Fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna, a anunțat că, în calitate de senator UDMR, va depune o propunere legislativă prin care numărul de urși care vor putea fi uciși va fi stabilit de Parlament, fără avizul specialiștilor din institutele Academiei Române. Reacția lui Tanczos Barna vine după ce ultimul ordin pe care l-a semnat în calitate de ministru (și care nu avea avizul Academiei), legat de împușcarea urșilor, a fost modificat de noul ministru Mircea Fechet, în urma avizului Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) din cadrul Academiei.
Ordinul lui Tanczos Barna prevedea eliminarea așa-zis ”preventivă” a 426 de urși, la care se adăuga o cotă de intervenție de 55 de exemplare. Noul ordin, modificat după primirea avizului CMN, reduce cota de prevenție la 140 de exemplare și o crește pe cea de intervenție la 80. Cota de intervenție e cea care permite extragerea exemplarelor care pun în pericol sănătatea și integritatea fizică a oamenilor și a bunurile lor, în timp ce așa-zisa ”cotă de prevenție” vizează o teoretică menținere sub control a numărului de exemplare ale speciei. Practic, cota de prevenție – care îi interesează, de fapt, pe lobby-știi vânătorii – a fost redusă de peste trei ori.
De ce ”cota de prevenție” nu previne nimic, doar umflă conturile unor vânători
În condițiile în care nu există studii științifice (după mulți ani de pauză, doar acum se află o inventariere științifică în derulare) legate de numărul real al urșilor din România, iar autoritățile nu sunt în stare să țină sub control nici măcar braconarea urșilor, cota de prevenție reprezintă, în realitate, o legitimare și acoperire pentru vânarea ”la trofeu” a urșilor. Acesta e obiectivul unor asociații de vânători și administratori de fonduri cinegetice, care fac din această activitate o afacere (a se vedea celebrul caz al ursului Arthur, pentru împușcarea căruia a plătit prințul austriac). Favorizate în ordinul inițial (prin numărul de exemplare alocate) au fost, în special, asociațiile și fondurile cinegetice din Harghita și Covasna, în care se află susținătorii politici ai lui Tanczos Barna (care, de altfel, e senator de Harghita).
Dincolo de faptul că ursul brun este o specie protejată la nivel european, vânarea ”la trofeu” nu rezolvă problema siguranței oamenilor și a bunurilor lor, pentru că ”trofeele” sunt, în general, exemplare dominante, care au teritorii în zonele (încă) sălbatice, ajungând arareori să interacționeze cu oamenii. Prin împușcarea, fără bază științifică, a acestor exemplare dominante, pe de o parte este periclitat fondul genetic al speciei, iar pe de altă parte, urșii problemă, ajunși în preajma localităților, vor continua să fie o problemă reală.
Ordinul lui Tanczos Barna, desființat de Comisia Academiei Române
De altfel, într-un punct de vedere trimis noului ministru al Mediului, Mircea Fechet, făcut public de jurnalistul de investigație Andrei Ciurcanu, CMN desființează pseudo-argumentele științifice invocate de Tanczos Barna în ordinul pe care l-a semnat.
„CMN nu s-a opus proiectului de OM pentru aprobarea nivelului de prevenţie şi intervenţie pentru prevenirea pagubelor şi accidentelor produse de ursul brun, ci a precizat că studiul întocmit de asocierea dintre INCDS „Marin Drăcea” şi Universitatea „Transilvania” Braşov nu susţine corespunzător nivelurile de intervenţie şi cel de prevenţie menţionate ca necesare pentru anul 2023 în proiectul de ordin”, se arată în documentul transmis de comisia Academiei Române.
Documentul subliniază că ministerul însuși în corespondența interinstituțională a recunoscut că uciderea celor 480 de urși nu va soluționa problema atacurilor. Aceeași comisie a Academiei atrage atenția asupra lacunelor din studiile care au stat la baza ordinului dar și a modului în care Ministerul se contrazice singur în propriile afirmații. „Argumentele MMAP deşi par logice, nu justifică sacrificarea animalelor şi nici într-un caz, nu justifică aprobarea unui studiu care nu este conform şi nu face referire la întocmirea acestor baze de date”.
Membrii CMN au denunțat acuzațiile și presiunile venite dinspre cele doua instituții (INCDS și UTBV), imediat după ce aAademia nu a aprobat ordinul semnat de Tanczos Barna. „Asocierea INCDS şi UTBV nu a optat pentru îmbunătăţirea studiului realizat, ci a preferat să atace competenţa CMN şi a membrilor săi, prin exprimări care au excedat normele de comunicare din mediul academic. Insinuările la adresa membrilor CMN denotă presiunea pe care reprezentanţii sub anonimat din cadrul asocierii INCDS şi UTBV doresc să o exercite pentru a obţine aprobarea unui studiu care nu îndeplineşte standardele ştiinţifice şi nici nu dovedeşte nivelul de competenţă aşteptat de la cele două instituţii care, aşa cum se afirmă, de 25 de ani deţin <<monopolul>> în România şi, deci, nu pot fi contestate după părerea reprezentanţilor acestora”, apare scris în adresa trimisă MMAP.
Puteți citi, integral, documentul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române pe blogul lui Andrei Cirucanu: Academia Română critică MMAP și INCDS în problema vănătorii exemplarelor de urs brun
Răzbunarea lui Tanczos Barna: eliminarea avizului Academiei Române. Să decidă lobby-ul afacerilor de împușcat ciocârlii, capre negre, cocoși de munte și urși!
”Am ajuns la concluzia că nu are ce căuta Academia Română în acest proces legislativ și, în calitate de senator, voi depune un proiect legislativ pentru a elimina Academia Română din acest proces legislativ, pentru că nu au specialiști”, a declarat, ieri, Tanczos Barna, în emisiunea Prima News, citat de G4Media (aici).
Demersul lui Tanczos Barna, de a muta decizia în Parlament, e de înțeles, în contextul în care lobby-ul afacerilor bazate pe împușcarea păsărilor și a animalelor este unul dintre cele mai influente în Casa Poporului, mulți dintre membrii Senatului și Camerei Deputaților fiind ei înșiși vânători și/sau reprezentanți ai asociațiilor de vânătoare, în vreme ce există și mulți politicieni locali care administrează fonduri cinegetice private.
Astfel, legile pentru protejarea a două simboluri naționale, capra neagră și ciocârlia de câmp (despre care nu pot pretinde că ar pune în pericol omul și bunurile sale, dimpotrivă) sunt blocate de peste patru ani, la Camera Deputaților. Modificări din ultimii ani, ale Legii vânătorii au redus timpul de stagiatură și au simplificat obținerea permiselor de vânător (în ciuda a numeroase accidente, inclusiv mortale, produse la vânătoare ori cu arme de vânătoare), respectiv au eliminat fundamentarea științifică pentru stabilirea cotelor de vânătoare la păsări migratoare.
Ne paște infringementul
Tanczos Barna a devenit ”celebru” și pentru semnarea, în toamna anului trecut, a unui ordin de împușcare a 239 cocoși de munte (pe primul loc ca număr de exemplare alocate fiind tot județul Harghita). Ordinul a fost anulat, însă, de Curtea de Apel Brașov, în urma unei acțiuni în justiție a Asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor.
Ținând cont de faptul că ursul brun (ursus arctos) este specie protejată (prioritară) la nivelul Uniunii Europene, împușcarea (extragerea) lui fiind permisă doar în situații specifice, eventuala adoptare a unei propuneri legislative, precum cea anunțată de fostul ministru UDRM al Mediului, prin care să fie eliminată fundamentarea științifică reală, va atrage cu siguranță, un proces de infringement împotriva României și o condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), decizii similare în acest sens (pentru împușcare unor exemplare de lup) existând pentru state nordice. Vom ajunge să plătim pentru ca niște afaceriști să-și umfle buzunarele pe seama vânzării distracției de împușcare a urșilor bruni, în timp ce urșii problemă vor rămâne… problemă, pentru a justifica/pretexta continuarea ”extragerii” lor.
O rază de speranță este adusă de faptul că președinte al CMN este prof. Tănase, de la Iași. Partea neplăcută este că dna Mihăilescu a cotit-o înspre Romsilva și s-a amestecat în croirea consiliilor științifice după placul dujbarilor (subiect pe care RC l-a ocolit cu mare grație).
dacă căutați un pic prin arhiva România Curată aș paria că o să găsiți mai multe articole despre acapararea unor consilii științifice decât în publicații cu mult mai multe pretenții, bugete, echipe editoriale etc.; ca să nu mai vorbim de problemele din Romsilva, la modul general
Este adevărat, dar probabil că referirea este la mizeriile recente.
Domnul senator care propune diverse, ar trebui mai intai sa studieze cam cume cazul cu legislatia de mediu europeana. Da, a ajuns senator. Asta nu inseamna ca poate sa bata campii, batandu-si joc de legislatia de mediu.
Ar trebui sa ne intrebam in folosul cui este ordinul in cauza? In nici un caz al conservarii biodiversitatii, in nici un caz in ce priveste protejarea unor specii Natura 2000.
Da, probleme sunt. Insa, ministerul pe care l-a patronat nu s-a dovedit capabil sa gaseasca masuri. Ca acestea exista. Nu, ei au vrut management cu pusca. Iar acum incearca sa transeze problema lor intr-un parlament intesat de persoane care au tot atatea cunostinte despre mediu ca despre scrierea rongo-rongo….Bravos natiune, halal sa ne fie…..