Antonia Pup

INTERVIU Olimpică europeană la matematică: ,,Tind să cred că dorința de a face performanță concretizată prin muncă și ambiție reprezintă cheia succesului”

România a obținut argint la Olimpiada Europeană de Matematică pentru fete, coordonatorii lotului fiind profesorii Mihai Bălună și Anca Băltărigă. Pentru aceste eleve de liceu care au reușit să ducă România pe podium, Ministerul Educației nu s-a sinchisit să emită nici măcar un comunicat de felicitare. Pot doar să mă gândesc că una dintre cauze rezidă în narațiunea toxică pe care o vedem tot mai prezentă în dezbaterea privind educația ,,Olimpicii sunt excepția, nu regula, să nu îi mai scoatem în față în timp ce ținem problemele sub preș”.

Această narațiune toxică lovește în cei mai valoroși elevi pe care îi avem, pe nedrept. Ei nu trebuie doar să fie aplaudați la scenă deschisă, ci trebuie ascultați, iar asta pare să fie prea greu de percutat pentru guvernanți. Mulți nici măcar nu aleg să rămână în România și, culmea, sunt săriți atunci când vine vorba de rezolvarea fenomenului ,,brain drain”. Olimpicii nu sunt gălăgioși, nu bat din picior că programa e nasoală – să fie asta problema pentru care nu îi vedem în studiourile de televiziuni sau în dezbaterile privind viitorul educației? Să rezolvăm această nedreptate, promovându-i. Astăzi, vă prezint interviul alături de Diana Țolu, olimpică europeană la matematică, membră a lotului care a obținut argint pentru România.

Diana, ești olimpică la nivel internațional la ceea ce ar putea fi catalogată drept cea mai urâtă (de elevi) disciplină: matematică. Cum ai reușit să ajungi la această performanță?

Încă de mică, am fost pasionată de jocurile logice și îmi puneam diverse întrebări pentru a înțelege cu exactitate ceea ce se ascunde în spatele fiecărui raționament nou descoperit. Ceea ce a început ca o curiozitate tipică copilăriei s-a transformat, însă, treptat, în pasiunea mea pentru matematică ce acum îmi definește cursul vieții, acest lucru nefiind posibil fără nenumăratele ore de muncă, fără nopțile albe în care mă frământa câte o problemă sau fără profesorii care m-au susținut și motivat necondiționat.

Cu toții am auzit cel puțin o dată fraza „La ce mă ajută să știu formula aia, că doar nu o să îmi plătesc taxele cu ea?!” Ce mesaj le-ai transmite elevilor care nu văd vreo utilitate în studiul matematicii, în secolul XXI? Dar părinților care cer eliminarea orelor de matematică din planurile-cadru pentru gimnaziu sau liceu?

Într-adevăr, consider că este necesară introducerea unor materii cu o aplicabilitate vastă în cotidian, însă, în opinia mea, scopul matematicii este considerabil mai profund decât transmiterea acestui tip de informație. Așa cum afirmă Neil deGrasse Tyson, „Matematica este limbajul Universului”, orele de matematică îi ajută pe elevi să-și dezvolte gândirea logică și îi îndeamnă pe aceștia să își canalizeze cunoștințele spre găsirea unei soluții, înglobând, de fapt, cheia pentru descifrarea lucrurilor din jur.

Elevii nu pot face performanță din cauza sistemului falimentar de educație. Cum te poziționezi în raport cu această afirmație? Poate un elev din România să facă performanță în ciuda „problemelor sistemice”?

În ciuda sistemului falimentar de educație, tind să cred că dorința de a face performanță concretizată prin muncă și ambiție reprezintă cheia succesului, neputând să fie înfrântă de problemele din sistem. Pasiunea este cea care stă la baza performanței în orice domeniu, aceasta constituind de fapt elementul infailibil al rețetei succesului și astfel, oriunde există pasiune, vor apărea și rezultate înalte la nivel academic, indiferent de circumstanțe.

Din punctul tău de vedere, care sunt cele mai mari probleme ale sistemului de învățământ românesc?

În opinia mea, problema majoră din cadrul sistemului de învățământ românesc este felul în care materiile studiate la clasă nu sunt prezentate astfel încât să fie găsite atractive de către elevi, aceștia devenind lipsiți de motivație când vine vorba de înțelegerea informațiilor predate. Pierdută printre numeroasele detalii din paginile manualelor, fără a fi înțeleasă în profunzime, esența fiecărui domeniu devine greu de asimilat, fapt ce conduce la demoralizarea și, ulterior, la dezinteresul elevilor.

Am înțeles că ai decis să rămâi în România pentru facultate. Cum de nu ai ales să pleci în străinătate, la fel ca mulți alți tineri valoroși?

Fără motivația pe care am găsit-o în persoanele care au avut încredere în mine și m-au susținut necondiționat, fără ajutorul care mi-a fost oferit de profesorii îndrumători, drumul spre performanță ar fi fost imposibil de parcurs. Astfel, mi-am propus să rămân în România pentru a putea oferi tinerei generații de olimpici din țară ceea ce și eu am primit la rândul meu, încercând să determin cât mai mulți elevi să vadă matematica prin aceiași ochi cu care am privit-o eu.

Observăm că olimpicii români sunt fie tratați drept trofee pentru autorități, cu care se etalează pe la evenimente, fie nimiciți de tăvălugul de protestatari la adresa sistemului de învățământ, pentru că ei sunt excepția, nu regula. Cum e să fii olimpic în acest peisaj, te-ai simțit vreodată pusă la colț pentru că ești olimpică?

De-a lungul parcursului meu în cadrul olimpiadelor atât internaționale, cât și naționale, am participat la diverse premieri și am fost bucuroasă să fiu întâmpinată la aeroport, la întoarcerea de la trei olimpiade internaționale, de către Doamna Ministru al Educației de la acea vreme. Cu toate acestea, am simțit o mare tristețe în momentul în care, odată cu debutul pandemiei, olimpiadele școlare au încetat să fie recunoscute de Ministerul Educației, deși echipele României au obținut premii și medalii în continuare la diferite competiții internaționale. Lipsa de susținere a Ministerului a fost compensată de persoane implicate care și-au dorit cu orice preț să continue tradiția olimpiadelor în România, dând dovadă că olimpicii sunt apreciați și înțeleși în ciuda situației actuale.

Ce ar trebui să facă decidenții din România pentru a sprijini excelența academică?

Din punctul meu de vedere, performanța în România ar putea fi susținută prin alcătuirea unor clase speciale în fiecare județ pentru elevii cu potențial academic înalt, în cadrul cărora participanții să beneficieze de pregătire avansată la materia de care sunt pasionați. Astfel, prin eliminarea oricărui fel de dezavantaj cauzat de mediul de proveniență, șansele elevilor ar deveni egale, iar aceștia ar fi din ce în ce mai ambițioși și ar putea să își seteze idealuri din ce în ce mai înalte, favorizând performanța în întreaga țară.

Foto: Arhiva personală

Ce ne oprește să avem curajul să recunoaștem adevărata valoare a acestor elevi, în afară de teama de a îi păstra în țară, cu riscul că vor lua locurile de muncă fără carnet de partid, lăsându-i fără job pe sinecuriști? Am pretenția ca politicienii activi în domeniul educației să întreprindă demersuri serioase și concrete pentru:

  1. A monitoriza funcționarea centrelor de excelență din județe și a solicita implicarea primăriilor pentru reabilitarea acestora;
  2. Consultarea periodică a olimpicilor României, într-o formă susținută, sub forma unui forum parlamentar în care să fie discutate direcțiile privind viitorul educației – la ora actuală, nu avem structuri asociative ale elevilor care să își fi asumat vreo poziție pro-olimpici, iar acești elevi nu trebuie să fie scoși în față doar o dată pe an;
  3. Parlamentarii să bată la pas circumscripțiile și să identifice aceste minți luminate și să se implice pentru a le găsi perspective de angajare (inclusiv prin parteneriate cu antreprenori, sisteme locale de mentorat) pe măsura valorilor lor. A nu se confunda cu acțiunea populistă de a chema un olimpic să care mape prin Parlamentul României, ci o strategie locală clară pentru optimizarea unor clustere în care performanța academică să fie susținută. Asta aș face eu, să fiu parlamentar astăzi, alături de dislocarea narațiunii toxice potrivit căreia olimpicii trebuie puși la colț doar pentru că sistemul educațional este ,,falimentar”. Olimpicii nu au nicio vină că decidenții nu le pot crea o țară pe măsura valorii lor, iar asta ar trebui să ne preocupe serios.

Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “INTERVIU Olimpică europeană la matematică: ,,Tind să cred că dorința de a face performanță concretizată prin muncă și ambiție reprezintă cheia succesului”

  1. marius

    pe vremea lui ceasca impuscatul ne bateam parte in parte cu rusii si chinezii la olimpiadele de matematica, fizica, chimie etc., tot pe vremea aia aveam cel mai mic numar de copii analfabeti functionali din europa inclusiv aia occidentala, nivelul de pregatire al copiiilor occidentali era net inferior celor romani, datorita si acestui lucru am alimentat toata europa zeci de ani cu mina de lucru inalt calificata si foarte ieftina Romania pierzind peste 40% din populatie prin emigrarea masiva…
    pe vreamea lui ceasca impuscatul cind s-a produs acest invatamint extraordinar de eficient si excelent calitativ exista o programa foarte simpla, robusta cu manuale unice nu puzderia de manuale unele mai tembele decit altele sub auspiciile cretinismului de programa pe care o sustineti dvs.
    programa dvs., privatizarea mascata a invatamintului, controlul ministerului de catre tipografiile securitatii si nu in ultimul rind mizeria de „invatamint” virtual pandemic a dus in momentul asta la distrugerea totala a sistemului de invatamint…
    stati sa vedeti catastrofa in toamna cind 80% dintre copii au pierdut un an si jumatate scolar iar in loc de anularea anului o sa avem parte de …. COLAPS

    Reply
  2. carcotasul

    O asigur pe domnisoara Diana Țolu ca a inteles perfect cum se poate atinge nivelul de inalta performanta atins de ea, calea fiind intocmai cea afirmata in titlu. Lipseste, totusi, ceva, anume conditionarea politica; orice performanta se obtine in cadrul social, care e conditionat politic, vrem, nu vrem. Societatea este condusa politic si asta nu putem evita. De aceea, trebuie sa gandim serios si asupra imprejurarilor care pot incuraja sau pot inabusi ambitia si de aceea trebuie avuta in vedere si alegerea locului in care te hotarasti sa-ti rezlizezi zmbiria si visurile. Din pacate, societatea romaneasca actuala nu este „programata” politic sa aprecieze si sa valorifice corect rezultatele profesionale ale celor ambitiosi si performanti, iar asta trebuie sa dea de gandit oricui, inclusiv noua, celor ce suntem „sub vremurile ” romanesti.

    Reply
  3. carcotasul

    Trebuie sa semnalez, insa si o eroare de conceptie din textul articolului: „Parlamentarii să bată la pas circumscripțiile și să identifice aceste minți luminate și să se implice pentru a le găsi perspective de angajare (inclusiv prin parteneriate cu antreprenori, sisteme locale de mentorat) pe măsura valorilor lor”.

    Va rog sa aveti in vedere nivelul profesional / cultural / stiintific / caracterial extrem de jos al imensei majoritati a parlamentarilor romani, fie ca sunt purtatori de doctorat (fals, prin plagiat sau prin continutul insignifiant), fie ca nu…si abia apoi sa propuneti ca soarta mintilor valoroase sa fie pusa in mana acestor parlamentari. Orice ar spune, oricine, ei sunt sursa principala a dezastrului intelectual al Romaniei actuale, fiindca nici macar nu inteleg continutul etic al patriotismului si dragostei de tara, fiind cap[abili doar sa acumuleze avere prin orice mijloace, mai ales ilegale.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *