Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Național Călimani ar fi cele mai afectate dacă ar intra în vigoare legea împotriva căreia Nicușor Dan a sesizat CCR. Sursa foto: Facebook, paginile administrațiilor celor două parcuri
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, ieri (miercuri), să amâne pentru 11 martie o decizie privind legea care ar permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate (parcuri naționale, parcuri naturale, situri Natura 2000, rezervații etc.) pentru a finaliza proiecte hidroenergetice începute în perioada comunistă și continuate, ulterior, abuziv.
Sesizarea CCR a fost făcută de președintele României, Nicușor Dan, pe 11 noiembrie 2025, după ce a primit sute de mesaje din partea cetățenilor revoltați de prevederile distructive de ape, păduri și habitate importante din două parcuri naționale și alte arii naturale protejate. O petiție lansată pe Declic, după dezvăluirile făcute de România Curată cu privire la parcursul înșelător al propunerii legislative, a strâns peste 11.000 de semnături în doar două zile.
Care sunt marile probleme ale legii
”Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională”, a explicat Nicușor Dan, după ce a atacat legea la CCR.
În sesizarea de neconstituționalitate se arată că legea:
- încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție;
- contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare.
- elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement.
Pe România Curată am arătat că cele mai toxice prevederi ale legii (și cu cele mari probleme de constituționalitate) sunt:
- obligarea autorității publice centrale pentru protecția mediului (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – n.a.) să dispună modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate;
- desemnarea proiectelor hidroenergetice din arii naturale protejate de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) ca fiind proiecte care contribuie la apărarea și securitatea națională, din punct de vedere al securități sanitare sau energetice.
Ținută ”în așteptare” vreme de aproape trei ani
Tot România Curată a dezvăluit și parcursul dubios al legii. Propunerea inițiată de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a fost depusă în noiembrie 2022, dar o lună mai târziu a fost respinsă de Senat. După mai bine de un an de așteptare la Camera Deputaților, propunerea legislativă a primit raport de respingere din partea comisiilor de raport, însă nu a mai ajuns să fie votată (și respinsă) și în plen.
După încă un an și jumătate, propunerea a fost re-trimisă la comisii, pentru raport suplimentar, de unde a primit undă verde cu modificările prezentate mai sus. Nu a mai fost nevoie decât de o săptămână ca majoritatea PSD, PNL, UDMR și AUR să o voteze în plen, USR fiind singurul partid care n-a susținut-o.
În urmă cu aproape două săptămâni, fostul ministru al Energiei, acum deputat PNL, Sebastian Burduja, unul dintre principalii promotori ai proiectelor distructive de arii naturale protejate, a inițiat o petiție publică care să pună presiune pe CCR, în sensul respingerii sesizării președintelui. În ciuda preluării ei de o parte importantă a presei și a promovării agresive pe rețelele sociale, petiția n-a reușit până acum să strângă nici jumătate din semnăturile adunate împotriva legii în doar două zile. Mai mult, numărul semnăturilor pe petiția lui Sebastian Burduja e de aproximativ opt ori mai mic comparativ cu cel din petiția prin care prim-ministrului Ilie Bolojan i s-a solicitat să nu-l mai includă în Guvernul format vara trecută, motivul fiind tocmai susținerea proiectelor distructive în discuție.
CCR a mai declarat neconstituțională o lege cu dedicație pentru aceleași proiecte, în 2022.
IMPORTANT: România Curată a fost singura instituție media care a relatat pe larg și în serie despre problemele majore ale proiectelor în discuție, despre interesele financiare din spatele acestora, dezinformările vehiculate în spațiul public și lobby-ul făcut pentru finalizarea lor. Dacă vrei să rămâi la curent cu evoluția acestor proiecte, abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul de mediu Verde Curat.
Promovarea proiectelor distructive de arii naturale protejate de către unii lideri politici este surprinzătoare, ținând cont că vine în contradicție totală cu ceea ce declară că își doresc cetățenii români, lideri la nivel global, potrivit unui sondaj realizat de sociologi de la Oxford, în ceea ce privește protecția naturii.
Nou, pe România Curată:
23 de asociații și grădini lansează un apel național pentru grădinărit comunitar
