Iată de ce nu a semnat Marian Munteanu Declarația de integritate cerută de România Curată: a fost colaborator al Securității

Marian Munteanu, fostul lider al studenților din Piața Universității, a semnat în 1988 un angajament cu Securitatea și a primit numele conspirativ ”Ioan”. Ulterior, cel care era la vremea respectivă în anul I la Facultatea de Filologie din cadrul Universității București a dat mai multe note informative organului de represiune al regimului Ceaușescu, dezvăluie un articol din Adevărul.

Reamintim că Marian Munteanu a fost desemnat candidat al PNL la aceste alegeri locale, dar s-a retras după ce România Curată a făcut cerere oficială la CNSAS pentru verificarea calității de colaborator al Securității în cazul acestuia.

Marian Munteanu trebuia să supravegheze un profesor portughez

”Mă angajez să sprijin în mod organizat şi secret organele de securitate. Mă angajez, totodată, ca în activitatea mea să dau dovadă de sinceritate şi corectitudine şi să nu fac cunoscut nimănui, indiferent de gradul de rudenie sau prietenie, nimic în legătură cu această activitate. Datele pe care le voi furniza le voi semna cu numele de Ioan”, scrie în angajamentul față de Securitate a lui Marian Munteanu.

Sarcina lui Munteanu era să-l urmărească pe un lector portughez, cu care se afla într-o relație apropiată și pe care Securiștii îl bănuiau că ar fi spion al serviciilor secrete portugheze. Pe lista lui Munteanu se mai aflau și șase studenți străini.

Într-una din notele informative date Securității, Munteanu scrie despre profesorul portughez că ”acesta nu întreţine relaţii prea bune cu mama copiilor, fapt ce constituie unul dintre motivele care l-au determinat să lucreze în afara Portugaliei. Alt motiv este dorinţa de a câştiga bani pentru asigurarea viitorului copiilor săi”

Într-un alt capitol din aceeaşi notă informativă, pe care îl intitulează „Opinii politice”, „Ioan” precizează că profesorul său „nu discută politică decât la modul foarte general. Evită discuţii referitoare la România sau la alte ţări socialiste. Are vederi politice de stânga și o „fire deschisă, comunicativă, dar nu e superficial. Talentat pedagog. Pronunţat simţ al datoriei. Întreţine o atmosferă amicală deschisă. Temperament sangvinic”. În final, „Ioan” scrie şi că persoanele cu care lectorul se află în contact sunt şi „o cetăţeană portugheză, ataşat cultural la Ambasadă, doi profesori D.C. şi M.Z., precum şi cei şapte studenţi din grupă”.

Înțelegerea lui Marian Munteanu cu Securitatea a încetat în 2 martie 1989, după ce profesorul portughez a părăsit România, se mai arată în articolul din Adevărul. Totuși, în dosarul de la CNSAS, al lui Marian Munteanu există și declarații ulterioare acestei date. Într-una dintre acestea fosta sursă ”Ioan” se delimitează de ideile lui Petre Țuțea.

Alba-neagra cu Declarația de integritate a României Curate

România Curată a adresat o cerere oficială la CNSAS după ce Marian Munteanu a refuzat să semneze, așa cum au făcut alți candidați la alegerile locale, Declarația de integritate, în care-și asuma inclusiv faptul că nu a colaborat cu Securitatea. Inițial, candidatul PNL de la vremea respectivă pentru Primăria Capitalei a spus că a semnat documentul, deși nu o făcuse, pentru ca ulterior să explice într-un interviu că nu lasă pe oricine să-l evalueze (detalii aici). După ce România Curată a adresat cererea oficială la CNSAS, Munteanu s-a retras din cursa pentru Primăria Bucureștiului. Până în acest moment, CNSAS nu s-a pronunțat oficial asupra colaborării lui Munteanu cu Securitatea.