Reevaluarea tuturor celor 950 de dosare ale studenților străini care s-au înscris pe locuri cu taxă în valută de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a modificat complet clasamentele inițiale și a generat o serie de situații absurde, în care studenți care intraseră inițial în primii zece din anul lor să nu mai fie admiși după reevaluare. România Curată a consultat toate cele patru liste pe care universitatea le-a înregistrat și le-a predat ulterior procurorilor DNA. Primele dintre acestea erau cele inițiale, cu studenții înscriși pe baza evaluării făcute de comisia academică, fără nicio intervenție. Apoi au fost listele cu cele aproape 90 de dosare fraudate, care au fost trimise la Ministerul Educației și Cercetării Științifice, ca în final universitatea să publice pe site aceleași liste, doar că dosarele fraudate au fost eliminate. Ultimul set a fost reprezentat de listele rezultate din urma reevaluării realizate după înțelegerea dintre UMF și Ministerul Educației, când s-a instituit o comisia specială ce le-a reanalizat pe toate.
Am folosit ca bază de reper al treilea set de liste, de pe care au fost eliminați studenții ale căror dosare au fost modificate prin creșterea punctajului cu câteva zeci de puncte „din pix” și care urmau a fi folosite de către universitate pentru admitere, respectiv ultimul set, rezultat în urma reevaluării. Prin comparația listelor la Facultatea de Medicină Generală, Facultatea de Farmacie și Facultatea de Medicină Dentară, la toate cele trei limbi de studiu, engleză, franceză și română, se poate observa că se găsesc mai greu studenți care să aibă același punctaj sau în marja a două-trei puncte, decât cei care să aibă diferențe de 10, 20 sau chiar 50 de puncte în urma evaluării.
Diferențe au fost puse inițial de universitate pe seama evaluării diferite a importanței voluntariatului sau a diferențelor cu care au fost interpretate bacalaureatele din țări în care sistemul de învățământ este diferit de cel practic în zona Europei. Însă diferențe sunt prea mari pentru a fi justificate astfel, fiindcă aproape la toate dosarele punctaje foarte diferite.
Studenți de top la prima evaluare lipsesc de pe listele finale
Andreea Ioana Ilie, care a ales să urmeze cursurile Facultăţii de Medicină Generală pe linia de studiu în limbă engleză, a fost admisă prima, însă pe listele iniţiale avea 115 puncte, iar după reevaluare a primit 150. Arif Ammara Choudhry, din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, a avut la prima evaluare 99 de puncte, intrând a treia, iar după reevaluarea dosarelor a avut cu 38 de puncte mai puţin, intrând a 35-a pe liste. Însă acestea sunt cazuri fericite. La toate liniile de studiu există multe cazuri de persoane care figurau intrate cu mult peste linie după prima evaluare, ca apoi să nu se mai regăsească deloc printre cei admişi.
Un exemplu este studenta Gamvroula Aiktarini Kalliopi, din Grecia, care intrase la linia de studiu în limba engleză la Facultatea de Medicină Generală a 24-a din 126, cu 61 de puncte, şi care nu se regăseşte pe listele finale, în condiţiile în care ultima „medie“ de admitere a fost 46.
Cele mai mari diferenţe se regăsesc însă la Facultatea de Medicină Dentară, linia de studiu în limba franceză, unde, în general, toate punctajele au fost scăzute în bloc. Spre exemplu, primele 16 persoane admise pe listele iniţiale aveau peste 70 de puncte, iar pe listele finale cel mai mare punctaj este de 69, pe care îl are Ammi Said Walid, din Franţa, admis al doilea iniţial, cu 93 de puncte.
Însă Ait Ouaissi Imad, tot din Franţa, intrat iniţial al treilea, cu 88 de puncte, nu se mai regăseşte deloc pe listele finale, în condiţiile în care ultimul punctaj a fost 41. Acelaşi lucru l-a păţit şi M’Hamdi Sheima, din Tunisia, care a intrat al şaptelea, cu 75 de puncte, şi apoi nu s-a mai regăsit pe listele definitive. De altfel, diferenţele între evaluări se observă concret pe acest calup de cinci studenţi tunisieni, intraţi toţi la Facultatea de Medicină Dentară, linia de studiu în limbra franceză, cu 75 de puncte.
Dacă M’Hamdi nu a prins listele finale, Younes Mohamed Karim a fost admis cu 56 de puncte, al 12-lea, Hachana Youssef abia al 88-lea din 100, cu 41, Ayed Oumaima a intrat cu 54 de puncte, al 19-lea, în timp ce Hannachi Emna a ajuns de pe locul al zecelea pe 70, scăzând de la 75 de puncte, cât aveau toţi cei cinci tunisieni, la 43.
Diferenţe mari se regăsesc şi la studenţii care s-au înscris la liniile de predare în limba română. Koutsoumpa Ioanna, din Grecia, care s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală, studiul în limba română, a primit iniţial 90 de puncte, iar la reevaluare, doar 55. Doliscinschi Sorin însă, din Republica Moldova, a intrat primul după ce reevaluarea i-a crescut punctajul cu 15 puncte, de la 60 la 75.
Un alt exemplu concret e reprezentat de listele de la Facultatea de Medicină Generală, linia de studiu în limba română. Inițial, au fost admiși 18 studenți, după reevaluare 22. Doar doi studenți își păstrează poziția în clasament, Agrimis Vasileios, poziția a doua, care a avut punctajul crescut de la 72 la 74 de puncte, și Sana Hatem, care a scăzut de la 45 la 37. Abu Saluk Jafeer și Abu Sbet Husam, intrați inițial pe locurile cinci și șase, nu se mai regăsesc pe listele finale. De altfel, doar 14 din cei 18 studenți admiși inițial se mai regăsesc pe listele finale, însă acolo apar opt nume noi, ale căror dosare la început nu au fost considerate suficient de bune pentru ca aceștia să ajungă studenți ai UMF.
Majoritatea cazurilor prezintă studenţi care se regăseau iniţial pe liste şi au dispărut după reevaluare, dar sunt și situaţii complet opuse, cum este cazul Sorinei Mariana Filimon, cu cetăţenie română. Aceasta şi-a depus dosarul pentru linia de studiu în limba engleză de la Facultatea de Medicină Dentară şi prima comisie care i l-a evaluat nu i-a dat nici măcar 25 de puncte ca să poată fi admisă. La reevaluare însă aceasta a primit 83 de puncte, intrând a şaptea.
Două comisii, aceleași dosare, rezultate complet diferite
Confruntaţi cu situaţia dată, reprezentanţii universităţii au precizat că prima comisie care a evaluat dosarele a fost compusă din profesori care au stabilit singuri standardele cu care evaluau bacalaureatul dintr-o ţară sau alta, cât şi câte puncte acordau pentru diferitele forme de voluntariat.
La reevaluare, întregul proces s-a desfăşurat într-o cameră, iar la finalul zilei, fiecare nelămurire pe care o aveau evaluatorii o stabileau de comun acord, făcând standarde comune. Mai mult, aceştia au explicat şi că a doua comisie a lucrat sub stres şi presiune, iar, inevitabil, evaluarea lor a fost mai drastică decât prima.
Fostul rector, Dragoş Pieptu, consideră că, în ciuda evaluării iniţiale, toate cele 955 de dosare au fost evaluate cu exact acelaşi etalon şi toţi cei care se regăsesc acolo „au dreptul moral“ de a fi studenţi ai UMF Iaşi. „În mod extrem de dureros, UMF Iaşi a adoptat clar o atitudine: prevalenţa principiilor şi a regulilor clare în luarea oricărei decizii. Acest lucru poate fi un bun început pentru un proces care, cred eu, ar trebui să cuprindă întreaga universitate. Regula bunului-plac al cuiva (indiferent cine) trebuie să dispară definitiv, dacă vrem să mai existăm ca universitate şi, mai ales, dacă vrem să contăm în lumea universităţilor civilizate“, a spus acesta.
Deşi a refuzat să se pronunţe cu privire la activitatea primei comisii de evaluare şi a felului în care a fost făcută această admitere în anii de până acum, Radu Iliescu, prorector al universităţii (care şi-a depus acum două săptămâni demisia) şi preşedintele comisiei de reevaluare, spune că pentru această reevaluare poate garanta că „s-a desfăşurat cum trebuie, după toate regulile“.
„În momentul în care am fost numit preşedintele comisiei de reevaluare, lucrurile au pornit de la zero, iar procesul s-a desfăşurat după toate standardele luate în considerare şi după metodologie. Ce s-a întâmplat înainte nu ştiu, nu m-a interesat şi nici nu am vrut să mă intereseze nici pe mine şi nici pe membrii comisiei“, a precizat acesta. Iliescu a spus că din dosare s-a scos evaluarea iniţială şi că, practic, nu se vorbeşte de reevaluare, ci despre una „nouă şi corectă“.
„Din această cauză, orice comparaţie mi se pare nu doar inutilă, ci chiar periculoasă. Înainte, din punctul meu de vedere, nu s-a făcut un proces de evaluare, fiindcă a fost atât de viciat, din atâtea multe puncte de vedere, încât orice luare în considerare a lui şi comparaţie cu situaţia finală este ilogică“, a adăugat prorectorul.
El a explicat că s-a lucrat timp de 12-14 ore pe zi, sub presiunea timpului şi că au fost multe discuţii asupra aprecierilor unor punctaje legate de activităţi de voluntariat care vin din foarte multe surse din toate ţările candidaţilor. „S-a lucrat pe echipe ce munceau în paralel. Am convenit ca orice dubiu avem , orice întrebare, să o păstrăm până la finalul zilei, când urma să stabilim de comun acord standardul de procedură în acel caz. Deciziile au fost luate prin consens, toţi membrii comisiei au decis care este procedura. Diferenţa esenţială a fost că procedura în momentul acesta a fost unitară şi noi ne-am asigurat ca această unitate de păreri să se întâmple“, a mai spus prorectorul.
Momentan, toate listele și dosarele studenților sunt în original la DNA, aceștia evaluând frauda raportată atât de conducerea universității, cât și de Ministerul Educației și Cercetării Științifice.
