Comentatorii de la tv, “scriitorii din puşcării” eliberaţi înainte de termen, gardienii din penitenciare, judecătorii, cu toţii au susţinut sus şi tare că nu e o problemă de aplicare a legii, ci legea este proastă. Comisiile de liberare condiţionată şi judecătorii nu aveau ce face, dacă aşa e legea….
“Dacă legea permite…care e problema?”, a clamat la tv şi Gigi Becali, autorul a 5 “lucrări ştiinţifice” elaborate în penitenciar şi care i-au adus o reducere a pedepsei cu 5 luni.
Potrivit legii în vigoare, o lucrare ştiinţifică egal 30 de zile reduse din pedeapsă. Deţinutul trebuie să aducă o recomandare de la un profesor universitar care să ateste că poate să elaboreze lucrarea şi că tema aleasă este originală, o adeverinţă de la universitate care să ateste că profesorul respectiv activează în mediul academic şi să publice lucrarea ştiinţifică la o editură acreditată de CNCSIS (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior)
“Lucrarea devine ştiinţifică în momentul în care este publicată de o editură acreditată CNCSIS”, a conchis Becali.
A verificat însă cineva dacă aceste lucrări chiar sunt ştiinţifice, aşa cum spune legea?
Cei din comisia de liberare condiţionată şi judecătorii care l-au eliberat mai devreme pe Becali şi-au pus această întrebare:
“Oare cartea Becali şi Steaua, de 270 de pagini, numai cu fotografii, este o lucrare ştiinţifică?”
A verificat cineva dacă recomandările profesorilor au fost date pe bune sau dacă adeverinţele erau corecte?
Iată însă ca se putea şi altfel
România Curată a descoperit cazul unui deţinut de la penitenciarul Popa Şapcă din Timişoara care a încercat să elaboreze prin fraudă o lucrare ştiinţifică. A fost prins însă de un agent de penitenciare care a întreprins minime verificări. Apoi, penitenciarul a sesizat Parchetul.
Aşa că “la nivelul Penitenciarului Timişoara nu au fost elaborate lucrări ştiinţifice de către persoane private de libertate în ultimii 3 ani” – a declarat Magdalena Radu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.
Cum s-a petrecut totul
Potrivit sesizării făcute la Parchet de penitenciarul Timişoara, pe 28 iulie 2015, deţinutul Dragoş Virgiliu Oprea, 41 de ani, din Bucureşti, a făcut cerere la comandant pentru stabilirea unui program de lucru pentru elaborarea unei lucrări ştiinţifice cu titlul „Studiul privind evoluţia bugetului de stat al României”. Termen estimat de finalizare: o lună, a precizat deţinutul.
El a anexat o recomandare tehnoredactată, semnată de profesorul universitar doctor Constantin Antonescu şi o adeverinţă cu antetul Universităţii Spiru Haret, semnată şi ştampilată.
În recomandare, profesorul arăta că deţinutul avea pregătirea necesară pentru a elabora lucrarea şi că aceasta putea reprezenta „o bază de studiu cu exemplificări pentru cei interesaţi în domeniu”.
Adeverinţa atesa că profesorul Constantin Antonescu era profesor asociat în anul 2014-2015 la Facultatea de Marketing şi Afaceri Economice a Universităţii Spiru Haret. Deţinutul a susţinut că a primit adeverinţa în format electronic şi că nu a putut să o aducă în original.
A fost prins de un inspector vigilent
Şefa Serviciului Educaţie din Penitenciarul Timişoara, inspectorul de penitenciare Roxana Ilieş, nu a înghiţit pe nemestecate cele servite de deţinut şi a făcut câteva necesare, minime verificări. A cerut Universităţii Spiru Haret confirmarea eliberării adeverinţei şi informaţii privind recomandarea emisă de prof. dr. Constantin Antonescu.
I-a răspuns Vasile Benescu, şeful Direcţiei de Resurse Umane din cadrul Universităţii Spiru Haret. Acesta i-a spus inspectorului de penitenciare că adeverinţa nu a fost eliberată de universitatea lor, că în anul universitar 2014-2015 nu exista Departamentul de management, marketing şi afaceri economice internaţionale şi că, cel mai probabil, semnătura de pe recomandarea deţinutului nu era a profesorului Constantin Antonescu.
Prin urmare, pe 4 august 2015, conducerea penitenciarului Timişoara a făcut plângere la Parchet pentru fals şi uz de fals împotriva deţinutului dornic de afirmare ştiinţifică.
Penitenciarul a explicat care este gravitatea tentativei de fraudă a deţinutului:
„Există interes public cu privire la exercitarea acţiunii penale, având în vedere că, prin finalizarea acestor proceduri, deţinuţii beneficiază de reduceri semnificative ale pedepsei cu închisoarea la care au fost condamnaţi, iar singura raţiune a acestui beneficiu este importanţa deosebită pe care o poate avea, în dezvoltarea unei societăţi, rezultatele unei reale cercetări ştiinţifice”, au explicat cei de la penitenciarul Timişoara în sesizarea către Parchetul Judecătoriei Timişoara.
Acum, deţinutul este în anchetă la Poliţia Timişoara, sub supravegherea procurorilor.
Topul penitenciarelor cu scriitori. Potrivit unui raport al CSM, pe care îl puteţi vedea în întregime aici, nu doar penitenciarul Timişoara nu a avut deţinuţi scriitori în ultimul an, ci şi penitenciarele din Mureş, Miercurea Ciuc şi Botoşani.
În schimb, numai anul trecut, la Jilava şi la Rahova au fost elaborate 142 de lucrări ştiinţifice de către deţinuţi, iar la Poarta Albă şi Găieşti, câte 16 deţinuţi au făcut cereri de elaborare a unor lucrări ştiinţifice.
În aceste penitenciare sunt „cazaţi” deţinuţii VIP cum ar fi Dan Voiculescu, fraţii Becali, Borcea şi alţii.
Sfârşitul „scriitorilor din puşcării”? DNA a deschis o investigaţie privind modul în care a fost aplicată legea pâna acum în cazul deţinuţilor scriitori (aşa imperfectă cum e), iar ministrul Justiţiei a promis că în februarie va abroga articolul de lege care le permite deţinuţilor să îşi reducă pedepsele scriind aşa zise lucrări ştiinţifice (ca să nu mai fie probleme de aplicare).
Joi, însă, Consiliul Superior al Magistraturii s-a opus abrogării acestui articol din lege pe motiv că ar discrimina deținuții care nu pot efectua muncă fizică și care au capacitatea de a redacta lucrări științifice. Ministrul Justiției, Raluca Prună, s-a arătat de neclintit, mai ales că avizul CSM este unul consultativ.
sigur că da! cercetarea tuturor dedesubturilor îi poate arunca pe „scriitori” în noi anchete / condamnări pentru fals, uz de fals. iar pe cei care îi recomandă – aceștia intră la „favorizarea infractorului”
eu aș recomanda măsura ca respectivele lucrări să fie scrise de mână (pentru a fi luate într-un prim calcul)…
Macar asa sa ia cunostinta “scriitorii” cu ce au scris!!!
Documentul CSM evocat vorbește în primul rînd de lipsa Normelor de aplicare a legii . Normele pot din start să fie reglate la 3-4 luni pentru a se scrie o carte și a putea fi prezentată unui judecător pentru acordarea celor 30 de zile .
Ar fi interesant să știm care este termenul prevăzut de lege pentru apariția Normelor . Funcționarea pe baza unui ordin al șefilor din ANP e ca și cum ai pune lupul șef la stînă .
Aș propune României Curate să numere legile cu norme obligatorii de aplicare și la care normele încă nu au apărut … Nu de alta dar parcă avem o lege a răspunderii ministeriale .