Anda Mețac

Educația: între performanță și lipsa de accesibilitate.

Pe data de 22 iunie a avut loc lansarea raportului național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice, care a pus sub lupă domeniul educației, al transportului și cel al gestionării deșeurilor. Evenimentul a fost de tip hibrid, deoarece a avut de asemenea și o componentă online la care au avut acces primăriile care nu au putut participa fizic. 

Agenda evenimentului a cuprins ca primă parte intervențiile tuturor părților implicate, precum invitați din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Ministrul Mediului, Tanczos Barna și Ministerul Educației – consilierul Ministrului Educației, Radu Szekely, urmată de cea a experților, partenerilor – Act for tomorrow și a invitaților – decidenți locali. Ultima parte a cuprins sesiunea de premiere.    
Partea de discuții libere a fost una dintre cele mai interesante, deoarece mulți dintre primarii prezenți au vorbit despre experiența personală și au făcut schimb de bune practici și critică constructivă.

Cu toate că domeniul educației a fost unul dintre cele mai discutate subiecte de către decidenți și că datele raportului arată o îmbunătățire clară a interesului pentru educație față de ani precedenți ( vezi rapoarte 2019, 2020), accesibilizarea educației a rămas încă un subiect controversat.

Educația este serviciul public de care depind atât prezentul, cât și viitorul unei națiuni, progresul societății și calitatea vieții cetățenilor fiind în strânsă legătură cu eficiența sistemului public de învățământ. Zilnic, aproximativ 7 milioane de cetățeni (elevii, părinții acestora și cadrele didactice) interacționează cu serviciul public de educație într-o formă sau alta. Așadar, includerea acestuia în analiza din cadrul proiectului Cetățeni activi pentru servicii publice de calitate nu mai necesită niciun argument. – este introducerea raportului nostru. 

Ce facem atunci când doar 15 din 46 de primării acordă cuantumuri mai mari decât pragul stabilit prin lege la nivel național (100 lei) pentru bursele sociale?
Putem vorbi de un acces echitabil la educație?
Dacă totuși avem un număr de 7 milioane de cetățeni implicați în procesul educațional în momentul de față, cât de mare este în mod real numărul tuturor cetățenilor care ar trebui să beneficieze de acest serviciu public?

Punctajele au fost acordate în funcție de respectarea următoarelor criterii: asigurarea cheltuielilor pentru investiții în școli, precum și pentru reparații capitale și consolidări, asigurarea pazei unităților de învățământ, respectarea dreptului la burse școlare al elevilor, accesul la asistență medicală în școli, alocarea de subvenții pentru internate și cantine școlare, accesibilizarea edificiilor școlare pentru elevii cu dizabilități locomotorii.

Criteriile au fost alese ca fiind cele mai importante pentru un proces educațional de calitate, fiind practic fundația pe care se clădește tot ceea ce înseamnă sistem educațional. 

Degeaba este asigurat, pe hârtie, accesul la educație al elevilor, dacă nu există mijloace concrete de asigurare a egalității de șanse și pentru elevii cu dizabilități. În acest sens, un instrument simplu, dar extrem de util, este accesibilizarea edificiilor școlare cu rampe pentru elevii care suferă de dizabilități locomotorii.

Conform art. 62 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, intrările în toate clădirile de utilitate publică, așadar inclusiv unitățile de învățământ, trebuie să fie adaptate pentru a permite accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap. Norma citată prevede și titularul obligației de a realiza adaptarea – și anume autoritățile administrației publice locale, care trebuie să suporte toate costurile necesare. După cum putem observa, în cazul tuturor celor șase indicatori de mai sus, obligațiile se află în sarcina autorităților administrației publice locale. Lipsa de acțiune și interes a acestora, precum și sub-finanțarea domeniilor de acțiune enumerate, duc la perpetuarea unei practici nelegale, imorale și care stimulează corupția – flagelul fondului școlii.

Un alt capitol important, surprins atât de domeniul transporturilor cât și cel al educației a fost incluziunea, în contextul accesibilizării edificiilor școlare pentru elevii sau profesorii cu dizabilități locomotorii și bineînțeles a mijloacelor de transport, când vorbim de felul în care susținem cetățenii care se află în această situație. 

 Este estimat că în perioada 2017-2030, în Uniunea Europeană, incidența fracturilor de fragilitate va crește cu 23%, iar numărul de persoane afectate se va dubla, asta ignorând probleme de locomoție care au avut la bază un traumatism și orice altă problemă de sănătate care impune utilizarea de dispozitive medicale de susținere a locomoției, care se adaugă la numărul cetățenilor care vor avea nevoie de instituții și transport accesibilizat. Lipsa de inițiativă în acest sens poate fi doar o dovadă de egoism și inconștiența faptului că probabilitatea ca fiecare dintre noi să fie nevoit într-un anumit moment al vieții să depindă de transport sau instituții accesibilizate este foarte mare.

Capitolul educației cuprinde de asemenea o centralizare reală a numărului de cabinete școlare medicale și a investițiilor cuprinse pentru aceste spații, ținând cont de contextul epidemiologic din care sperăm că sistemul educațional va învăța cât de important e să aduci sistemul sanitar mai aproape de beneficiari. 

O educație sanitară eficientă poate fi făcută mai ales prin puterea exemplului și prin oferirea de siguranță și suport atât elevilor, cât și a personalului didactic. Dacă toată rețeaua de medicină școlară funcționa eficient și reprezenta un stâlp în comunicarea pe timpul pandemiei și în oferirea măsurilor de profilaxie, cu siguranță puteam vorbi despre o revenire mult mai puțin primejdioasă și abruptă. 

Ierarhia capitolului Educație este condusă de București – Sector 2, Sibiu, Oradea cu mici diferențe de punctaj, urmate de Pitești (tot pe locul al treilea), Târgoviște, Brașov, Arad, Târgu Mureș. Media punctajului național a fost de 64,45 de puncte. 

Recomandările pentru autoritățile publice deconcentrare cuprind:

Inspectoratele școlare județene să monitorizeze atent modul în care autoritățile publice locale își îndeplinesc obligațiile referitoare la serviciul public de educație, prin analizarea nevoilor școlilor și, acolo unde este cazul, exercitarea atribuției legale de mediere a relațiilor între unităților de învățământ și autoritățile publice locale.

Prefectul, în exercitarea rolului de garant al respectării legii educației în teritoriu, să monitorizeze constant respectarea de către autoritățile publice locale a obligațiilor acestora referitoae la serviciul public de educație, prin elaborarea unui raport anual, realizarea de verificări, oferirea de îndrumări, precum și exercitarea tutelei administrative acolo unde cazul.

Atacarea în instanță de către prefecți, în virtutea tutelei administrative, a acelor bugete locale care nu includ sume pentru îndeplinirea obligațiilor legale referitoare la serviciul public de educație, precum investiții în școli, asigurarea funcționării cabinetelor medicale școlare, plata burselor, etc.

Raportul poate fi gasit la următorul link: https://www.romaniacurata.ro/servicii-publice-locale/comunicare/

De asemenea, evenimentul poate fi vizualizat prin următorul link: https://fb.watch/dRyJ8WA3XT/

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *