Adrian Defta

Frenezia absurdului

La 11 noiembrie 1933, în Alberthalle din Leipzig avea loc semnarea, într-o „atmosferă sărbătorească”, actul de capitulare a majorității profesorilor universitari din cel de-al Treilea Reich în fața lui Adolf Hitler. Episodul este consemnat în istoriografie sub denumirea Bekenntnis der Professoren an den Universitäten und Hochschulen zu Adolf Hitler und dem nationalsozialistischen Staat – „Declarația profesorilor în favoarea lui Adolf Hitler și a Statului național-socialist”. Unul dintre protagoniștii acestui eveniment era nimeni altul decât Martin Heidegger, ceea ce demonstrează că imunitatea nerușinării se impune chiar la cele mai celeste altitudini ale academismului. La scurtă vreme după aceea, elita intelectualității române avea să livreze aceeași frenezie a absurdului prin îmbrățișarea necondiționată a ideilor morbide generate de mișcarea legionară. Ionescu, Eliade, Cioran, Noica sunt doar câteva exemple care arată în mod convingător că aerul rarefiat al excelenței poate inhiba, uneori, dreapta judecată.

Cred în destinul neamului românesc – de aceea cred în biruința Mișcării Legionare. Un neam care a dovedit uriașe puteri de creație, în toate nivelurile realității, nu poate naufragia la periferia istoriei, într-o democrație balcanizată și într-o catastrofă civilă.
Mircea Eliade

Cum au fost posibile aceste subsumări ale marilor spirite aparținând unor națiuni europene față de o ideologie profund anti-intelectuală, care valida crima și arbitrariul? În momentul preluării puterii de către Führer, Germania era o societate democratică consolidată, dar puternic afectată de crahul economic și de condițiile draconice impuse prin Conferința de Pace de la Paris. Adolf Hitler întruchipa personajul mesianic capabil să răstoarne nedreptățile impuse Germaniei, să restabilească naționalismul și să edifice valorile perene ale civilizației germane. Aparenta lui lipsă de ipocrizie politică („calitate” apreciată în zilele noastre în dreptul unor lideri populiști precum Trump, Johnson, Orban sau Băsescu) – piedestal pe care s-a clădit imensa lui popularitate – consta, de fapt, în absența tupeistă a oricărei pudori în exprimarea fără reținere a urii, naționalismului bolnav, antisemitismului, rasismului și anti-intelectualismului. Calități din ce în ce mai vizibile și lăudate la unii politicieni de vârf ai zilelor noastre.

Intelectualul român de dreapta contemporan, dar și omologul său de aiurea, vădește similitudini suspecte cu antecesorul lui interbelic. Contradicțiile sistemice nu-l tulbură. Prefigurata pierdere a alegerilor de către Trump a generat un val de tristețe pe care intelectualul de dreapta îl manifestă sub forma unor previziuni apocaliptice a ceea ce va să vină. După mai bine de opt decenii de la experimentul monstruos al național-socialismului, intelectualul de dreapta nu are nicio pudoare în validarea unei alte caricaturi a Istoriei, în numele revenirii la normalitate și a valorilor conservatoare creștine. Despre viziunea sumbră a conservatorismului, despre precaritatea sa în ce privește oferta civilizațională – ca replică la progresismul sufocant – și despre lumea tristă pe care o propune, acesta este subiectul unei abordări separate.

În mod particular, intelectual român de dreapta contemporan militează pentru păstrarea valorilor tradiționale creștine în care identifică singura sursă viabilă de apărare împotriva aberațiilor stângiste. Pe cale de consecință, devine anevoios să înțelegem cum acesta poate susține fără rezerve, cu entuziasm chiar și, bineînțeles, în numele creștinismului, un individ al cărui discurs și viață personală nu relevă niciun atașament față de preceptele Evangheliei sau atributele creștinismului. Contradicțiile flagrante nu-l intimidează pe intelectualul român de dreapta: pe de o parte pretinde că iubește Europa și apreciază apartenența României la Uniunea Europeană, pe de altă parte simpatizează un individ care a demonstrat fără putință de tăgadă că a urât visceral construcția europeană, făcându-i galerie Marii Britanii la Brexit și abuzând de toate instrumentele disponibile pentru a destabiliza și decredibiliza Uniunea. Pe de o parte afirmă importanța menținerii valorilor creștine într-o societate modernă, pe de altă parte susține un politician/om de afaceri rapace, evazionist, grobian și extravagant. Cum poate intelectualul de dreapta să armonizeze discursul sforăitor, naționalismul agresiv, tendințele dictatoriale evidente, antiintelectualismul, misoginismul și demagogia cu învățăturile lui Cristos – rămâne o temă în suspans. Intelectualul român de dreapta a arătat adesea o slăbiciune înduioșătoare față de canaliile politicianiste care au promovat teroarea și Holocaustul, la un moment dat, iar acum golănia festivistă și scandalul. Paradoxal, intelectualul de dreapta pare sedus de dictatură într-o mai mare măsură decât de libertate, de aceea nu-i plac unii ca Macron sau Merkel, manifestând în schimb simpatie pentru unul ca Trump, la rândul lui sedus de personaje precum Putin sau Kim-Jong Un. Toți, creștini cumsecade, după cum se știe. Intelectualul român de dreapta înfierează copios comunismul pe care, pe bună dreptate, îl consideră un sistem criminal îndreptat împotriva destinelor poporului român, dar, în același timp validează un securist dovedit, o slugă a guvernului ceaușist pe care l-a susținut ca președinte al țării și pe care l-a aplaudat fiindcă a condamnat, chipurile, teroarea roșie. Eufemismul și sofismul devin, din ce în ce mai vizibil și agresiv, instrumentele de analiză ale intelectualului de dreapta care vădește, din păcate, vulnerabilități evidente în contrabalansarea atât de necesară a progresismului violent de stânga și a poliției sale politice exercitată sub forma corectitudinii politice. Cum te poți declara, în același timp, un suporter al Uniunii Europene și a lui Trump care urăște Uniunea Europeană – quid obscurum. Cum poți urî comunismul dar, în același timp, să te declari partizanul unui fost securist și fost slujbaș al comunismului care a acționat împotriva poporului român – incomprehensibil.

Susceptibila doză de ipocrizie definită prin subzistența unor valori complementare în instrumentarul de analiză al intelectualului de dreapta nu pare să-l tulbure, acesta operând sofismul cu o dexteritate demnă de o cauză mai bună. Dacă smerenia – valoare creștină prin excelență – ar exercita aceeași putere de seducție asupra intelectualului de dreapta precum nemernicia unor jalnice figuri ale Istoriei mai vechi și mai noi, poate că am fi cunoscut personaje care să-și recunoască eroarea. Însă intelectualul de dreapta pare, de asemenea, imun la dezmățul introspecțiunii. El nu are dubii, iar judecățile lui, imanent infailibile, îl fac inapt să perceapă inadecvarea. Intelectualul de dreapta operează cu certitudini perene, nefiind tulburat de niciun „fior dubitativ”, vorba unui mare intelectual de dreapta român. De aceea, chiar dacă Trump ar împușca oameni pe stradă, sau ar isca un război civil în Statele Unite, sau ar trebui evacuat cu poliția de la Casa Albă, tot nu cred că intelectualul de dreapta va admite că s-a poziționat de partea proastă a lumii și a Istoriei.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

10 thoughts on “Frenezia absurdului

  1. marius

    o varza de articol coborit sfera propagandei neomarxist-progresiste.
    Sint sustinuti „dictatorii” locali ca reactie la dictatura corporatista de sorginte neoliberala cu valentele uneia de tip neomarxist. Ne aflam in fata instaurarii primei dictaturi la nivel mondial, dictatura corporatista globalizata ce se manifesta prin saracirea populatiei, distrugerea economiei de piata (a segmentului forte respectiv afacerile mici si mijlocii de familie), impunerea unei economii de monopol centralizate la nivel global de tip corporatist.
    La nivel economic nu pricepeti nimic dince se intimpla dar va manifestati politic… e o treaba si asta ce sa-i faci.
    Cit priveste istoria reala… valeleuuuuu
    pai nu cunosteti notiuni elementare de genul sclavagizarea populatiei din Moldova si Valahia dupa revolutia pasoptista… 1860-1907?!!!!!
    Curentul legionar a preluat propaganda antievreiasca si a folosit evreii drept paratrasnet si diversiune pentru sclavagizarea romanilor de catre alti romani plus interesel mizerabile ale occidentului de atunci ce ne folosea drept grinar pentru nevoiile sale plus o roialitate nemteasca pusa pe capatuiala…
    pai nu cunoasteti ca romanii au dus-o mai bine fiind romani liberi pe vremea turcilor decit dupa pasopt…?!!!!!

    daca sinteti de buna credinta urmariti dezastrul economic corporatist actual si lasati propaganda pentru oficiosul CNN

    Reply
  2. Gogu

    Uimitor cum opersoana care nu are nimic de a face cu istoria, prin pregatire sau domeniu de cercetare si studiu, emite judecati despre Germania interbelica (cu o intelegere vadit gresita), cum generalitati sunt aruncate in stanga si in dreapta, fara absolut nici un exemplu clar, definit care sa arate intelectualii de dreapta romani care il plang pe Trump, care ar fi baza lor de a-l plange etc.
    la Romania Curata nu mai exista editor, nimeni nu citeste ce este publicat?
    Ingrijorator.

    Reply
  3. zău?

    Ciudat.
    Văd că nimeni cu comenteaza ieșirile lui Iohannis, la foc automat!
    Marog.
    Poate insa cineva să explice cum de Cimishoarea, cu o rată de infectare dubla ca a Iașilor, are mai puține cazuri in statisticile oficiale ale avortonului statal?
    Fie ca banatubaniei hune (a urmașilor firesti ai dacoromanilor din hun e doara), rezultat din pretinia rominoiugosclava a olteanului ceausescu, e deci depopulat si a falsificat recensământul, fie nu are destule teste la dsp/ nu testeaza!
    In mod logic, deoarece se vor prezenta in masa, asa depopuLati, la alegeri, ca sa voteze dreapta surogat care a investit la greu in ei din bani !publici si nimic in Iași!? De ce credeti ca Dreapta lu iohannis/ base nu a investit prin iasi? Cand aia din Bacau erau lasati fara apa de udrea, Boc si base, deoarece nu aveau bani pentru vreo douazeci de km de conducta, avortonu statal kiute taietor de pensii di bugetari, baga in acelsi timp miliarde de EURO in Cluj!

    Reply
  4. Laur22

    the enemy of my enemy is my friend.
    sau pe romaneste
    fa-te frate cu dracu pena treci puntea
    ori vorba lui Machiavelli
    scopul scuza mijloacele

    in cazul de fatza copilul lui Christ (Fred Chirst Trump)= Donald John Trump
    ori de ce nu … baronul de Pfefel = Alexander Boris Johnson

    altminteri intelectu

    Reply
  5. Gabriel Radeanu

    Eu cred că autorul este sub influența unor frustrări fără obiect.Utilizeaza impersonal o categorie inventată…”intelectualul român de dreapta”… fără o singură nominalizare care să ne ajute să distingem ceva în ciorba dâmbovițeană care este elita românească… și uită că tocmai de la înălțimea prezidențială provine lumina favorabilă pro-Trump.Restul poveștii și contradicțiilor sunt,din păcate,efectele cosmopolitismului păgubos specific națiunii române!

    Reply
  6. Dumitru

    „Cum au fost posibile…” ? Pai nu-i evident in ziua de azi? In toate tarile occidentale „habeas corpus” a fost abolit, si nu mi s-a parut ca vreo elita intelectuala a reactionat. La fel, bucati intregi din organizarea sociala sunt sustrase controlului democratic. Vorbesc aici de economie, de justitie, in curand de medicina. Cuvantul de ordine este tehnocratia (juristii se guverneaza singuri, medicii la fel, iar in economie statul nu are ce cauta). Stai si te intrebi ce rost mai are sa votezi, in conditiile astea. Si, din nou, nu pare nimeni sa se supere, dimpotriva. Mai nou, diversi vor chiar sa cenzureze orice discurs public sau politic referitor la anumite subiecte, gen drepturile „minoritatilor”. Iarasi, nimeni nu zice nimic, desi cenzura este de nivel stalinist.

    Reply
  7. Make

    S-a gandit cineva la o comparatie intre Trump si Basescu: rasism, sexism, golanie.
    – Trump, „bi*ch”, insultand femei; Basescu „pasarica”, „aseaza-te pe masa si iti arat masurile de prim ajutor”
    – Trump, rasist; Basescu „tiganca imputita”
    – Abuzuri asupra ziaristilor: Trump „son of a bi*ch”; Basescu „gaozar” etc

    Reply
  8. G

    Cine sunt intelectualii români de dreapta? De foarte mare ajutor ar fi fost niște nume și niște link-uri. (Puțoii, scuzați expresia, lui Băsescu?)
    Despre nazismul lui Heidegger, a curs multă cerneală (și nu s-a terminat!).
    Referirea din începutul articolului la actul din 1933 mi-a adus în minte două acțiuni românești: Pactul pentru educație și România educată. Ce om de bună credință n-ar adera la acestea? Ce neamț din 1933 (și mai ales mai târziu) n-ar fi răspuns la salutul nazist?
    Heidegger a fost înainte de toate filosof, nu intelectual. Intelectual e, de exemplu, un scriitor care se revoltă despre prigonirea unui ofițer pentru că era evreu. Filosof e cineva care scrie, de exemplu despre ce înseamnă a gândi sau ce înseamnă Luminile. Blog poate să-și facă oricine, să publice un articol într-o revistă de filosofie, nu prea.

    Reply
  9. N. C.

    Dacă nu sunt doar retorice întrebările pe care le puneți în acest articol, răspunsul scurt constă în tipul de etică la care apelează conservatorii (fie ei intelectuali sau nu) atunci când își aleg liderii/reprezentanții/idolii. Este vorba despre etica divinității ce se opune cu cerbicie ”blasfemiilor” promovate de corectitudinea politică a opozanților lor de stânga. Pentru documentare (dacă vă interesează) vedeți cercetările lui Richard Shweder și ale discipolilor săi. O să înțelegeți atunci că ”fiorul dubitativ” (a cărui prezență îl scoate pe autorul sintagmei din categoria în care îl înregimentați dvs. forțat) nu face casă bună cu credința care îi ghidează în viață pe conservatorii autentici.

    Reply
  10. dr. alexa

    Ma intreb cine-l plateste pe autor sa arate ca nu a inteles nimic din ce a scris Eliade, Cioran , Ionescu si Noica.
    n-ar fi rau sa-si masoare cantitatea „rarefiata” a oxigenului din creer ….ar sti atunci cum sa amestece mere cu pere

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *