Adrian Popescu

Gabriel Resources controleaza in totalitate proiectul Rosia MontanaARC va prezinta felul in care a fost pacalit statul roman in proiectul Rosia Montana

Ministerul Economiei a publicat pe site-ul sau contractul de constituire a societatii Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), in care parteneri sunt statul roman, prin Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului Minvest Deva si canadienii de la Gabriel Resources. Documentele demonstreaza ca statul roman nu a fost interesat sa participe la acest proiect, lasand Minvest Deva sa se descurce singura. Daca in momentul infiintarii RMGC, Gabriel Resorurces avea 65% din actiuni, in final va ajunge sa detina 80%. Cu doar 170.000 USD, pretul unui apartament in Bucuresti, Gabriel Resources a castigat diferenta de 15%, cota semnificativa a afacerii evaluate la 15 miliarde USD.

Mai mult, in 2009, Minvest Deva nu a avut bani sa participe la marirea capitalului social, dar “a fost ajutata” de Gabriel Resources, astfel incat exista pericolul ca partenerul canadian sa puna mana si pe restul de 19% din actiuni ale regiei, iar statul roman risca sa ramana acum doar cu redeventa de 4%.

Situatia de la Minvest este disperata: in 2010 a avut pierderi de 2 milioane lei, mai are 138 de angajati, este datoare 115 milioane lei la Gabriel Resources, iar la conducerea sa nu se afla un specialist in mine sau in economie, ci un notar, Ladislau Farcas, pana in 2010 consilier local PDL de Hunedoara.
Partea romana cu imobile, canadienii vin cu datorii
La o cercetare atenta a documentelor, se intrezareste un plan bine pus la punct de Gabriel Resources, prin care a urmarit sa controleze total compania care se va ocupa de exploatarea de la Rosia Montana.

Pe 3 martie 1997, lua fiinta compania Euro Gold Resources SA, avand ca actionari Gabriel Resorurces Limited (65%, reprezentand aport in bani – 2,5 miliarde lei vechi sau 357.500 USD), Regia Autonoma a Cuprului Deva (33,8%, reprezentand aport in natura-sediul social al companiei), plus alte trei societati autohtone de mici dimensiuni: Minsexfor SA (0,5%), Cepromin SA (0,5%) si Upsrueem SA (0,2%).

Foarte importanta este prevederea conform careia actionarii se obligau sa participe la majorarea capitalului social al Euro Gold Resources SA, cu aport in natura sau numerar, insa Gabriel Resources nu putea sa aiba mai putin de 65%, dar primea acceptul sa ajunga la un maxim de 80%, iar companiile romanesti aveau un maxim de 35% si un minim de 20% din capitalul social.

La fel de importanta era prevederea potrivit careia investitiile vor fi asigurate de Gabriel Resources, iar banii vor fi recuperati dupa ce zacamintele erau puse in exploatare. Printr-un act aditional incheiat pe 11 iunie 1997, locul actionarilor minoritari Minsexfor SA, Cepromin SA si Upsrueem SA este luat de alte trei societati la fel de mici: Cartel Bau SA Cluj Napoca, Foricon SA Deva si Comat-Trading SA Bistrita, ce primeau cate 0,4% din actiuni.
Gabriel Resources capata o felie mai mare din afacere
Pe 27.10.1998, este incheiat un alt act aditional, prin care Gabriel Resources primeste dreptul ca in schimbul banilor pe care i-a investit cu infiintarea societatii Euro Gold Resources SA (2.341.764 dolari canadieni pana in iunie 1997) sa ajunga la 80% din actiuni.
Daca Gabriel Resources avea numai avantaje, partea romana pierdea constant teren.

Astfel, Regia Autonoma a Cuprului Deva se obliga ca, in momentul in care va primi o notificare de la Gabriel Resources ca exista zacaminte in anumite perimetre, trebuia sa inceteze imediat activitatea in acele perimetre de la Rosia Montana si sa mute toate echipamentele pe cheltuiala sa.

Pe 11 noiembrie 1999, prin actul aditional nr.8, Adunarea Generala a Actionarilor de la Euro Gold Resources SA aproba marirea capitalului social cu suma de 2,9 miliarde lei vechi (echivalentul a 171.963 USD), prin emiterea de 206.250 actiuni subscrise integral de Gabriel Resources, care ajunge sa detina 80% din actiuni. Banii sunt destinati unui studiu de prefezabilitate.

Compania Nationala Minvest (fosta Regia Autonoma a Cuprului Deva) scade la 19,31% din actiuni, iar celelalte trei societati romane aveau cate 0,23%.
Asadar, pentru o suma infima, Gabriel Resources mai primeste o felie de 15% dintr-o afacere evaluata la multe miliarde de euro.
Lovitura finala: partea romana acumuleaza datorii
Partenerul canadian incepe sa-si impuna controlul total asupra Proiectului Rosia Montana, folosindu-se de aceeasi manevra a majorarii capitalului social, stiind bine ca Minvest Deva nu dispune de sumele necesare.

Pe 21 iulie 2000, Euro Gold Resources SA isi schimba denumirea in Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) si se schimba si actul constitutiv.
In noiembrie 2009, Gabriel Resources cumpara actiunile detinute de Comat Trading SA, iar in decembrie 2009 pe cele ale Cartea Bau SA.
Partenerul canadian ajunge la 80,46% din capitalul social al RMGC, incalcand astfel actul constitutiv din 1997, care interzicea Gabriel Resources sa detina peste 80% din societatea ce se ocupa de explotarea de la Rosia Montana.

In decembrie 2009, este finalizata o noua majorare a capitalului social, prin emiterea a 417.958.037 actiuni la pretul de 1,43 RON fiecare.
Gabriel Resources a subscris un numar de 336.277.048 actiuni cu o valoare totala de 480,8 milioane lei, din care varsamant in numerar 1,3 milioane lei, iar 479 milioane lei (162 milioane USD) reprezinta datorii ale RMGC catre actionarul canadian.

La randul ei, Compania Minvest Deva a subscris 80 de milioane de actiuni cu o valoare totala de 115 milioane lei. Cum nu avea insa acesti bani, regia s-a imprumutat practic la Gabriel Resources. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul Foricon SA Deva.

In noul act constitutiv al RMGC exista o prevedere care stipuleaza ca ponderea actionarului roman nu poate scadea la viitoarele majorari de capital, insa acest lucru se poate schimba oricand printr-un act aditional sau modificarea actului constitutiv.

In consecinta, afacerea Rosia Montana arata in felul urmator: Gabriel Resources investeste masiv, imprumutand cu sume mari de bani atat RMGC, cat si Minvest Deva, iar partea romana acumuleaza datorii, oficialii de la Bucuresti nefiind interesati de acest proiect.
Cititi mai jos contractul, cu anexele sale si trimiteti-ne comentariile voastre.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

9 thoughts on “Gabriel Resources controleaza in totalitate proiectul Rosia MontanaARC va prezinta felul in care a fost pacalit statul roman in proiectul Rosia Montana

  1. Alin P.

    Din moment ce firma nu produce inca nimic ci doar cheltuie e normal sa existe o majorare de capital social pentru a supravietui anului fiscal. Sa nu ne ambalam inutil. In plus, ca actionar in RMGC statul este partas si la cheltuieli si la profit. Daca procentul era mai mare in favoarea noastra atunci statul tot baga bani in companie, ceea ce nu e ok. El poate castiga din taxe, impozite, procente fixe, etc fara sa fie aprtas la pierderi.

    Reply
  2. Lu

    Reiau un comentariu postat de mine pe Hotnews:

    Ministerul economiei ne-a vandut o gogoasa si voi ati cumparat-o.
    Asta nu e decat actul constitutiv, care era public de un an jumate, l-a publicat Think Outside The Box prin februarie 2009.
    ”Cestiunea” cu miza e contractul de licenta de exploatare miniera, de unde
    aflam cine ce cat ia in ce conditii. Acesta a facut obiectul unui litigiu, iar instanta a decis ca nu se poate desecretiza, pt ca, vezi doamne, o anexa contine rezultatele explorarii: cat aur e.
    Dar actul contine si clauze juridice si economice, iar acolo e miza. El se poate desecretiza, in schimb, prin acordul partilor. E, vreau sa vad si eu RMGC dandu-si acordul!

    Mesaj pentru ARC: daca vreti detalii, scrieti-mi pe mail si va dau un contact al cuiva care stie.

    Reply
  3. Silvia

    Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta in poarta.
    Ce-ar fi sa ne imaginam ca am putea printa si noi bancnote echivalente aurului pe care il detinem si cu aceste bancnote statul roman ar fi exploatat si ar fi folos resursele proprii conform principiului dezvoltarii durabile…adica sa asiguram echitate in timp si spatiu in Romania. Cauza relelor pe TErra a pornit de la divortul dintre economie si politica. Pana cand nu se recasatoresc nu putem visa sa ne aparam tara si nevoile si neamul.
    Dreptul statului de a bate moneda este esenta suveranitati sale. De ce trebuie sa ne imprumutam La FMI cu 6 % dobanda?

    Reply
  4. Nicu C

    Dupa parerea mea, ca si alte sectoare importante ale Economiei romanesti, si Explatarea miniera de la Rosia Montana poate fi realizata doar de ROMANI, iar daca sunt probleme de natura tehnica sau financiara, se poate gasi un Asociat care sa ne sprijine, fara sa ne ia tot profitul. Important e sa nu ramana ei cu profitul iar noi cu cianurile, ca atunci ar fi vai si amar…

    Reply
  5. traiang

    Nu vreau sa mai reiau motivele pentru care Rosia Montana este o cacialma Mai trebuie adaugat ca si partea romana prin Midvest Deva de fapt este 80% a unui grec Deci de aici trebuie facute calculele si cat revine Romaniei !

    Reply
  6. cornel

    Excelent ca ARC, a pus in discutie, aceste PRIME DOCUMENTE, sunt simpatizanti ai acestei organizati, juristi specializati pe asemenea spete, specialisti in mineretul de acest gen, care sa vor confrunta loial, si putem astfel sa avem pdv in cunostinta, dar mai ales sa avem castig de cauza. Sunt sigur ca vor interveni si tineri ro., cu competente, care activeaza in afara tari, si dupa caz, sub protectia anonimatului, vor aduce si alte elemente semnificative, ce pot fi probate.

    Reply
  7. Tania

    Opriti acest furt! Ne indatoram generatiile viitoare! Resursele sunt cele mai importante si acum, dar si pe viitor. Chiar nu se gasesc cativa romani cu capital financiar si cu influenta care sa puna umarul la dezvoltarea acelei zone si la extragerea minereului? De ce dam tot la straini?

    Reply
  8. Salomeea

    Dar si romanii capitalisti tot isi vor insusi profitul iar statul se alege doar taxe…desi avutia subterana apartine tuturor cetatenilor acestui teritoriu. Liberalismul asta a facut, a luat din mana celor multi si a dat catorva, fie ei straini sau romani tot capitalisti sunt.
    Cum sa ne platim noi datoriile la FMI doar din niste taxe? Problema care se pune este cea sistemica, modelul societal in care cativa dicteaza multimii si se incearca sa se gaseasca solutie pentru criza datoriei si eca financiara, luand de la saraci si dand la bogati sub egida austeritaii. Frumoasa solutie!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *