Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus pe 26 mai rejudecarea de către Curtea de Apel București a dosarului privind anularea acordurilor petroliere pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist în zonele Bârlad, Vama Veche, Costineşti și Adamclisi. Acordul petrolier pentru zona Bârlad a fost emis prin Hotărârea de Guvern 2238/2004 pentru compania Regal Petroleum. Prin Ordinul ANRM 25/2011 acordul petrolier a fost transferat către compania Chevron. Acordurile petroliere pentru zonele Vama Veche, Costineşti, Adamclisi au fost emise prin Hotărârile de Guvern 188/2012, 189/2012 și 190/2012 pentru compania Chevron.
Nicuşor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul, spune că dacă instanța anulează cele patru acorduri petroliere Chevron iese din România, iar faptul că dosarul a fost retrimis la Curtea de Apel București dă posibilitatea ca dosarul să fie judecat bazat pe mai multe informații. “Acordurile petroliere sunt actele principale care dau dreptul unei companii să exploreze și exploateze. Toate celelalte acte, avize de exploatare, acorduri de mediu etc. sunt acte care depind de acordurile petroliere. Deci dacă se anulează cele patru acorduri petroliere Chevron iese din România. În momentul în care Curtea de Apel București a judecat cererea de anulare a acordurilor petroliere, gradul de cunoaștere în România a chestiunilor științifice referitoare la gazele de șist erau limitate. Între timp, cunoașterea noastră, a tuturor, a progresat mult. E important că Înalta Curte a dispus rejudecarea, pentru că instanțele se vor putea pronunța pe un probatoriu mult mai bine fundamentat științific. În plus, este important ca instanța să judece dacă gazele de șist sunt sau nu definite în Legea petrolului. Dacă nu sunt, acordurile se vor anula. Ceea ce am cerut noi de la bun început autorităților statului a fost ca, odată cu intrarea gazelor de șist în Legea petrolului, să se modifice și legislația de mediu, în sensul observațiilor pe care Uniunea Europeană le face din 2011. Agenția Federală de Mediu din Germania a întocmit în 2012 și 2014 studii de 1000 de pagini cu ce ar trebui modificată legislația germană pentru a preveni prejudiciile de mediu la explorarea și exploatarea gazelor de șist”, a declarat Nicuşor Dan pentru România Curată.
În anul 2012 ONG-urile România Dreaptă, Greenpeace România, Euro Agora și Salvați Bucureștiul au solicitat Curții de Apel București anularea celor patru acorduri petroliere.
Motivele invocate de cele patru organizații au fost:
– emiterea acordurilor petroliere în lipsa unei legislații care să permită în procedura de evaluare a impactului asupra mediului prevenirea contaminării mediului și în special a contaminării apei potabile
– emiterea acordurilor petroliere în lipsa prevederilor legale de informare a populației și în special a comunităților locale.
În cursul judecării cauzei, ONG-urile au solicitat depunerea de către Guvern a întregii documentații pe care Regal Petroleum/Chevron le-au depus în cadrul apelului de ofertă. În plus, s-a adăugat un nou motiv de constatare a nulității acordurilor petroliere, faptul că prevăd explorarea și exploatarea gazelor neconvenționale, deși Legea petrolului nu prevede decât explorarea și exploatarea gazelor convenționale, prin urmare a fost depășit cadrul Legii petrolului, spun reprezentanții societății civile.
Curtea de Apel a respins acțiunea ONG-urilor spunând că nu s-a făcut dovada că acordurile petroliere permit explorarea și exploatarea gazelor de șist, nici a prejudiciului pentru mediu al explorării și exploatării acestora, că nu se impune depunerea la dosarul cauzei a întregii documentații din cadrul apelului de ofertă, iar motivul privind depășirea cadrului Legii petrolului a fost formulat tardiv.
Prin decizia pronunțată pe 26 mai, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că este necesar ca Guvernul să depună la dosarul cauzei întreaga documentație din cadrul apelului de ofertă, iar motivul privind depășirea cadrului Legii petrolului nu a fost formulat tardiv.
