REVOLTĂ: Petiție cu 18.000 de semnături, scrisoare deschisă a 160 de organizații civice și sesizare la CCR împotriva legilor care protejează construcțiile ilegale

Atacul legislativ care vizează limitarea accesului societății civile la Justiție a generat o reacție pe măsură. Petiția lansată, la sfârșitul săptămânii trecute, după adoptarea unei prime legi în acest sens, pe Platforma Declic a strâns 18.000 de semnături. Astăzi (marți), parlamentarii USR și Forța Dreptei au atacat legea la CCR, se arată într-un comunicat de presă. Tot astăzi, 160 de organizații non-guvernamentale au transmis o scrisoare deschisă inițiatorilor celei de-a doua legi, care vizează restrângerea accesului societății civile la Justiție, solicitându-le să-și retragă semnătura de pe aceasta.

”Modificarea legislativă pe care o susțineți pornește de la o premisă care este, pe cât de eronată, pe atât de revoltătoare, cu privire la activitatea ONG-urilor. Aflăm, astfel, din expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă, că România nu are autostrăzi ori hidrocentrale pentru că ONG-urile atacă acte administrative. Așa încât, bine ar fi ca ele să nu se amestece în mecanismele de verificare a legalității construcției de autostrăzi sau hidrocentrale sau a altor proiecte de construcții, cum ar fi cele imobiliare, iar, dacă totuși îndrăznesc să o facă, să plătească garanții de până la 50.000 de lei. Expunerea de motive pornește de la teza că ONG-urile acționează cu rea-credință, o inovație juridică care arată felul în care, după 30 de ani, parlamentarii inițiatori înțeleg rolul și rostul ONG-urilor în apărarea interesului public”, se arată în scrisoarea deschisă a ONG-urilor.

Pe scurt, prima propunere legislativă, adoptată în procedură de urgență, săptămâna trecută, de Parlament, reduce drastic termenele în care proiectele și documentele care autorizează construcții posibil ilegale pot fi atacate în Justiție. Cea de-a doua propunere legislativă, depusă tot săptămâna trecută, ar introduce obligativitatea depunerii unor garanții de 50.000 de lei pentru a ataca în Justiție posibile acte ilegale, precum și răspunderea patrimonială a membrilor consiliilor directoare ale ONG-urilor în cazul în care acțiunile în Justiție ar fi respinse. Asta în condițiile în care nu există răspundere individuală a unui reprezentant al administrației publice, de exemplu, în cazul unei decizii definitive care constată nelegalitatea unui act administrativ. Principalii beneficiari ai acestor legi ar fi companiile care dezvoltă proiecte imobiliare și/sau industriale în parcurile și alte zone verzi ale orașelor, cele din arii naturale protejate ori care vizează zone cu patrimoniul cultural deosebit.

Petiția DECLIC poate fi citită și semnată (și dată mai departe), aici: Opriți atacul asupra societății civile!

Redăm, mai jos, integral, scrisoarea deschisă, argumentele și lista ONG-urilor care au semnat scrisoarea deschisă:

În atenția Doamnelor și domnilor senatori Roberta Anastase, Viorel-Riceard Badea, Claudia-Mihaela Banu, Dănuţ Bica, Iulian-Mihail Bîca, Florian-Dorel Bodog, Septimiu-Sebastian Bourceanu, Liviu Brătescu, Sorin-Ioan Bumb, Robert-Marius Cazanciuc, Ioan-Cristian Chirteş, Titus Corlăţean, Ioan Cristina, Alexandru-Răzvan Cuc, Vasile Dîncu, Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher, Virgil Guran, Matei Constantin-Bogdan, Patricia Simina Arina Moș, Nicolae Neagu, Ştefan-Radu Oprea, Ciprian Pandea, Eugen Pîrvulescu, Vlad-Mircea Pufu, George Scarlat, Eugen Nazare Ţapu, Marius-Gheorghe Toanchină, Marcel Vela, Mihail Veştea, Sorin Vlaşin, Daniel Fenechiu, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş

Stimate doamne, stimați domni,

Vă solicităm să vă retrageți susținerea pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (B 758/2022).

Modificarea legislativă pe care o susțineți pornește de la o premisă care este, pe cât de eronată, pe atât de revoltătoare, cu privire la activitatea ONG-urilor. Aflăm, astfel, din expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă, că România nu are autostrăzi ori hidrocentrale pentru că ONG-urile atacă acte administrative. Așa încât, bine ar fi ca ele să nu se amestece în mecanismele de verificare a legalității construcției de autostrăzi sau hidrocentrale sau a altor proiecte de construcții, cum ar fi cele imobiliare, iar, dacă totuși îndrăznesc să o facă, să plătească garanții de până la 50.000 de lei. Expunerea de motive pornește de la teza că ONG-urile acționează cu rea-credință, o inovație juridică care arată felul în care, după 30 de ani, parlamentarii inițiatori înțeleg rolul și rostul ONG-urilor în apărarea interesului public.

Concret, propunerea căreia v-ați asociat include măsuri care încalcă grav accesul la justiție, dreptul la asociere și limitează serios misiunea organizațiilor neguvernamentale de a proteja interesul public. Menționăm în acest sens:

• Introducerea răspunderii patrimoniale a membrilor consiliului director pentru orice prejudiciu cauzat terților, în cazul în care acțiunea a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă, (în timp ce, pe de altă parte, nu există răspundere individuală a unui reprezentant al administrației publice, de exemplu, în cazul unei decizii definitive care constată nelegalitatea unui act administrativ);
• Sunt stipulate noi condiții pentru ca o organizație să fie „îndreptățită” să atace în instanță un act administrativ: vechimea organizației (minim doi ani), dovedirea că ”asociaţia a urmărit în mod activ scopurile menţionate în statut care au legătură cu actul administrativ atacat” (criteriu foarte subiectiv) și depunerea unei cauțiuni de 1% din valoarea investiției (maximum 50.000 lei), de către o organizație, atunci când este atacat un act administrativ (care presupune realizarea unei investiții);
• Este propusă interdicția ca o persoană să facă parte din consiliul director al unei organizații, dacă în ultimii 5 ani a fost membru în consiliul director al unei asociații care a fost dizolvată prin hotărâre judecătorească;
• Proiectul de lege propune ca aceste măsuri să aibă efect retroactiv, în sensul că se aplică și proceselor aflate pe rol.
• Modificările propuse vizează orice demers în instanță pe care îl pot face organizațiile, inclusiv acționarea în instanță a autorităților pentru încălcări ale legii, cum ar fi nerespectarea reglementărilor cu privire la transparență și participare publică.
• Toate aceste propuneri vin în contextul în care Codul de procedură civilă reglementează deja, într-un mod acoperitor, abuzul de drept procesual.

În ansamblul ei, propunerea legislativă pe care ați legitimat-o prin semnătura dumneavoastră duce la îngrădirea unor drepturi fundamentale și contravine principiilor de funcționare ale unui stat democratic. Faptul că organizațiile neguvernamentale pot apela la instanțe pentru a împiedica eventuale încălcări ale legii face parte din dinamica sănătoasă a unei societăți în care mecanismele de control ale puterii funcționează. Or, propunerea legislativă încearcă tocmai să dezechilibreze și mai tare raportul de putere între instituțiile publice și spațiul civic, lucru de neconceput într-un stat democratic.

Vă aducem în atenție că accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și dreptul la asociere sunt garantate de Constituția României, precum și de convențiile internaționale de drepturile omului la care România este parte.

De asemenea, aceste măsuri contravin legislației Uniunii Europene și convențiilor internaționale care prevăd un rol activ al organizațiilor neguvernamentale în ce privește acționarea în instanță în cazuri de încălcare flagrantă a drepturilor cetățenilor. Iată câteva exemple:

• Art. 80 Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor GDPR);
• Art. 22, 53 și 86 Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale;
• Art. 3 Directiva 2009/22/EC privind acţiunile în încetare în ceea ce priveşte protecţia intereselor consumatorilor;
• Întreaga Directivă 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor;
• Art. 11 din Directiva 2011/92/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului;
• Art. 3 și 9 din Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată și ratificată atât de UE cât și de România.

Deloc întâmplător, pe 21.11.2022, au fost adoptate modificări la Legea 50/1991, la Legea 350/2001 și la Legea 554/2004 care conduc la restrângerea posibilității organizațiilor de a apela la justiție pentru a contesta în instanță documentațiile de urbanism (din motive ce țin, de exemplu, de potențialul impact negativ asupra mediului). Proiectul de lege pentru modificarea OG 26/2000 merge mai departe, restricționând accesul la justiție în toate domeniile, inclusiv în zona transparenței decizionale, accesului la informații de interes public, drepturilor sociale și altora asemenea.

Punând alături cele două demersuri ale parlamentarilor, pentru noi este evident că există un efort concertat pentru a descuraja și îngreuna exercitarea dreptului la justiție. Mai mult, expunerea de motive a propunerii legislative justifică eșecul sistemic al statului de a implementa proiecte de investiții majore, prin nominalizarea ONG-urilor ca fiind cele care ”aduc grave prejudicii interesului public prin privarea de servicii esenţiale unei societăţi moderne şi dezvoltate, prejudicii produse bugetului de stat, precum şi celorlalte ramuri ale economiei pe orizontală”. Atragem atenția asupra faptului că atunci când un proiect este oprit, acest lucru se întâmplă în urma unor decizii ale instanțelor de judecată, care constată nelegalitatea desfășurării acestor proiecte.

Având în vedere cele prezentate mai sus, avem încredere că veți înțelege că semnătura dumneavoastră susține un proiect iliberal, cu un efect profund nociv asupra drepturilor omului, a statului de drept și chiar a conformării acquis-ului comunitar.

Semnatari:

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul pentru Inovare Publică

ActiveWatch

Centrul FILIA

Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației

Asociația Bud’s Flowers

Asociația Pe Stop

Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI

Fundația TERRA Mileniul III

Asociația pentru Dezvoltare GHEPart

Asociația Bankwatch Romania

Asociația Parcul Natural Văcărești

Asociația 2Celsius

Comunitatea Declic

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)

Asociația Code for Romania

Fundatia PARADA

Fundația PACT

Asociația Átlátszó Erdély Egyesület (Transilvania Transparentă)

Fundația Eco-Civica

Asociația ACCEPT

Asociatia NEOS

Asociația Colors

Asociația Mai Mult Verde

Asociația Visum pentru Educație și Cultură

Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)

Asociația Miliția Spirituală

Asociația Respiro

Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS)

Funky Citizens

Fundația Comunitară București

Asociația MozaiQ LGBT

Expert Forum

Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE)

Fundatia Terre des hommes Romania

Romanian Quantitative Studies Association

Fundatia ICAR

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Centrul de Resurse Juridice

Asociația Quantic

Grupul Civic Pentru Locuri de joacă și Spații verzi în Grozăvești

Asociația CIVICA (Iași)

Asociatia Mediawise Society

Centrul pentru Studiul Democrației

Asociația Sens Pozitiv

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)

Asociația Eu, tu și ei Focșani

Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Asociația dexonline

Grupul Civic „Horpaz Asociația Civică”

Centrul pentru Jurnalism Independent

Fundația Agenția Împreună

Centrul pentru Legislație Nonprofit

Consiliul Național al Elevilor

Societatea Academică din România

Asociația Front

Asociația pentru Tranziție Urbană

CS Aktiv Rm Vâlcea (Clubul Copiilor Aktivi )

Asociația Inițiativa Civică Bucureștii Noi

Asociația Institutul de Cercetare Făgăraș

Fundația Mihai și Maria Frățilă

Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare

Asociația Societatea Română de Sălbăticie

Asociația YouHub Association

Asociația Love and Give

Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară

Asociația Romanian Women’s Lobby

Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor

Fundația Comunitară Timișoara

Societatea de Analize Feministe AnA

Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)

Asociația pentru Dezvoltare Activă – ADA

Federația Fundațiile Comunitare din România

Fundația Comunitară Iași

Fundația Comunitară Cluj

Fundația Comunitară Vâlcea

Asociația HaicuBicla

Fundația Inima de copil

Asociația AIDE

Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași – FONTIS

Consiliul Tineretului din România (CTR)

Fundația Pro Patrimonio

Asociația Pro Xpert Râmnicu Vâlcea

Asociatia Simbio

Fundația Comunitară Dâmbovița

Asociația Partener pentru Tine

Asociația A DOUA ȘANSĂ – VÂLCEA

Federația Bicicliștilor din România (FBR)

Asociația turistică sportivă civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA (CCN)

Asociatia Centrul Gifted Education

Asociația Zâmbete Colorate

Fundația Comunitară Țara Făgărașului

Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică

Asociația Clujul Sustenabil

Grupul Iniţiativa Favorit

Asociația Rise OUT

Fundația Greenpeace România

Asociația Creionam Viitorul

Fundația Agapedia România

Centrul pentru Resurse Civice

Institutul Român pentru Pace – PATRIR

Fundația Comunitară Oradea

Fundația Comunitară Mureș

Asociația Rădăuțiul Civic

Asociația Grupul de Inițiativă Kiseleff

Asociația Dream Project

Asociația Părinți de Cireșari

Asociația ARDT ORADEA

Asociația Cătunul Verde Oradea

Floreasca Civică

Asociația Ecoteca

Fundația Comunitară din Odorheiu Secuiesc

Asociația pentru Relații Comunitare

Asociația Agent Green

Asociația Suflețel Târgoviște

Asociația A Doua Șansă Vâlcea

Asociația Toto&Pufi

Asociația NUCA Animal Welfare

Asociația „Și ei au dreptul la viață” Fălticeni

Asociația Youth For Neamț

Fundația Corona

Asociația Ecovas

Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Vaslui

Asociația Unic Iași

Grupul de Inițiativă Civică Lacul Tei

Asociația euRespect

Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ – APTA Iași

Asociatia A.R.T. Fusion

Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă

Asociația Divers

Asociația Inițiativa Prelungirea Ghencea

Asociatia People for Sport Romania

Fundația Comunitară Galați

Asociatia Orientat

Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.

Asociația Techsoup

Asociația Semper Musica

Asociația Iele-Sânziene

Asociația Stea

Fundația Romanian Angel Appeal

Fundația FARA

Asociația Fragile Society

Fundația Regală Margareta a României

Confederatia Caritas Romania

Federatia SenioriNet

Asociatia Narada

Asociația Dăruiește Aripi

Asociația Academia de Advocacy

Asociația Four Change

Asociatia Opportunity Associates Romania

Fundația Friends for Friends

Asociația de Ajutor Mutual Slatina Timiș – ADAMS

Asociația Help Autism

Asociația Cristi Vasiliu/ACV

Asociația Samaritenii Orăștieni

Dăruiește Viață

ARCADIA – Asociația Română pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională

Grupul Parcul Herăstrău

Asociația OneKind