Facturile și sinecurile super-nesimțite. Cazurile Salrom și Transgaz. Cum și cine ne scapă de ele. Știți că și avocata Schweighofer ajunsă în Guvern are responsabilități în acest sens?

Aproape 900 de euro este doar bacșișul lăsat de Salrom la un restaurant de lux, facturat săptămâna trecută, în plină dublă criză declanșată de inundarea salinei Praid, urmată de dezastrul de pe Târnava Mică. Nota de plată a bairamului a trecut de 12.500 de euro. O sumă ”nu foarte mare”, potrivit declarațiilor directorului general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, pentru ”cinstirea” participanților la nu știu ce paranghelie a producătorilor de sare (oricum, locul și data de pe factură nu corespund cu cele ale evenimentului invocat). Asta în contextul în care, cu doar niște săptămâni mai devreme, Guvernul aprobase ajutoare de stat de 200 de milioane de lei pentru companiile afectate de dezastrul de la Praid, principala beneficiară fiind Salrom.

Dar, se apără șeful Salrom, distracția ar fi fost deja programată de anul trecut și nu a fost la prima ediție. Iar noi ar trebui să-l felicităm că în loc ca Salrom să investească în măsuri de prevenire a dezastrului de la Praid – că riscurile erau cunoscute de aproape două decenii, iar anul trecut, când i-a fost majorat salariul cu aproape 20%, deși compania și-a diminuat profitul cu 15%, avuseseră deja loc inundații cu infiltrări în salină – el se ocupa de organizarea de chermeze filantropice pentru alți producători de sare de prin Europa!

La Salrom au început procedurile de demitere a conducerii

Între timp citesc că marele șef de la Transgaz, Ion Sterian, domnul foarte supărat pe presă, anul trecut, că a scris că are cel mai mare salariu din sistemul public (avea declarate venituri nete de peste 1,9 milioane lei; undeva peste 30.000 de euro net/lună), are la cabinet cinci secretare, nouă consilieri, un specialist în PR și șapte șoferi. Chit că Transgaz are monopol pe transportul de gaze de pe la noi, iar reglementarea tarifelor de transport ține de ANRE. Când ai monopol (de la stat) și tarifele asigurate, vai cât stres și câtă muncă pentru secretarele, consilierii, șoferii și șeful lor. Dar trebuia recompensată cumva hărnicia omului, care la vârsta de 40+ de ani, când avea atâtea alte responsabilități pe cap, s-a apucat și el de strâns diplome de licență, masterat și o post-universitară la colegiile alea celebre, de securici.

În cazul Praid, după un ministru al Economiei, Bogdan Ivan (acum la Energie), care i-a ținut spatele șefului Salrom, inventând castori și activiști vinovați pentru incompetența și impostura conducerii companiei, a venit un altul, Radu Miruță, care a declanșat procedurile de demitere și a ieșit la atac. Pe partea asta avem ceva speranță, iar de se pun în mișcare ”forțele de frecare” dinspre susținătorii politici ai domnului Dobrea, suntem în zonă, să punem umărul să le atenuăm.

Cazul Transgaz, în curtea avocatei Schweighofer ajunsă în Guvern

Liniște însă dinspre responsabilii guvernamentali pentru Transgaz, companie controlată de Secretariatul General al Guvernului. Acolo unde, până mai ieri, șefă a fost Cristina Trăilă, fosta deputată PNL și avocată a Schweighofer. La schimbarea Coaliției, funcția a revenit PSD (fiind numit fostul ministru Radu Oprea), dar doamna Trăilă a fost menținută de Ilie Bolojan în Guvern, ca secretar general adjunct.

V-ați fi așteptat (vă așteptați) ca doamna Trăilă să înceapă curățenia la Transgaz? Păi nu știu dacă o fi având timp, că preocuparea ei e să mă poarte prin procese, pentru că am scris și comentat informațiile legate de faptul că lua bani de la Schweighofer și participa, în calitate de deputată, la evenimente de lobby ale marii industrii a lemnului, în vreme ce în Parlament vota pentru respingerea legii de înființare a ”DNA-ului Pădurilor”. Iar la ultimele termene de judecată, avocatul avocatei a făcut o listă cu aproape cu vreo 90 de articole și comentarii, precum cel de față, pe care le-ar dori șterse pentru că i-ar aduce atingere onoarei și demnității (!?).

Și, în cazul în care pierde procesul, reprezentantul doamnei secretar general adjunct al Guvernului a mai solicitat ca onorariile avocaților care m-au reprezentat și mă reprezintă (cu procese câștigate la CEDO ori în litigiile pentru Roșia Montană, alea care nu doar că au ajutat la înscrierea localității în UNESCO, ci au contribuit și la câștigarea litigiului în care ni se cereau niște miliarde de dolari despăgubiri) să fie reduse la 600 de euro (vezi aici).

Adică cu vreo 300 de euro mai puțin decât bacșișul lăsat de Salrom la chermeza de săptămâna trecută, întru cinstirea concurenței de peste hotare.

Solicitarea uluitoare a avocatei Schweighofer în procesul cu o miză uriașă pentru pădurile României, în care ne-a dat în judecată

Iar dacă scriu că doamna Trăilă, în loc să se ocupe de sinecurile din Transgaz, consumă mai multă energie pentru a bloca investigațiile și activitatea mea legată de stoparea tăierilor ilegale de păduri ori cele de combatere a dezinformării și tragere la răspundere a responsabililor reali pentru dezastre ca cel de la Praid ori de pe Târnava Mică parcă văd că-și mărește pretențiile și mai adaugă un articol și un comentariu pe lista de șters.

Până n-am surpriza că vreun judecător acceptă asemenea solicitări aberante voi continua să scriu. Și voi scrie chiar și după (și dacă) se întâmplă un asemenea scenariu absurd. Pentru că știu că nu sunt singur și că, la rândul vostru, vreți să mai fie jurnaliști care să mai investigheze și să raporteze despre tăierile ilegale de păduri, distrugerile de mediu, facturile și bacșișurile nesimțite, veniturile din surse publice și mai nesimțite, despre lobby-ul Schweighofer ori despre faptul că nu sunt vinovați castorii pentru incompetența șefilor Salrom.

Vă mulțumesc celor care ați donat până acum ca procesul cu avocata Schweighofer să nu-mi blocheze activitatea. Cum procesul ăsta, care a făcut deja un an, încă nu are decizie nici măcar în prima instanță, donațiile voastre sunt, în continuare, binevenite și necesare. Mulțumesc!

Nou, pe România Curată:

Tic-tac! Tic-tac! Ce se întâmplă cu super-directorii și super-bonusurile din Romsilva. Ce le-a promis, oficial, ministra Mediului celor care încearcă să-și salveze privilegiile