Scăpăm de Schweighofer! După închiderea fabricii din Siret și vânzarea celei de la Sebeș, compania austriacă pregătește vânzarea și a celei de la Reci (surse)

Surse din cadrul companiei HS Timber (noua denumire a Holzindustrie Schweighofer) susțin că vânzarea unității din Sebeș ar putea fi doar un prim pas dintr-o strategie mai amplă a managementului din Austria privind afacerile din țara noastră. Aceleași surse susțin că există discuții privind o posibilă tranzacției care vizează și fabrica de la Reci, unde a fost transferată recent o parte din echipamentele din Rădăuți., scrie jurnalistul de investigație Andrei Ciurcanu, pe blogul propriu.

Zvonurile nu au fost confirmate în România de managementul din Austria. Situația este oarecum similară cu vânzarea fabricii de la Sebeș. Decizia s-ar fi luat la Viena, iar managementul din România ar fi fost informat abia pe ultima sută de metri că grupul german Ziegler va prelua Sebeșul. Printre posibilii achizitori ai fabricii de la Reci se află tot un grup german – Pfeifer Group – care deține 13 unități de prelucrare a lemnului în Germania, Austria, Finlanda și Cehia. Până la publicarea acestui articol, managementul Pfeifer Group nu a răspuns solicitărilor de presă și nici nu a confirmat sau infirmat negocierile pentru fabrica HS din județul Covasna, mai arată Andrei Ciurcanu, specializat în investigațiile legate de tăierile ilegale de lemn din România și implicarea companiei Schweighofer în acestea.

Potrivit jurnalistului, fabrica de la Reci a trecut și ea printr-un proces de divizare similar cu cel al unității de la Sebeș, vândută anul acesta. Un astfel de proiect de divizare al activităților a fost semnat încă din decembrie 2020 pentru unitatea de la Reci. „Divizarea urmăreşte o adaptare mai rapidă, orientată spre contextul specific economic şi social. Astfel, HS Timber Reci va prelua Activitatea Fabricii Reci, iar HS Timber va păstra toate activele şi pasivele aferente celorlalte unităţi de producţie deţinute pe teritoriul României. În urma Divizării, fiecare societate îşi va alege propria strategie de organizare şi desfăşurare a activităţii şi de administrare a activelor distribuite, respectiv păstrate, ca efect al Divizării”, se arată în proiectul de divizare.

În articolul de pe blogul propriu, Andrei Ciurcanu analizează și vânzarea fabricii de la Sebeș, pentru suma de 190 de milioane de euro, istoricul deschiderii acesteia și a celei din Sebeș.

Începuturile fabricii de la Reci sunt legate de un politician condamnat în 2018 pentru trafic de influență și luare și dare de mită. Este vorba despre Olosz Gergely, fost deputat (2004-2012) și senator (2012-2016) din partea UDMR – Uniunea Democrată Maghiară din România. Legăturile dintre politician și Schweighofer erau cunoscute de administrația locală a comunei din județul Covasna încă din vremea în care se negociau terenurile unde urma să fie ridicată viitoare fabrică.

Mai mult despre legăturile dintre fostul parlamentar UDMR, dat în urmărire (conform site-ului Poliției Române), și construcția fabricii Schweighofer de la Reci, dar și despre retragerea de pe piața din România a companiei austriece, pe blogul lui Andrei Ciurcanu (aici).

Holzindustrie Schweighofer (HS Timber Group) a avut, după modificarea Codului Silvic, din 2015, respectiv cea din 2020, o intensă activitate de lobby menită să-i conserve privilegiile primite cu ocazia intrării pe piața din România. Dezvăluirile jurnaliștilor de investigație și a jurnaliștilor de mediu, privitoare la implicarea companiei în preluarea lemnului tăiat ilegal, în practici de tip cartel și în acțiuni de lobby care să înlăture articolul anti-monopol din Codul Silvic (introdus în 2015) a dus la proteste civice în stradă, în mai 2015 și noiembrie 2019, și la petiții cu zeci de mii de semnături.

Închiderea punctului de lucru din Siret, anunțată anul trecut, în ianuarie, a fost pusă de companie pe seama cadrului legislativ ”restrictiv” – în fapt, modificările anti-Mafia Pădurilor, din vara/toamna anului 2020, respectiv operaționalizarea sistemului de urmărire a materialul lemnos (SUMAL 2.0), câteva luni mai târziu. Anul trecut, Andrei Ciurcanu a prezentat și modul în care Scweighofer a avut intervenții, la nivelul Ambasadei României la Viena și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a condiționa votului Austriei pentru aderarea României la Spațiul Schengen de re-obținerea privilegiilor de care a beneficiat mai bine de un deceniu, limitate în urma presiunii civice. De asemenea, Schweighofer a fost una dintre principalele companii care au sponsorizat lobby-ul industriei lemnului din România, la nivel guvernamental și parlamentar, dar și în mass-media.

Sursa foto: Andrei Ciurcanu/blog