Expoziție DNA cu tablourile inculpaților. Peste 700 de opere valoroase de artă, sechestrate în dosare grele, ar putea fi expuse publicului FOTO

DNA a pus sechestru peste 700 de obiecte de artă în dosarele lui Darius Vâlcov, Horia Simu şi Emilian Eva, în principal tablouri, dar şi statuete şi vase. Procurorii nu vor însă ca operele de artă sechestrate să stea dosite prin ungherele Muzeului de artă, ci să fie văzute de public.

E posibil aşa ceva în condiţiile în care tablourile sunt probe în anchete şi procese penale, iar proprietarii lor sunt, până la o decizie definitivă a instanţei, persoanele de la care au fost luate şi puse sub sechestru, adică inculpaţii Vâlcov, Simu şi Eva, prezumat nevinovaţi?

Specialiştii în drept consultaţi de România Curată spun că tablourile pot fi expuse. Procurorii iau în calcul chiar trimiterea unei scrisori către ministrul Culturii în care să îşi exprime acordul şi să îi recomande organizarea unei expoziţii. Eventualele venituri rezultate din vânzarea biletelor ar putea merge într-un fond  care, la finalul procesului, în funcţie de verdict, va merge fie la stat, fie la inculpat dacă este declarat nevinovat.

Fostul ministru al Finanţelor, “mare iubitor de artă”

Numai la Darius Vâlcov, procurorii au găsit 173 de obiecte de artă. Sunt lucrări ale unor pictori români precum Corneliu Baba, Iosif Iser, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Samuel Mützner, dar şi desene de Andy Warhol şi Pablo Picasso. Procurorii au găsit tablourile ascunse pe sub paturi sau chiar în pereţii caselor de la ţară ale unor apropiaţi ai lui Vâlcov. Magistraţii bănuiesc că au fost cumpărate din mită şi le-au pus sub sechestru.

Iată lista lucrărilor de artă găsite la apropiaţii lui Darius Vâlcov şi valoarea lor estimată, potrivit rechizitoriului DNA:

1. gravură semnată în creion PICASSO – PICTOR ÎN ATELIER, ex. 17/50, dimensiuni 19X23 cm (cuvetă), lucrare în ramă;
2. gravură semnată în creion PICASSO – REGELE, ex. 37/50, dimensiuni 14,5X20,5 cm (cuvetă), lucrare în ramă;
3. desen în cărbune presat semnat  PICASSO – LUPTA CENTAURILOR III, datat 6.12.1959 (în oglindă), dimensiuni 56/76, lucrare în ramă;
4. desen pe hârtie de calc faţă-verso atribuit lui ANDY WARHOL, ÎNGER, dimensiuni (vizibile în paspartu) 29X22 cm;
5. desen pe hârtie atribuit lui ANDY WARHOL, ZÂNĂ, dimensiuni (vizibile în paspartu) 21X27 cm;
6. desen pe hârtie atribuit lui ANDY WARHOL, ZÂNĂ, dimensiuni (vizibile în paspartu) 27X21 cm;
7. desen pe hârtie atribuit lui ANDY WARHOL, ZÂNĂ, dimensiuni (vizibile în paspartu) 27X24,5 cm;
8. fotografie ANDY şi VICTOR HUGO, dimensiuni aprox. 16X22,5 cm;
9. desen în grafit pe hârtie de gravură atribuit lui ANDY WARHOL, VICTOR HUGO, dimensiuni 80,5X61 cm;
10. desen în cărbune pe hârtie semnat în creion dreapta jos (pe cadru) CHARLES DUPATY – AUTOPORTRET, dimensiuni (vizibile în paspartu) 35X27 cm;
11. fotografie ANDY WARHOL, OASPEŢI LA PETRECERE, dimensiuni aprox. 16X23 cm;
12. desen pe hârtie atribuit lui ANDY WARHOL, ÎNGER, dimensiuni (vizibile în paspartu) 27X20,5 cm;
13. desen pe hârtie atribuit lui ANDY WARHOL, ÎNGER, dimensiuni (vizibile în paspartu) 27X20,5 cm;
14. tablou în ulei pe pânză semnat dreapta jos RENOIR – NUD DE FEMEIE CULCAT, dimensiuni14,5X23,5 cm;
15. desen în creion pe hârtie de JEAN COCTEAU – MAŞINA DE SCRIS, dimensiuni 21X13,5 cm, ştampilat cu monogramă dreapta jos;
16. lucrare în tehnică  mixtă (tuş şi colaj de hârtie) pe carton de ANDY WARHOL – BĂRBAT ÎN DIFICULTATE, dimensiuni 102X102 cm;
17. întinzător război de ţesut, decorat antropomorf, obiect + suport, lemn, 31 cm, zona CHIMU, PERU, datat 1200-1400;
18. statuetă ceramică VENUS CALLIPYGE, 11,7 cm, Mexic;
19. lucrare în ceară pe carton semnat VICTOR BRAUNER, 10,5X6 cm, circa 1946;
20. lucrare în ceară cu dedicaţie pe carton semnată VICTOR BRAUNER, 6X10,5 cm, circa 1946;
21. vas cu friză decorativă cu trei jaguari, ceramică PANAMA – COSTA RICA, 9,5 cm, cu fisură la zona de articulare dintre vas şi jaguar, cu încă o fisură la bază;
22. statuetă antropomorfă şezând, piatră dură de culoare verde închis, 6,5 cm, zona COLIMA MEXIC, 100-250 era noastră;
23. figurină antropomorfă, ceramică, zona MICHOACAN MEXIC, 300-100 î.e.n., ceramică 8,2 cm;
24. VENUS nud, statuetă de ceramică, zona MICHOACAN MEXIC, 300-100 î.e.n., ceramică 13,3 cm;
25. obiect de teracotă cache – sexe feminin, 400-1350 e.n., 12X15cm, insula MARAJO, BRAZILIA;
26. obiect ceramic de PABLO PICASSO, FAŢA CU PETE – 1965;
27. obiect ceramic de PABLO PICASSO, FAŢA – 1965;
28. obiect ceramic de PABLO PICASSO, FAŢA CU NASUL MARE – ceramică lustruită 1963;
29. obiect ceramic decorativ de PABLO PICASSO, TREI OAMENI PE TRAMBULINĂ – ceramică lustruită 1956;
30. obiect decorativ de PABLO PICASSO – PICADORUL ŞI TAURUL,
31. ceramică lustruită  1953;
32. vas de lut nesmălţuit, decorat cu motive geometrice şi aplicaţii volumetrice, artă precolumbiană, cu dimensiunile de 32X35cm;
33. carte pictată de SALVADOR DALI, datat 1976, cu dimensiunile de 29,7X22cm (dimensiuni pagină);
34. desen în tuş pe hârtie de PABLO PICASSO, SCENĂ DE CORIDĂ, semnat mijloc jos, dedicaţie stânga jos, datat dreapta jos 18.5.59, cu dimensiunile de 11,2x16cm (dimensiuni paspartu) (FOTO jos);

35. desen în creion pe hârtie de JEAN COCTEAU, monogramă dreapta jos, FEMEIA ÎN LEMN, cu dimensiunile de 20,3X12,7cm (dimensiuni paspartu);
36. desen în creion pe hârtie, de JEAN COCTEAU, STUDIU PENTRU O REPREZENTARE A LUI ORFEU, monogramă dreapta jos, cu dimensiunile de 20X13cm (dimensiuni paspartu);
37. tablou în ulei pe carton (bristol), de NICOLAE TONITZA, NUD ŞEZÂND PE SCAUN ROŞU, semnat stânga jos, cu dimensiunile de 29X16cm (dimensiuni paspartu);
38. tablou în ulei pe carton, atribuit lui NICOLAE TONITZA, nesemnat, nedatat, autentificat pe verso de soţia artistului, FETIŢĂ CITIND, cu dimensiunile de 32X28cm;
39. desen în creion pe hârtie, de PABLO PICASSO, OMAGIU ADUS LUI BACHUS, semnat dreapta jos, datat 27.10.60, cu dimensiunile de 53,5X69,5cm;
40. tablou în ulei pe carton, de NICOLAE TONITZA, FETIŢĂ CU TURBAN CITIND, autentificat pe verso, în 1944, de soţia artistului şi datat 1912, cu dimensiunile de 40,5X27,5cm; (FOTO stânga)
41. tablou în ulei pe carton, de NICOLAE TONITZA, PORTRET DE FEMEIE (ECATERINA), autentificat pe verso, în 1944, de soţia artistului şi datat 1918, cu dimensiunile de 38,5X29cm;
42. tablou în ulei pe pânză, de VICTOR BRAUNER, LA RELATION 1952, semnat stânga jos, datat VII 1952, cu dimensiunile de 80,5X100cm;
43. obiect ceramic de PABLO PICASSO, CAVALERUL ŞI CALUL – ceramică lustruită 1952,
44. desen în tuş atribuit lui VICTOR BRAUNER, LA VEHEMENCE;
45. desen în creion atribuit lui VICTOR BRAUNER, TOPÂRCEANU REGELE SARCAZMULUI,  dimensiuni (vizibile în paspartu) 20,5X15 cm;
46. desen pe hârtie tehnică mixtă (pastel si creion), semnat stânga jos FRANCIS ŞIRATO datat 1939, intitulat dreapta jos Sighişoara, dimensiuni (vizibile în paspartu) 26X19 cm;
47. tablou în ulei pe carton de semnat stânga jos ŞTEFANIA MANOLIU – COVOR LA USCAT ÎN SAT, IARNA, dimensiuni 50X40cm;
48. tablou în ulei pe carton, semnat stânga jos ŞT(EFANIA) MANOLIU – PISICĂ ÎN FAŢA UNUI MAGAZIN, dimensiuni 50X40 cm (pierdere strat pictural mijloc sus);
49. desen de SALVADOR DALI, semnat dreapta jos şi datat 1973, cu dimensiunile de 31,5X23,5 cm (dimensiuni paspartu), însoţit de un album SALVADOR DALI.
50. desen pe hârtie în tehnică mixtă de CORNELIU BABA, Iosif Ross – în valoare de aproximativ 1.000 lei;
51. tablou în ulei pe carton semnat dreapta jos NICOLAE VERMONT, Pescador – în valoare de aproximativ 6.000 de lei;
52. tablou în ulei pe carton ŞTEFAN CÂLŢIA semnat cu monogramă stânga sus, Ofrandă – în valoare de aproximativ de 2.000 lei;
53. tablou în ulei pe carton semnat dreapta jos DUMITRU GHIAŢĂ – Biserica din sat – în valoare de aproximativ 5.000 lei;
54. tablou în ulei pe pânză semnat cu monogramă mijloc jos şi datat 2012 de ŞTEFAN CÂLŢIA – Paharul cu vin – în valoare de aproximativ 2.000 lei;
55. tablou în ulei pe pânză semnat stânga jos G(EORGE) CATARGI – Micuţul trompetist – în valoare de aproximativ 1.000 lei;
56. tablou în ulei pe carton, semnat cu monogramă dreapta sus şi datat 1993 ŞTEFAN CÂLŢEA – Doamna în verde/pălăria roz – în valoare de aproximativ 2.000 lei;
57. harta României Mari împărţire administrativă 1939 (stare de conservare precară) – în valoare de aproximativ 500 lei;
58. tablou în ulei pe carton faţă verso semnat pe faţă dreapta jos LUCIAN GRIGORESCU – Lacul – în valoare de aproximativ 4.000 lei;
59. gravură stadiul 2 (exemplar de autor) semnat dreapta jos ŞTEFAN CÂLŢEA datat 10.09.1985 – Broască – în valoare de aproximativ 1.000 lei
60. tablou în ulei pe pânză de ŞTEFAN CÂLŢEA semnat cu monogramă mijloc sus datat 2013 – Cutia galbenă – în valoare de aproximativ 2.000 lei;
61. tablou în ulei pe carton semnat stânga jos AUREL BĂEŞU, Casă bătrânească – în valoare de aproximativ 1.000 lei;
62. tablou în ulei pe carton semnat dreapta jos LEON BIJU, Vas cu flori – în valoare de aproximativ 1.000 lei;
63. tablou în ulei pe pânză de CONSTANTIN PĂULEŢ, Compoziţie – în valoare de aproximativ 1.000 lei;
64. tablou în ulei pe pânză semnat dreapta jos SPIRU VERGULESCU, Barcelona (Cartierul gotic) – în valoare de aproximativ 1.000 lei;
65. tablou în ulei pe pânză, de VIOREL MĂRGINEAN, Siluete – în valoare de aproximativ 500 lei;
66. tablou în ulei pe carton, de BASSARAB LUDOVIC,  Peisaj cu casă (Scenă rurală) – în valoare de aproximativ 1.500 lei;
67. tablou în ulei pe carton, atribuit lui LUDOVIC BASSARAB, Peisaj rural – în valoare de aproximativ 1.500 lei;
68. lucrare în tehnică mixtă pe hârtie, de TIAPELTZ, Portret de copil – în valoare de aproximativ 500 lei;
69. tablou în ulei pe pânză, de NICOLAE GRIGORESCU, Car cu boi, la asfinţit – în valoare de aproximativ 120.000 lei;
70. tablou în ulei semnat PETRAŞCU, 4 lalele într-o ulcică – valoare 70.000 lei;
71. desen Ciobănaş culcat în peisaj (etichetă N. GRIGORESCU pe ramă) – valoare 6.500 lei;
72. tablou semnat OCTAV BĂNCILĂ Vas cu flori orange  – valoare 10.000 lei;
73. desen de GHEORGHE PETRAŞCU, Natură statică, semnat dreapta jos G. PETRAŞCU – valoare 5.699 lei;
74. tablou de JEAN CHELLER, Peisaj cu case  – valoare 9.500 lei;
75. desen de JEAN CHELLER, Portret de femeie (Lizi) – valoare 1.000 lei;
76. tablou de SAMUEL MUTZNER, Personaje în peisaj – valoare 10.000 lei;
77. tablou de AUREL BĂEŞU, Peisaj din Moldova – valoare 13.000 lei;
78. tablou de AUREL BĂEŞU, Portret de copil – valoare 16.000 lei;
79. tablou de IPOLIT STRÂMBU, Studiu de nud în peisaj – valoare 11.000 lei;
80. tablou de ŞT. POPESCU, Peisaj din Franţa – valoare 19.000 lei;
81. tablou de PARTOG VARTANIAN, Interior – valoare 2.000 lei;
82. tablou de RUDOLF SCHWEIZER-CUMPĂNA, Portret – valoare 3.500 lei;
83. tablou atribuit lui EUSTAŢIU STOENESCU, Micul dejun-studiu – valoare 11.666 lei;
84. tablou atribuit lui SAMUEL MUTZNER, Lan de grâu – valoare 17.671 lei;
85. tablou atribuit lui SAMUEL MUTZNER, Grădina Cişmigiu – valoare 13.193 lei;
86. tablou atribuit lui SAMUEL MUTZNER, Plimbarea – valoare 24.186 lei;
87. tablou atribuit lui SAMUEL MUTZNER, Lacul – valoare 11.433  lei;
88. tablou semnat N. TONITZA, Dealuri – valoare 43.975 lei;
89. desen de ŞT. LUCHIAN, Portret de fată – valoare 21.449 lei;
90. tablou semnat IOSIF ISER, Odaliscă cu mandolină – valoare 21.648 lei;
91. tablou de HORIA BERNEA, PRAPOR – valoare 5.384 lei;
92. desen de CORNELIU BABA, Dantelăreasă – valoare 9.645 lei;
93. tablou de HENŢIA ALEXANDRU, Veneţia – valoare 5.000 lei;
94. tablou semnat NICOLAE VERMONT, În sat – valoare 15.831 lei;
95. tablou semnat NICOLAE VERMONT, Nud – valoare 21.987  lei;
96. tablou de RUDOLF SCHWEIZER-CUMPĂNA, Ţărăncuţă – valoare 8.974 lei;
97. tablou semnat AUREL BĂEŞU, La râu – valoare 8.795 lei (FOTO jos)
98. tablou semnat CONSTANTIN ARTACHINO, Grădină cu Crini – valoare 17.467 lei;
99. tablou semnat LUCIAN GRIGORESCU, Strada 11 iunie din Bucureşti  – valoare 9.674 lei;
100. tablou semnat ADAM BĂLŢATU Crâng – valoare 6.562 lei;
101. tablou semnat RUDOLF SCHWEIZER-CUMPĂNA Ţărancă cu fuior – valoare 15.705 lei;
102. tablou semnat PETRE IORGULESCU-YOR, Portretul unei actriţe (Florentina Ciricleanu) – valoare 15.462 lei;
103. tablou semnat KIMON LOGHI Femeia visurilor mele – valoare 6.550  lei;
104. tablou semnat PETRE IORGULESCU-YOR, Vatră ţărănească – valoare 15.462 lei;
105. tablou semnat CONSTANTIN PILIUŢĂ, Flori galbene – valoare 7.500 lei;
106. tablou semnat CONSTANTIN ARTACHINO, Peisaj cu minaret – valoare 7.000 lei;
107. tablou semnat ION THEODORESCU-SION, Prima zi de şcoală – valoare 12.275 lei;
108. tablou atribuit lui JEAN CHELLER, La marginea lacului – valoare 4.156 lei;
109. desen pe hârtie  realizat de GALL, Octavian Goga;
110. desen pe hârtie  realizat de  GALL, Ion Mihalache;
111. desen pe hârtie realizat de  GALL, Nicolae Titulescu;
112. desen pe hârtie  realizat de  GALL, Istrate Micescu ,  valoarea celor 4 caricaturi – 2.218 lei;
113. tablou semnat LUDOVIC BASSARAB, Afaceri – valoare 2.243 lei;
114. tablou de AUREL ACASANDREI – Roboţi – valoare 2.000 lei;
115. tablou de ION DUMITRIU – Vechea şură – valoare 3.064 lei;
116. tablou de SPIRU VERBULESCU – Redacţia ziarului gazeta Oltului din Slatina – valoare 2.400 lei;
117. tablou de MAGDALENA RĂDULESCU – Carnaval – valoare 7.880 lei;
118. tablou de ŞTEFAN POPESCU – Portret de bărbat – valoare 14.000 lei;
119. tablou de NICOLAE DĂRĂSCU – Veliere veneţiene – valoare 52.770 lei; (FOTO jos)
120. tablou semnat ADAM BĂLŢATU – Trandafir – valoare 11.433 lei;
121. tablou de LEON BIJU- Trandafiri şi gutui – valoare 2.600 lei;
122. tablou semnat  DUMITRU GHIAŢĂ –  Peisaj – valoare 19.880 lei;
123. tablou de IPOLIT STRÂMBU – Alegoria muzicii celeste – valoare 18.558 lei;
124. harta Transilvaniei gravură în cupru colorată de mână 1566, pe verso pagină de text cu titlu TRANSSILVANIA – valoare 2.624 lei;
125. tablou de ŞTEFAN CÂLŢEA- Ulcior cu flori – valoare 6.344 lei;
126. tablou de ŞTEFAN CÂLŢEA – Castel în cer – valoare 28.458 lei;
127. tablou de ŞTEFAN CÂLŢEA – Toamnă – valoare 17.513 lei;
128. tablou de LEON BIJU – Trandafiri în cană albastră – valoare 2.200 lei;
129. tablou de IPOLIT STRÂMBU – Interior cu femeie cosând – valoare 2.187 lei;
130. acuarelă pe hârtie de SORIN ILFOVEANU, Florăreasă – valoare 5.253 lei;
131. tablou semnat dreapta jos PETRE VELICU, Întoarcerea fiului risipitor – valoare 1.570 lei;
132. tablou semnat ŞTEFAN POPESCU, Peisaj de vară – valoare 11.044 lei;
133. tablou de PAULA RIBARIU – Călătoria IV –  valoare 7.005 lei;
134. gravură de VICTOR BRAUNER – Originea lumii – valoare 5.263 lei;
135. tablou de CORNELIU BABA – Bărbat cu o lingură – valoare 24.080 lei;
136. tablou de IPOLIT STRÂMBU, După baie  – valoare 11.044 lei;
137. pictură de RUDOLF NEGELY – Satul din Alpi – valoare 6.314 lei;
138. tablou de CONSTANTIN PILIUŢĂ – Flori – valoare 10.061 lei;
139. tablou de MIRCEA CIOBANU – Muzicanţi – valoare 5.569 lei;
140. tablou de CONSTANTIN PILIUŢĂ – Tânărul comunist – valoare 7.005 lei;
141. tablou semnat SPIRU VERBULESCU, Ctitori – valoare 2.400 lei;
142. tablou de FRANCISC CHIUARIU, Aşteptare – valoare 4.389 lei;
143. tablou semnat MIHAI SÂRBULESCU, Verandă la Mânăstirea Agapia- valoare 6.129 lei;
144. tablou semnat NICOLAE  TONITZA, Peisaj din Franţa – valoare 15.391 lei;
145. pictură de CORNELIU BABA, Arlechin – valoare 12.275 lei;
146. tablou în ulei pe lemn, de THEODOR AMAN, Veneţia – valoare 87.336 lei;
147. tablou în ulei de NICOLAE TONITZA, Plajă la Mangalia – valoare 110.447 lei; (FOTO jos)
148. tablou de ION THEODORESCU – SION, Natură statică – valoare 24.000 lei;
149. tablou în ulei pe lemn, de NICOLAE GRIGORESCU, Car cu boi – valoare 284.973 lei;
150. tablou de NICOLAE VERMONT, Portretul unui teolog – valoare 6.562 lei;
151. tablou de NICOLAE GRIGORESCU, Băiat din Vitre – valoare 176.716 lei;
152. tablou de JULES PERAHIM, Figură suprarealistă – valoare 13.000 lei;
153. tablou în ulei pe carton, de NICOLAE VERMONT, Chivuţă – valoare 13.253 lei;
154. tablou de GHEORGHE PETRAŞCU, Scenă din Assuan – valoare 14.358 lei;
155. tablou de CORNELIU BABA, Spaime – valoare  26.317 lei;
156  tablou de IOSIF ISER, Case la mare – valoare 12.000 lei;
157. tablou de RUDOLF SCHWEITZER-CUMPĂNA, Platou cu peşti – valoare 6.000 lei;
158. tablou de ADAM BĂLŢATU, Crâng – valoare 11.000 lei;
159. tablou de DAN HATMANU, Joc de copii – valoare 5.000 lei;
160. tablou de NICOLAE TONITZA, Tătăroaice la Balcic – valoare 52.610 lei;
161. tablou în ulei pe pânză, de NICOLAE GRIGORESCU, Car cu boi, pe cale de dimineaţă  – valoare 219.220 lei;
162. tablou în ulei pe carton de NICOLAE VERMONT, Emigranţii (Ultimul vapor) – valoare 39.761 lei;
163. tablou în ulei pe carton, de NICOLAE VERMONT, Vas cu flori – valoare 53.014 lei;
164. tablou de THEODOR PALADY, Natură statică cu evantai oriental – valoare 110.936 lei;
165. tablou de CAMIL RESSU, Intimitate – valoare 44.749 lei; (FOTO jos)
166. tablou de COSTIN NEAMŢU, Pontica – valoare 2.600 lei;
167. tablou de NICOLAE DĂRĂSCU, Bărci la Chioggea – valoare 70.686 lei;
168. tablou de OCTAV BĂNCILĂ, Tânără ţigancă – valoare 18.421 lei;
169. tablou de IGNAT BETNARIK, Coroana vieţii – valoare 5.240 lei;
170. tablou de GHEORGHE PETRAŞCU, Natură statică cu cărţi şi garoafe – valoare 120.000 lei;
171. tablou de PETRE BULGĂRAŞ, Portret de bărbat – valoare 4.000 lei;
172. tablou de LEON BIJU, Vas cu flori – valoare 3.600 lei;
173. tablou în ulei pe lemn de ZAMFIR DUMITRESCU – Natură statică cu fructe – valoare 1.346 lei.

Spăla Vâlcov mita prin investiţiile în artă?

Cel puţin aşa susţin procurorii DNA care suspectează că Darius Vâlcov voia sa îşi spele banii primiţi mită prin investiţiile în artă. Fostul ministru de finanţe intenţiona să îşi deschidă o galerie într-o clădire de pe strada Stockholm din centrul Capitalei. El este acuzat că, în perioada în care era primar PDL la Slatina, ar fi primit mită 2 milioane de euro şi 2,5 milioane de lei. El ar fi primit banii în pungi, chiar şi în cimitir. Fostul primar ar fi luat mită de la Theodor Berna, patronul firmei de construcţii Tehnologica Radion ca să îl ajute să câştige un contract de alimentare cu apă în judeţul Olt.

Lista tablourilor procurorului Emilian Eva, cel care l-a înfundat pe Voiculescu

Şi de la fostul lor coleg, procurorul Emilian Eva, anchetatorii au ridicat lucrări de:

Sandor Ziffer, Nicu Enea, Constantin Piliuţă, A. Popp, Oszcar Nagy, Thorma Janos, Aurel Ciupe, Băncilă Octav, Tibor Erno, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Samuel Mutzner, Jean Cheller, Sion Theodorescu, Ludovic Basarab, Pelmuş Ştefan, Otto Briese, Henţia Sava, Ion Musceleanu, Aurel  Bordenache, Ştefan Popescu, Mircea Ciobanu, Ligia  Macovei, Sever Frenţiu, Adam Bălţatu, Constantin Stahi, Max Herman Maxy, M.H. Georgescu, Francis Sirato, Sabin Bălaşa, Jean Steriadi, Radu Dărânga, Gheorghe  Petraşcu, Nicolae Dărăscu, Szaba Vilmos, Corneliu Baba, Dan  Hatmanu, Karoly Ferencz.

Procurorul Emilian Eva este arestat fiind  acuzat că făcea comerţ cu tablouri, deşi funcţia de procuror nu îi permite acest lucru. Ba mai mult, procurorul ar fi comercializat tablouri despre care ştia că sunt falsuri. Acum, şi lucrările ridicate de la el se află la Muzeul Naţional de Artă, unde sunt expertizate. Procurorul Eva este magistratul care, în 2008, l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, fondatorul trustului de presa Intact şi al Partidului Conservator. Voiculescu a fost condamnat la 10 de detenţie pentru spălare de bani în acest dosar.

Ce spune Muzeul Naţional de artă

Reprezentanţii MNAR spun că ei sunt doar depozitarul lucrărilor de artă şi că tablourile nu pot fi nici măcar filmate sau fotografiate, darămite expuse în cadrul unui vernisaj.

“Precizăm că solicitările dumneavoastră nu se încadrează în prevederile Legii 544/2001, ci se supun dispoziţiilor Codului de procedură penală, întrucât ancheta este în desfăşurare. Din acelaşi motiv, lucrările nu pot fi filmate sau fotografiate, Muzeul Naţional de Artă al României fiind, în conformitate cu prevederile legale, doar depozitarul acestora.”

Tablourile pot fi expuse

Lucrurile nu stau însă chiar aşa. Potrivit specialiştilor în drept consultaţi de România Curată, tablourile pot fi expuse chiar dacă sunt probe în procese penale şi dacă, cel puţin până la o sentinţă definitivă, proprietarii lor rămân cei de la care au fost sechestrate. “E o decizie care aparţine procurorului de caz, doar el ştie în ce măsura expunerea publică a acestor tablouri ar putea să îl încurce în derularea anchetei”, a declarat unul dintre specialiştii consultaţi de România Curată.

Eventualele venituri care s-ar putea strânge din vânzarea biletelor ar putea fi puse într-un cont. “Daca persoanele respective sunt declarate nevinovate la final, se ridică sechestrele, iar bunurile sunt returnate, ar trebui şi ca beneficiile obţinute pe parcursul sechestrului să se întoarca tot la aceste persoane. Dacă dimpotrivă ele sunt condamnate şi sechestrul este confirmat şi se dispune măsura confiscării asupra acestor bunrui, atunci banii vor veni către stat”, au explicat juriştii.

Kovesi i-ar putea scrie ministrului Culturii

Potrivit unor surse oficiale, conducerea DNA ia în calcul chiar trimiterea unei scrisori către ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, în care să îi recomande organizarea unei expoziţii cu tablourile sechestrate. Publicul ar avea posibilitatea să le vadă, iar expoziţia ar avea şi un rol educativ-preventiv, de descurajare a celor care cred că pot ascunde produsul infracţional dacă se erijează în iubitori de artă.

Reclama DNA ar atrage oamenii

Criticul de artă Pavel Şuşară consideră că o expoziţie cu tablouri sechestrate ar atrage publicul. “Orice eveniment pe care un obiect de artă îl are, istoria lui mai mult sau mai putin zbuciumată constituie un punct de atracţie în plus”, a declarat criticul.

E nevoie de clarificari legislative

Legislaţia românească permite vânzarea bunurilor sechestrate cu acordul proprietarului, însă nu spune nimic despre folosinţa lor pe parcursul sechestrului. Potrivit legii 28/2012 privind îmbunătăţirea activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau intrate în proprietatea privată a statului, “înainte de pronunţarea unei hotărari definitive şi irevocabile, organul care a dispus măsura confiscării poate hotărî de îndată valorificarea bunurilor confiscate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia”.

Cum e la francezi şi americani

În Franţa sau SUA, bunurile sechestrate pot fi valorificate sau folosite de stat. Spre exemplu, francezii vând maşinile sechestrate ca să nu aibă costuri de întreţinere şi să nu le scadă valoarea odată cu trecerea timpului până vine o sentinţă definitivă. La finalul procesului, dacă inculpatul este condamnat, banii merg la trezoreria statului, iar dacă este achitat i se dau banii plus scuzele şi daunele de rigoare. Magistratul Charles Duchaine, directorul Agenţiei pentru Gestionarea și Recuperarea Bunurilor Sechestrate şi Confiscate din Republica Franceză consiliază autorităţile române pentru înfiinţarea unei agenţii similare la Bucureşti. El a declarat în urmă cu câteva luni când a venit în România:

“Este o dezbatere tranşată în Franţa. Pot spune că, atunci când vânzările anticipate sunt făcute rapid şi în bune condiţii, preţurile obţinute sunt convenabile, corecte, iar atunci când restituim banii persoanelor care nu sunt condamnate, nu avem parte de reproşuri. E dovada că sistemul nostru este acceptat într-o oarecare măsură de persoanele urmărite penal. Nu spun că sunt fericite, dar consideră prejudiciul tolerabil”.

În SUA, în cazul prejudiciilor de sub 500.000 de dolari, bunurile pot fi confiscate şi înainte de pronunţarea unei sentinţe definitive, a explicat Thomas J. Abernathy,  inspector adjunct la Divizia Sechestre şi Confiscări a US Marshals, aflat recent în România.

Concluzie

Tablourile sechestrate de DNA ar putea fi expuse publicului cu acordul procurorului de caz. Iar dacă persoanele de la care au fost sechestrate – Darius Vâlcov, Horia Simu sau Emilian Eva – au ceva împotrivă, pot să conteste decizia în instanţă. Cadru legislativ este lacunar, aşa că orice posibilitate este deschisă şi va fi tranşată de judecători sau reglementată prin noi modificări ale legii.