un aport suplimentar de maxim 1-2%;
- Proiecte care presupun, însă, costuri suplimentare de sute de milioane de euro și distrugeri de mediu (că vorbim de proiecte în arii naturale protejate) imposibil de cuantificat economic;
- Costuri suplimentare care, investite în solar + stocare, ar produce mai multă energie exact în perioadele de vară, când e mai mare nevoie, iar producția hidro e spre minim din cauza lipsei apei;
- O presă care prezintă pe larg declarațiilor lui Sebastian Burduja despre o victorie, de etapă, în justiție legată de acordul de mediu de la Răstolița, în condițiile în care proiectul de la Răstolița NU are acord de mediu, ci doar un acord de defrișare a unor păduri aflate în zona proiectului;
- O presă care ignoră decizia definitivă a Înaltei Curți, dată tot săptămâna trecută, care face imposibile defrișările de la Răstolița, exceptând cazul intrării în infringement și plata unor despăgubiri majore;
- Dar n-ar fi pentru prima dată când pierdem sute de milioane de euro pentru că directorii numiți politic de la companii precum Hidroelectrica fac ce vor ei și sunt acoperiți de Guvern.
Prăbușire a producției hidroenergetice în 2024
Raportul preliminar al Hidroelectrica pentru anul 2024, dat publicității ieri, spune clar: producția de energie a scăzut cu 21% anul trecut, comparativ cu 2023. Producția de 13.864 GWh raportată pentru 2024 este cea mai mică din ultimii 12 ani, conform datelor disponibile pe site-ul Hidroelectrica. Producția a variat major în această perioadă, dar trendul este unul descrescător evident, atât vârfurile, cât și minimele înregistrate anual, fiind mai mici decât vârfurile, respectiv minimele anterioare.
Iar această tendință descrescătoare s-a produs în ciuda investițiilor în modernizarea capacităților de producție deja existente, care au sport eficiența lor și ar fi trebuit să genereze variații cu trend crescător. Asta pentru că, așa cum reiese și din rapoartele intermediare ale Hidroelectrica, de anul trecut, problema este lipsa apei (atenție – nu e vorba de faptul că în această perioadă rezervoarele sunt parțial goale, asta e normal și ministrul Burduja are dreptate, că, teoretic, trebuie să fie pregătite să preia apa din precipitațiile și topirea zăpezilor de la munte, din primăvară).
”Această scădere a fost cauzată în special de condițiile hidrologice deficitare înregistrate în perioada aprilie-septembrie 2024”, se arată în raportul pe T3, al Hidroelectrica. Altfel spus, nu a fost suficientă apă să fie turbionată și, mai ales, n-a fost atunci când a fost nevoie mai mult – în perioada de consum maxim cauzată de caniculă.
Proiecte mari doar la costuri, mici la energie
În aceste condiții, pretenția potrivit căreia adăugarea unor capacități de producție (cumulat) de 1-2% va compensa scăderile de producție efectivă de hidroenergie de peste 20% este o minciună. Zilele trecute, Sebastian Burduja s-a filmat la complexul energetic Lotru-Ciunget, care are o capacitate instalată de 510 MW, și promitea că proiectul de la Răstolița merge înainte. Nu mai vorbim de Porțile de Fier, cu o putere instalată de 2.500 MW, dintre care 1.166 MW pe partea română. Râul Mare are 350 MW putere instalată, Vidraru 220 MW.
Scoateți-vă din minte exemplele astea! Nu au nicio legătură cu cele pe care le promovează acum ministrul Energiei pe ideea că ne rezolvă autonomia energetică. Răstolița, proiectul invocat de domnul Burduja, avea o putere instalată gândită inițial la 35 MW. Fără aducțiunile suplimentare va coborî sub 30 MW (teoretici). ”Buni și ăia” ar putea spune unii, dacă nu am lua în calcul costurile, alternativele și distrugerile de mediu.
În presă declară una, în lege au trecut altceva
Cât mai e de investit în proiecte precum cele de la Răstolița, Defileul Jiului, Surduc-Șiriu etc. rămâne o necunoscută. În spațiul public se declară că proiectele au fost deja realizate în procente de peste 90%, chiar peste 96%. Dar în propunerile legislative menite să deschidă ușa crimelor de mediu scrie, însă, doar 60%. Când vorbim de proiecte de sute de milioane de euro, o diferență de 20-30% înseamnă zeci de milioane/proiect. Doar pentru proiectele de la Răstolița și din Parcul Național Defileul Jiului am estimat că 40% suplimentar sumelor deja cheltuite ar fi de 200 de milioane de euro.
Bani care (mă refer strict la diferențe), investiți în eolian și, mai ales, solar (cu tot cu capacități de stocare) ar aduce o putere instalată de câteva ori mai mare. Cu maxim de producție la solar în timpul verii, adică exact atunci când e nevoie mai mare, iar aportul hidroenergiei, mai ales în contextul efectelor schimbărilor climatice, e mai mic!
La toate acestea se adaugă distrugerile de mediu, ale căror costuri sociale, economice și de servicii sunt absolut imposibil de cuantificat, pentru că vorbim de arii naturale protejate. Acele ultime oaze de biodiversitate de care avem nevoie, în primul rând, noi, oamenii. Domeniu în care, în ciuda declarațiilor bombastice suntem la ani lumină de necesar și de ceea ce ne-am asumat ca stat – 30% din suprafața țări cu regim de protecție, din care 10% cu protecție strictă și integrală. Ăsta nu e un moft, ci o prioritate mai mare decât cea energetică – că unui minus de 1% la producția de energie ne-am putea adapta (mai ales că avem alternative să-l compensăm mai ieftin și cu daune de mediu mult mai mici). Mai greu e să ne adaptăm la lipsa aerului curat și al a apei.
Presa preia, fără se verifice, minciunile domnului Burduja
Din păcate, o dezbaterea reală pe această temă e evitată. Cu un servilism demn de cauze mai bune, cea mai mare parte a presei a preluat, zilele trecute, minciuna ministrului Burduja potrivit căruia Justiția i-ar fi dat dreptate, în procesul cu activiști de mediu în procesul suspendării acordului de mediu. În realitate, o chestiune pe care cvasi-majoritatea jurnaliștilor n-au verificat-o în ultimele luni, dar o rostogolesc în spațiul public cum le-au livrat-o miniștrii Sebastian Burduja și Mircea Fechet, proiectul de la Răstolița NU are acord de mediu!
Intrați, oameni buni, pe site-ul Ministerului și al APM Mureș, să citiți: s-a eliberat acord de mediu pentru defrișare, nu pentru proiect. Scrie negru pe alb, ce Dumnezeu! Pentru că proiectul nu poate primi acord de mediu fără studiu de evaluare adecvată, evaluare care nu se poate face în condițiile unor investiții ilegale.
APM Mureș a emis un comunicat în care, în titlu, mare, scrie că ”Hidrocentrala de la Răstolița a primit acord de mediu”. În realitate, cu litere mai mici, scrie că, de fapt, acordul e pentru ”scoatere definitivă din fond forestier și defrișare în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice”. Mai exact, acordul e pentru defrișare, nu pentru întregul proiect. E o șmecherie, atât legală, cât și de comunicare, pentru că proiectul de la Răstolița NU are și nici nu poate obține acord de mediu, atât pentru că se află într-o arie naturală protejată, cât și pentru că legea românească și directivele europene interzic evaluări de mediu pentru proiecte de acest fel. O simplă căutare pe Google arată că miniștrii Burduja și Fechet vorbesc de acordul de mediu pentru proiect și cvasi-majoritatea presei preia această manipulare fără o verificare absolut minimală
Procesul despre care presa scrie și procesul despre care presa nu scrie
Apoi, procesul de suspendare al acordului de defrișare e una, cel de anulare altceva. Iar în cel de suspendare decizia e doar a primei instanțe. O instanță care, cel mai probabil, n-a mai avut cum să ia în considerare, decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată chiar în ziua precedentă (că așa sunt procedurile stupide de pe la noi), prin care solicitarea Hidroelectrica de declasare a pădurilor vizate de proiect din regimul de arie protejată la nivel european (prin rețeaua Natura 2000) a fost respinsă definitiv. Știrea asta am văzut-o preluată doar în 2-3 locuri (pe lângă România Curată).
Domnule Burduja, domnule Fechet, vă rog să ne spuneți cum veți explica reprezentanților Comisiei Europene (că rețeaua de situri Natura 2000 este instituită la nivel european, cu reguli și obligații stricte) că ați intrat cu drujbele într-un sit Natura 2000. Și cine va plăti mai mult ca sigurele amenzi pe care le vom lua, la un moment dat, după un proces de infringement, pentru asemenea distrugeri? Firma milionarului condamnat penal definitiv pe care o s-o scoateți din insolvență prin lucrările de la Răstolița ori noi, cetățenii?
Nou, pe România Curată:
Intreb si eu, inocent: de ce Romania nu continua constructia centralei de la Cernavoda? E sigur, e ecologic (zero CO2), fiecare reactor adauga un procent semnificativ si nu e prea scump, e fiabil… In loc, vad ca ne bagam la toate prostiile (reactoare mici scumpe, hidro care distruge mediul, eolian+solar intermitent).
1. Nuclearul nu e chiar ecologic. Pe de o parte e partea de extracție a minereului (nu vreau să-mi amintesc ce fluierături mi-am luat în Senat când s-a pus problema continuării unor mine de uraniu și am solicitat recunoașterea și asumarea costurilor aferente – sociale, de sănătate și protecție pentru oamenii din zonă supra-expuși la radiu, de mediu etc.). Pe de altă parte, trebuie asumate costurile pe zeci de mii și sute de mii de ani (!) pentru depozitarea și ținerea în siguranță a deșeurilor radioactive. 2. Nu în ultimul rând sunt riscurile – un Cernobîl ori o Fukushima distrug, într-un singur accident, toate beneficiile cumulate în zeci de ani 3. Teoretic (teoretic doar) asta zic cei care promovează reactoarele mici, că cel puțin impactul unor eventuale accidente va fi mult, mult mai mic (pe măsura capacității mini-reactorelor); pe de altă parte, cu cât sunt mai multe, cu atât riscul de accidente (mai ales cele cauzate de eroarea umană) cresc exponențial;
Înțeleg argumentele susținătorilor nuclearului până la nivelul de energie-punte (adică până când avem capacitatea de producție și stocare pe bază de energie alternativă – solar + eolian + ce noi tehnologii mai apar + stocare)
Spuneti ca proiectul de la Răstolița NU are acord de mediu, dar instanta nu v-a dat cel putin momentan dreptate, vezi Hotararea nr. 222/2025 din 07.02.2025 pronuntata de Tribunalul Cluj, care poate fi consultata aici: https://www.rejust.ro/juris/eeg37g259
Actul administrativ atacat este acordul de mediu pentru ”Scoatere din fond forestier și defrișare în vederea realizării proiectului”, nu pentru proiect; e așa greu de înțeles că defrișarea este doar o mică parte a proiectului, nu proiectul în ansamblul lui? Dacă niște medici spun că trebuie să-ți tai un deget rănit, asta nu înseamnă că sunt de acord să ți se amputeze toată mâna. E chiar atât de greu să se înțeleagă diferența?
Cu două zile înainte, Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins DEFINITIV declasarea sitului Natura 2000 Călimani – Gurghiu, cum a cerut Hidroelectrica; deci și dacă decizia în ceea ce privește acordul de mediu pentru defrișare rămâne în vigoare, dacă se apucă să taie în site Natura 2000 fără derogare de la CE, intrăm în infringement și pe lângă distrugerea sitului o să mai plătim (noi toți, nu super-milionarii directori de la Hidroelectrica, nu Burduja) amenzi de zeci de milioane de euro (poate și mai mult, cumulat).
Și mi-e greu să cred că vor obține derogare de la CE, în condițiile în care tot au încercat până acum și nu au reușit, iar fostul comisar de Mediu a venit special în România, când se discutau asemenea derogări în Parlament și a transmis expres că riscăm infringementul, că nu se încadrează printre excepțiile pentru care se permit derogări (pentru că, așa cum e normal, protecția mediului – adică inclusiv a vieții și calității vieții oamenilor – e prioritară producerii de energie (chiar și dacă ar fi fost vorba de proiecte cu capacitate mult mai mare, nu niște amărâți de 30-35 MW).
În fine, ceea ce semnalez e că cvasi-majoritatea presei a preluat declarațiile lui Burduja despre o decizie în primă instanță, care vizează suspendarea, nu anularea acordului de mediu pentru defrișare (nu pentru proiect în ansamblu) a fost preluată de cvasi-majoritatea presei, strict doar cu declarațiile manipulatoare ale ministrului. Dor în câteva locuri am văzut preluată știrea legată de decizia DEFINITIVĂ a Înaltei Curți care interzice declasarea sitului Natura 2000, care, practic lasă fără relevanță acordul pentru defrișare. Indiferent dacă acordul de mediu pentru defrișare va fi anulat sau nu (eu zic că va fi anulat, nu doar suspendat, care e alt proces), defrișarea nu este posibilă fără încălcarea Directivei Habitate, care nu permite așa ceva într-un sit Natura 2000.
Probabil ca nu ati avut rabdare sa cititi hotararea tribunaului, va redau paragraful relevant:
“În ceea ce priveşte susţinerile reclamantelor potrivit cărora Acordul de mediu include lucrări ce nu au făcut obiectul evaluării impactului asupra mediului sau evaluării adecvate, iar evaluarea de mediu se impunea a fi realizată de la momentul demarării proiectului, în acord cu pârâţii, instanţa reţine la o primă vedere că atât evaluarea impactului, cât și măsurile propuse vizează întregul proiect, care cuprinde atât lucrări de defrișare a unei suprafețe de 39,38 ha, cât și realizarea lucrărilor rest de executat. În ceea ce privește realizarea lucrărilor rest de executat, în RIM evaluatorul a prevăzut măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului în perioada realizării lucrărilor, iar o analiză detaliată a aspectelor invocate de către reclamante excede prezentului cadru procesual.
În ceea ce priveşte susţinerile privind încălcarea prevederilor art.6 (4) din Directiva Habitate coroborat cu art.28 din O.U.G. nr.57/2007, întrucât Studiul de evaluare nu compară interesul public pretins major al realizării proiectului hidroenergetic cu interesul public al protejării ariilor naturale afectate, instanţa reţine că potrivit OUG nr.175/2022 proiectul AHE Răstolița este încadrat ca proiect de interes public major care utilizează energia regenerabilă, fiind de asemenea și de interes național/importanță/securitate națională. Argumentele invocate de reclamante privind încălcări ale dispozițiilor legale antamează chiar problema de drept ce trebuie dezlegată pe fondul cauzei, or, în cadrul procedurii suspendării executării nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.
Concluzionând, Tribunalul reține că, la o primă vedere, nu pot fi identificate împrejurări vădite de fapt şi de drept care să permită instanţei reţinerea unei îndoieli serioase asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ contestat, nefiind îndeplinită condiţia cazului bine justificat.”
1. vedem și la apel, și, mai ales, la judecarea anulării (deocamdată e doar suspendarea) dacă se mai reține același lucru în contextul deciziei Înaltei Curți; decizii ale Justiției în care ziceau că platanii tăiați din Parcul IOR și aleile pietruite și cele betonate ar fi fost ”vegetație spontană” am mai văzut; așa că nu mă miră că niște judecători spun că acolo e acord de mediu pentru ceva ce NU se poate da acord de mediu, potrivit Legii 292/2018 (art. 23, alin 1) și 2)), pentru că e interzis expres); 2. decizia Tribunalului Cluj nu face două parale în fața Comisiei Europene – cât timp zona e inclusă în sit Natura 2000, nu se poate defrișa acolo fără derogare expresă (de la Comisie, nu de la Guvern), exceptând, desigur, riscurile infringementului
Evident, de aia am zis cel putin momentan.
Burdujaaaaaaa, în vara anului trecut urlai pe toate posturile tv.că în decembrie (2024) intră în producție Termocentrală Iernut. Ce se mai aude ?
Ce politicieni mincinoși, îngâmfați și aroganți! Acum s-au sesizat că rezervele de gaz au scăzut alarmant ,Burduja ne spune că suntem în siguranță și că cei responsabili dacă se constată vor pleca acasă ! Păi să plece el că doar cel care a eliberat cantitățile de gaz nu a făcut-o de capul lui ,a făcut-o la ordin ! Știm noi pentru cine ! Tot Burduja ne spune că importăm gaz din Turcia dar ,nu e Rusesc ( și dacă ar fi ce ? ) e moleculă internațională! Ce ipocrit !! Burduja.. dacă industria lui Ceaușescu era funcțională nu ștearsă de pe fața pământului azi erai în plop și plopul in aer la aprovizionarea cu gaz ! Atenție Burduja , dacă mai supraviețuiești ca ,ministru până la vară problema care o ai acum cu gazul ,o vei avea cu apa și energia !
D-le Gotiu, din momentul in care ati scris in textul de mai sus ca Hidroelectrica pur si simplu nu a avut suficienta apa de “turbionat” v-ati definit competenta in a discuta despre energia hidro, poate totusi ne puteti spune si ce valoare a numarului Reynolds a realizal anul trecut Hidroelectrica prin procesul de turbionare, asa ca sa fim lamuriti asupra problemei.
Daca mai amintesc si faptul ca intr-o argumentatie impotriva definitivarii unei hidrocentrale ajunse la stadiul de 90% al investitiei inainte de ’90, si de care ne-am batut joc 30 de ani, ati introdus in suprafata de padure ce urmeaza a fi afectata si arinisurile de lunca rezultate in urma decaparii cuvetei viitorului lac de acumulare, realizata inainte de ’90, pentru ca sa dea bine in cifre, imi este foarte clara calitatea, obiectivitatea si buna credinta cu care faceti aprecierile si demersurile in domeniul energiei, sau cel putin in cel al hidroenergeticii.
Avand in vedere cele de mai sus, mi se pare de bun simt intrebarea cine si de ce finanteaza toate aceste demersuri in justitie.
Daca chiar doriti o discutie sincera despre relatia dintre exploatarile hidro si cele regenerabile va stau la dispozitie.
A propos, despre centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj ce parere aveti?
1. nu eu spun că Hidroelectrica n-a avut apă, scrie asta (am pus și în facsimil) Hidrolectrica în rapoartele ei 2. Aia cu 90% proiecte finalizate e o minciună mizerabilă. Dacă e așa, de ce în propunerea legislativă a fost trecut 60%? De ce n-au trecut inițiatorii 90%, așa cum pretind în spațiul public? 3. arinișurile de care vorbiți fac parte dintr-un habitat inclus într-un sit Natura 2000; adică și dacă au apărut acolo în ultimii 20-30 de ani fac parte din habitatul pentru care a fost instituit regimul protejat, și a fost instituit tocmai pentru a putea crește – e așa de greu de înțeles că unul din scopurile rețelei Natura 2000 nu e doar ce oferă acum, ci și ce va oferi peste 20, 50 sau 300 de ani? 4. Că e așa, a decis Înalta Curte, care a respins definitiv solicitarea Hidroelectrica de declasare a sitului Natura 2000 Călimani-Gurghiu, în acea zonă. Deci dacă se pune în aplicare acordul ăla pretins pentru proiect, în fapt pentru defrișare, scrie infringement cât barajul pe România. Ghici cine va plăti? Burduja și firmele care vor încasa banii ori noi, ceilalți cetățeni?
Solarele sunt bune cat este soare. Ce faci la varful de sarcina de seara? Pornesti hidro. Solarele cu hidro nu se exclud, se completeaza. Ziceti de solare + eoliene ( care omoara pasari) + stocare. Stocare cu baterii? Scumpe, capacitate mica si nefiabile. Stocarea in lacuri de acumulare cu pompaj este ideala. Distrugi niste ha de padure dar apare luciu de apa unde ai tot natura, diversitate, agrement, pasari, pesti, etc. Sunteti prea vehement si partinitor. Avem nevoie de energie si trebuie stoarsa orice picatura.
Fals: tocmai vara care a trecut a spulberat mitul ăsta vânturat public – că pornești hidro noaptea. S-a dovedit că nu a fost suficientă apă ca să fie turbionată, iar maximul de consum a fost în timpul zilei, când era soare (și tocmai pentru că era prea mult soare și mergeau zeci și sute de mii de aparate de aer condiționat și ventilatoare simultan. Am publicat, în multe alte articole anterioare că sunt mult mai ieftine capacitățile de stocare (nu că nu ar fi, totuși, scumpe) decât diferența care a mai rămas de băgat în cimentul hidrocentralelor în discuție. Dar, repet, maximul de consum a fost în timpul zilei, când era soare.
Până la energie mai avem nevoie și de mediu – mediul ăla din care facem parte și noi. Limitele (stabilite de cercetători, nu de către mine) sunt la 30% zonă de protecție la nivelul suprafeței terestre și maritime, din care o treime (10%) de protecție strictă și integrală. La asta ar trebui să ajungem până în 2023. În România suntem pe la 21-22% arii protejate din care maxim vreo 3% cu protecție strictă și integrală.
Discutăm doar de hidro din arii naturale protejate, nu de restul, al căror aport e nesemnificativ (cu o creștere de 1-2% nu compensezi 20% scădere), cu niște costuri de mediu imposibil de cuantificat, dar cu costuri economice din care se poate obține mult mai mult solar, eolian și stocare. Doar pentru ca firmelor unor mafioți să fie scoase din insolvență. Da, sunt vehement și părtinitor, când se evită argumentele aplicate, se minte cu nerușinare în spațiul public, doar pentru direcționa sute de milioane de euro către niște ”băieți deștepți”
Postezi doar comentariile care-ți convin?
aberațiile conspiraționiste aveți unde la promova ;) succes!
Burduja, i-al pe securistul de tatătu și duteee. ! Unde au fost implicați securiști, s-a ales praful și pulberea.