Călin Dejeu

În Nordul Gorjului de Vest, o zonă carstică în pericol

Am scris în toamnă despre proiectul de distrugere a unui versant de pe Bistrița Gorjană, o vale pe cât de superbă și importantă, fiind valea copilăriei lui Brâncuși, pe atât de atacată de Hidroelectrica, mafia balastierelor și, mai nou, mafia carierelor, un paradis pe cale să devină o nouă ”vale a plângerii”.

Situația este mai gravă decât am prezentat-o atunci. La doar câteva zeci de metri de versantul care urmează a fi distrus, cu tot cu vegetație, sol și relief, este o peșteră. Este chiar în versantul opus al vâlcelei pe care vor să deschidă exploatarea.

Conform anexei II la Directiva Habitate, habitatul protejat cu cod 8310 este reprezentat de ”Peșteri care nu sunt deschise pentru public”. Această peșteră nu doar că nu este deschisă publicului, nu este nici măcar cunoscută specialiștilor, din moment ce nu este menționată în lista peșterile din bazinul Bistriței Gorjene, în Catalogul Peșterilor din România.

”Evaluatorul” de mediu a scris, în evaluarea adecvată, că:

Deci avem un nou element fals al acestei evaluări. Peștera nu doar că este lângă exploatare dar, din moment ce nu a fost studiată de speologi, este foarte posibil ca sistemul endocarstic să fie mult mai amplu, să se întindă și în versantul care urmează a fi distrus, poate chiar mult mai departe. Oricine este cât de cât pasionat de speologie știe că în spatele unei intrări modeste se poate ascunde o peșteră imensă, la fel cum în spatele unui portal monumental poate să fie o cavernă infimă. Lumea peșterilor este o lume a surprizelor. Am văzut o peșteră amplă care era situată într-o zonă de deal, sub un lan de grâu, unde nimeni nu și-ar fi închipuit că sunt peșteri (Peștera de pe Poiană, din Sălaj).

În baza principiului precauției din legislația de mediu, procedura de evaluare de mediu a proiectului de carieră ar trebui să fie sistată până când întreaga zonă a Văii Nucului este cercetată amănunțit de speologi. Și este o muncă mai amplă decât la o descărcare de sarcină arheologică.

Este evident că populația de lilieci a sitului Natura 2000 va fi afectată chiar și dacă strict peștera nu este rasă de pe fața pământului. Un adăpost al liliecilor este disturbat și de ceea ce se întâmplă în imediata sa proximitate. Evident că unii care și-au făcut o meserie din a lucra pentru ucigașii naturii vor spune că, chiar dacă populația de lilieci se va diminua, impactul nu este semnificativ. Ar trebui să citească acest articol despre criza ascunsă a biodiversității…

Pierderea variației intraspecifice este și ea o problemă gravă, nu doar extincția unor specii.

APM Gorj, după ce a încălcat legea anunțând dezbaterea din Peștișani cu doar câteva zile înainte, continuă procedura ilegală și a postat în 22 februarie niște răspunsuri incalificabile la observațiile publicului.

N-am avut timp să citesc decât în diagonală. Evident că îmi este foarte greu să-i contracarez pe cei care și-au făcut o meserie din astfel de studii. Ei trăiesc din această ”activitate” și au tot timpul din lume să compună minciuni, aberații și jumătăți de adevăr tendențioase. Au și resurse financiare care pe permit să-și cumpere programe care să-i ajute să dea o aparență de profesionalism maculaturii depuse la APM-uri. Dar chiar și așa, în diagonală, m-a frapat ce tupeu poate să aibă cineva care nu este nici măcar biolog în a răspunde unui adevărat cercetător, specializat în chiroptere, de la Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor.

Despre mine a mințit că aș fi afirmat că ”vor fi generate ape acide la exploatarea calcarului” și că aș fi făcut acolo o filmare cu drona. Oricine nu este analfabet poate să vadă că este o filmare a Greenpeace.

Evaluatorul este ”ofticat” că i s-a cerut să respecte condițiile minimale pentru evaluarea adecvată, din metodologia stabilită de Comisia Europeană, și mai face și public acest fapt. Așa ceva nu am mai văzut, și este cu atât mai grav cu cât aflu din presă că este un agresor mai vechi al ariilor protejate.

Faptul că reacționează acum astfel, și varsă un limbaj intolerabil față de public, denotă de fapt toleranța criminală, sistemică, a autorităților de mediu față de astfel de evaluatori, pe care autoritățile de mediu sunt cele care au obligația legală să-i pună la punct, în primul rând prin respingerea studiilor depuse de ei.

Dincolo de evaluarea adecvată, se conturează pregnant impactul asupra peisajului și asupra geodiversității. Chiar anul trecut IUCN a emis ghidul pentru geoconservare în ariile protejate. Între principalele amenințări găsim desigur carierele, cu suita lor de nenorociri.

Cât despre jignirile fără perdea la adresa publicului, din răspunsul postat pe site-ul APM Gorj, ele reprezintă o încălcare frapantă a Convenției de la Aarchus, care prevede:

Fiecare parte se asigură că persoanele care își exercită drepturile în conformitate cu dispoziţiile prezentei convenţii nu sunt penalizate, persecutate sau hărţuite în nici un fel pentru implicarea lor.”

Dar să vedem și cine este de fapt în spatele acestui proiect de mutilarea a ariei protejate. Din Monitorul Oficial, Partea IV-a, aflăm că firma este ”reprezentată prin Carlaonţ Vasile-Silviu”, pe care presa locală îl descrie ca fiind unul dintre ”băieții deștepți din minerit”.

Personajul nu este la prima agresiune asupra sitului Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest. Știm cu toții cât de placizi sunt din păcate românii, mai ales cei din mediul rural, când le este distrus mediul înconjurător.

Faptul că până și localnicii s-au revoltat denotă gravitatea situației, dar in Gorj instituțiile pentru protecția mediului sunt de fapt instituții pentru protecția distrugătorilor de mediu.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “În Nordul Gorjului de Vest, o zonă carstică în pericol

  1. Adrian

    (Off-topic) La aceeași dată 22 feb concluziile MM privind limitele ariilor protejate sunt în aceeași ordine de idei, mergem înainte

    http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2021-03-05_Minuta%20dezbatere%20publica%2022.02.2021.pdf

    Cu ce diferă de pildă efectiv un teren agricol eventual intravilan juxtapus unei pășuni eventual extravilane(juxtapunere directă, nu limitare naturală prin curs de apă etc.)?

    Poate-ar fi cazul să le explice cineva că realizarea la ha (la propriu) a zonelor protejate s-ar putea realiza din condei direct ținând seama de pantele terenurilor, urmând ca MM și instituții în coordonare și | sau subordine să se preocupe efectiv de adevărate probleme ca cea expusă aici în text de autor.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *