
Cătălin și Alina Ionela Gemănar, soț și soție, sunt ambii angajați la Romsilva, primul șef al OS Broșteni, soția contabil șef la OS Gura Humorului. Complexul Varvara de Bucovina e, în proporție de 57% deținut de soție, restul tot în familie. Deși e greu să găsești cazare aici, fiind mereu ocupat, iar cifra de afaceri declarată e de aproximativ un milion de lei anual, cei doi nu declară niciun venit de pe urma ei. Cătălin Gemănar răspunde de pădurile din zona cea mai afectată de inundațiile din această săptămână
Imaginile cu prăpădul cauzat de inundațiile din această săptămână în județele Suceava și Neamț au fost văzute de întreaga țară. Cel puțin trei persoane și-au pierdut viața, peste 500 de locuințe din Broșteni au fost afectate, din care 40 au fost distruse cu totul, infrastructura rutieră a fost grav afectată, în special podurile. Fotografiile cu coada lacului Bicaz (Izvorul Muntelui) sufocat de lemne au indicat și o cauză care a amplificat efectele tragice ale furtunii – tăierile masive de păduri și, mai ales, modul în care au fost realizate.

Foto: Ioan Panainte și IGSU
Cititorii România Curată ne-au transmis imagini și informații despre ocupațiile familiei celui care administrează pădurile din zonă. Ocolul Silvic (OS) Broșteni are în administrare o suprafață de peste 20.900 de hectare, fiind unul dintre cele mai mari din țară (cât suprafața de pădure a unor întregi direcții silvice județene din Romsilva). Ocolul este condus de Cătălin Gemănar, pe care l-am găsit într-o postare pe Facebook a Romsilva, din 2020, în care vorbește despre acțiunile de regenerare pe versanți unde furtunile puseseră la pământ hectare întregi de pădure.
Dacă unii felicită Romsilva pentru inițiativă și explicații, multe comentarii sunt critice. Acestea acuză faptul că amploarea doborâturilor de vând în acea zonă a fost cauzate și/sau amplificate de tăierile precedente, cu acte sau ilegale, care au vulnerabilizat pădurea. Crearea de goluri, aparent mici ”poiene” în coronament, care slăbesc pădurea în fața vânturilor și furtunilor e un fenomen pe care, într-adevăr, l-am documentat în mai multe locuri, fiind urmat apoi de distrugeri în cascadă, care generează efecte apocaliptice – păduri întregi puse la pământ.
SUSȚINE ȘI TU LUPTA PENTRU APE ȘI PĂDURI! DONEAZĂ, ACUM, AICI (CLIC)!
Afacere de succes, pe fonduri europene, fără venituri?
Printre comentarii sunt și cele legate de o pensiune pe care șeful ocolului silvic ar deține-o la Gura Humorului. Nici în declarația de avere și nici în cea de interese a acestuia n-am găsit, însă, vreo referire la aceasta. În schimb, am găsit-o în declarația de interese a soției șefului de ocol, Alina Ionela Gemănar, care este, la rândul ei, angajată Romsilva, în funcția de contabil șef al OS Gura Humorului. Conform Termene.ro, Alina Ionela Gemănar deține 53% din Varvara de Bucovina SRL (Varvara de Bucovina fiind și numele pensiunii), alături de Vasile Gemănar, care deține 47%.
Deși figurează și ca administrator, nu doar ca asociat, Alina Ionela Gemănar n-a declarat niciun leu venituri de pe urma pensiunii, nici în 2023, nici în 2024. O situație cel puțin ciudată, în condițiile în care, în 2023, Varvara de Bucovina avea declarat un profit net de 279.615 lei (la o cifră de afaceri de 1,079 milioane de lei), iar în 2024, 34.077 lei (cifră de afaceri 938.728 de lei).

Împreună, soții Gemănar au declarat venituri de 225.689 de lei net, de la Romsilva, pe anul 2024. Niciunul n-a declarat venituri de pe urma pensiunii
Că pensiunea este una de succes se poate vedea inclusiv din reportajele făcute de ProTV ori Antena, unde Alina Ionela Gemănar este intervievată în reportaje legate de petrecerea Sărbătorilor de iarnă și în care arată că rezervările se făceau încă din primăvară. La o verificare pe Booking și pe Tripadvisor nu am reușit să găsim disponibilitate cel puțin până în octombrie.
Până la un milion de euro partea de finanțare europeană pentru extindere
Potrivit unui memoriu de pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului, din noiembrie 2019, depus în vederea avizării extinderii pensiunii de la 10 la 14 camere, aflăm că pensiunea a fost construită pe terenul soților Geta și Vasile Gemănar. În memoriu se arată că intenționa sporirea capacității de cazare cu un nr. de 34 locuri de cazare
(14 camere x 2 locuri/cameră și 2 apartamente x 3 locuri/apartament), respectiv a celei de alimentație publică cu un restaurant de 100 locuri, cu bucătărie complet echipată și utilată, precum și crearea unui spațiu polivalent unde se pot desfășura conferințe de până la 30 locuri. Până în acel moment pensiunea Varvara de Bucovina avea 10 camere și era dotată cu piscină și saună și spațiu pentru servirea mesei pus la dispoziția clienților, respectiv 4 apartamente într-o altă unitate de cazare existentă pe o proprietate învecinată.
Extinderea ar fi urmat să fie realizată prin cofinanțare din fonduri europene, în cadrul POR 2014-2020, valoarea proiectului putând fi, conform ghidului, de până la 1.000.000 Euro finanțare din fonduri europene, reprezentând maximum 70% din valoarea totală a proiectului + 30% contribuție beneficiar.
Desigur, nu e vreun conflict de interese să dezvolți o pensiune într-o zonă ca Bucovina. Dar să-ți faci și treaba corect și profesionist dacă ești angajat (și te-ai angajat) în slujba unei regii care administrează pădurile publice. Imaginile cu prăpădul făcut de inundațiile din această săptămână oferă indicii rezonabile că administrarea pădurilor de pe raza OS Broșteni lasă mult de dorit.
Nu o spun doar eu, după mai bine de un deceniu de investigat tăierile de păduri pe teren, unde am văzut că drumurile de exploatare ne-conforme, unele cu pante amețitoare, lăsarea lor neînchisă după finalizarea exploatărilor, tragerea și depozitarea buștenilor prin și în albia pâraielor și râurilor se transformă în canale colectoare care agravează dur efectele oricărei furtuni. La fel cum am văzut modul în care, de la un pâlc de copaci tăiați ilegal se creează un efect de domino care pune la pământ o pădure întreagă în timpul unei vijelii.
O spun și specialiști în silvicultură, cum e și fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, care s-a referit direct la imaginea cu coada lacului Bicaz sufocată de bușteni. ”Sursa lemnului din fotografie poate fi legală sau ilegală, nu avem cum să aflăm. Dar ceea ce știu este că lemnul a ajuns în torentele afluenților râului Bistrița pentru că buștenii au fost depozitați în albiile râurilor, ilegal, și de-a lungul ogașelor adâncite la până 2-3 m de tractoarele (TAF-urile) care scot lemnul din pădure. Aceste drumuri temporare supra solicitate sunt o forma brutală de distrugere a pădurilor, de provocare a torenților și a alunecărilor de teren”, arată Octavian Berceanu.
Să creadă cine dorește explicațiile Romsilva că ceea ce se vede în imagini ar fi bușteni luați de ape din gatere și din curțile oamenilor. Până și Pinocchio poate fi mai credibil.
Noi recorduri de audiență și impact pentru România Curată:
SUSȚINE ȘI TU LUPTA PENTRU APE ȘI PĂDURI! DONEAZĂ, ACUM, AICI (CLIC)!
Mai multe fotografii și filmări din dronă cu prăpădul făcut de inundații, aici:
Imagini și filmări dramatice cu inundațiile din Suceava și Neamț. Ce spuneți, mai tăiem o pădure?
După un an de la dezvăluirile pe care le-am făcut despre tăierile ilegale și rețelele mafiote de ras pădurile din Maramureș, Corpul de Control al Ministerului Mediului confirmă haosul de acolo:














Ce mai e de comentat? Institutiile statului sa-si faca treaba.
Partea proasta e ca peste 50% din pensiunile din Romania nu iti dau chitante, facturi spunandu-ti ca asa platesti mai putin sau diverse motive puerile. In afara de marile hoteluri si cateva pensiuni mai serioase, nicaieri nu se dau chitante, facturi. Mai nou si la unele magazine mai mici.