Chestia aceasta cu garanţia e o mare gogomănie. Nu mai e nevoie să te prezinţi, nu mai e nevoie să ai identitate, personalitate, pentru că eu, şeful tău politic, garantez pentru tine. Nu mai contează cine eşti, atata timp cat sunt eu în spatele tau. Tu doar mă reprezinţi. Tu eşti o prelungire prin vreun domeniu pe care eu mi l-am revendicat. Tu, extensia mea, te faci că îţi dai cu părerea prin aria de competenţă dăruită, dar decizia, banul, influenţa răman la mine.
Pretenţia de intelectualitate capătă forme din ce în ce mai ilare în Romania. Ea nu apare doar la cei care nu au şcoală şi apelează la vreo fabrică de diplome ca să îşi stingă oful. Apare şi la cei care au o spoială de educaţie, care se îmbracă în mii de certificate, titluri şi doctorate. Cu atat de multe hartii în dotare abia dacă le mai vezi nasul. Numai că în cele din urmă ceva îi tradează. Este şi cazul doamnei Corina Dumitrescu, care este şi profesor universitar doctor, şi reprezentantă de varf a societăţii civile şi membră CSM din partea societăţii civile şi rector şi activistă de frunte de partid şi notară –fără examen- şi sotia puternică din spatele deputatului de Vrancea Cristian Dumitrescu, şi el garantat de baronul Marian Oprişan, care a ajuns să fie ministru desemnat al Educaţiei.
Chestia cu comiţiile şi comitetele din Caragiale sunt depăşite. Au un aer vetust şi chiar un pic de candoare. Nu ştiu de ce, dar gandul mi se îndreaptă mai degrabă către un academician doctor docent, inginer şi savant de renume mondial…
Din motive de rezonanţă publică, garanţia, deja o instituţie publică în sine, a fost acceptată ca element imagistic ce iradiază un sentiment de siguranţă, de securitate şi simplifică la maxim jocul politic într-o perioadă în care cetăţeanul nu mai are nici un cuvant de spus.
Un alt produs în materia garanţiei este fostul Guvern MRU, care era garantat aproape în totalitate: fiecare ministru era garantat de către ministrul anterior. S-a ajuns pană într-acolo încat unii au garantat chiar pentru foştii consilieri personali. Vezi cazul Ancăi Boagiu care și-a pus consilierul în fotoliul de ministru, pe focșăneanul Alexandru Nazare.
E un fel de a-ţi umfla muschii şi de a aronda cat mai multă arie de putere. Un joc rudimentar care reflectă de fapt nivelul real al elitei politice sau cel putin a unei bune părţi.
Ecaterina Andronescu: garantat Vanghelie – asa arăta afişul electoral al acesteia cand a candidat în 2008 la Senat. Era vorba de rectorul Universităţii Politehnice Bucuresti şi fost ministru al Învătămantului. Nu s-a delimitat niciodată. Cu siguranţă s-a simtit protejată! Modelul a prins repede şi astfel şi în ziarul personal al baronului de Vrancea Corina Dumitrescu apărea garantată de Oprişan. Muschii trebuie arătaţi la toată lumea căci altfel de ce i-ai mai avea? Mai ales pe moşia politică proprie, unde un ziar personal poate servi locuitorilor Vrancei orice nastruşnicie a baronului. La randu-i şi Cristian Dumitrescu a garantat în judet pentru niste notari, cunoscuţi doar ca oameni de casă ai lui Oprişan Marian, CĂCI DOAR TERMINASERĂ ACEEAŞI ŞCOALĂ PRIVATĂ ca şi seful lor, şi ei garantati la randul lor de un alt rector de la Iaşi, dl Trompea, lider de marcă PSD.
Şi de ce trebuie să mai înveti cand esti garantat şi, în timp, chiar poţi deveni un garantator mai mic?
Şi Alin Trasculescu, liderul din Vrancea al PDL, a fost garantat ca şef local la RAR pe cand nu era de dreapta de fostul prefect PSD George Băeşu, care şi el a fost garantat în calitate de proaspăt absolvent al şcolii de partid unde era doar student şeful său Oprişan. Termenele de garanţie au mai expirat pe ici pe colo, dar produsele nu s-au stricat. Au rămas valabile.
Era să uit! Şi deputatul Alin Trăşculescu a garantat recent pentru un colonel in rezerva, Radu Ignat, care a lasat partidul fără candidat la președinția Consiliului Județean. Aici produsul s-a stricat in cîteva zile şi a mai pătat și onoarea uniformei militare.
Iar sistemul de garanţii continua acum în guvernarea USL…
Silvia Vrinceanu este redactor sef al cotidianului Ziarul de Vrancea
