De ani buni, autoritățile statului nu reușesc să răspundă la o întrebare care, la prima vedere, pare simplă: Cum procedăm ca să putem confisca averile strânse de infractori, după ce aceștia au fost condamnați de justiție? Până în prezent, părerea aproape unanimă a politicienilor și a specialiștilor în drept penal a fost că nu putem confisca averile infractorilor deoarece, acum 20 de ani, în Constituție s-a înscris un principiu care nu mai există nicăieri în Europa: orice avere se prezumă a fi dobândită licit. Prin urmare, luna trecută s-a propus eliminarea acestei prezumții din Constituție. Curtea Constituțională a respins propunerea pe motiv că o asemenea eliminare ar fi un pericol la adresa dreptului de proprietate și a oferit o altă interpretare: confiscarea averilor infractorilor se poate legifera și astăzi, fără să fie necesară o modificare a Constituției. Ce putem face mai departe?În proiectul de revizuire a Constituției transmis Parlamentului de președintele Traian Băsescu se propune eliminarea prezumției de dobândire legală a averii, pe motiv că această prevedere ar împiedica statul român să confiște averile infractorilor prin mecanismul “confiscării extinse”, folosit deja în majoritatea țărilor din UE.
Acest mecanism a fost adoptat de Consiliul UE prin Decizia Cadru 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea și ar fi trebuit introdus și în legislația românească încă din 2007.
Cum ar funcționa acest mecanism al confiscării extinse dacă el ar exista și în România? Putem lua ca exemplu cazul zecilor de vameși arestați de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în ultimele luni. Presa a relatat pe larg despre vilele și mașinile de lux deținute de vameșii acuzați de corupție, în condițiile în care salariile primite de aceștia nu depășesc câteva mii de euro pe an. De altfel, discrepanțele mari dintre veniturile vameșilor și averile uriașe pe care le-au acumulat de-a lungul vremii se pot vedea ușor și prin simpla lecturare a declarațiilor de avere publice depuse în ultimii ani de acești funcționari ai statului.
În dosarele în care sunt inculpați, procurorii DNA au strâns probe care, dacă sunt acceptate de judecători, dovedesc faptul că vameșii luau mită zilnic de la traficanți pentru a le permite să aducă în țară țigări de contrabandă (de exemplu 50 de euro pentru un bax de țigări sau 1 euro cartușul). Probatoriul vizează însă doar perioade de câte două – trei luni, timp în care activitatea lucrătorilor vamali în punctele de trecere a frontierei a fost supravegheată de anchetatori cu ajutorul camerelor ascunse și al investigatorilor sub acoperire. Dacă la capătul proceselor, judecătorii va stabili că vameșii acuzați sunt și vinovați, ei vor putea să decidă confiscarea sumelor de bani pentru care există dovezi că aceștia le-au încasat, adică mita pe care au luat-o în cele câteva luni în care au fost supravegheați de DNA. Dar numai atât, pentru că doar atât permite legislația penală în vigoare.
Cum ar funcționa confiscarea extinsă la vameșii corupți
Dacă însă în România ar funcționa mecansimul confiscării extinse, acesta ar permite, în plus, instanței de judecată să constate diferența mare dintre veniturile vameșilor și averile acestora și să tragă concluzia că vilele, terenurile sau sumele din conturile bancare ale acestora au fost obținute, în întregime sau parțial, tot din bani negri, produși din infracțiuni similare cu cele pentru care au fost condamnați. Prin urmare, judecătorul ar putea să decidă confiscarea respectivelor bunuri. Vameșul respectiv ar avea dreptul să demonstreze, dacă poate, că și-a clădit vila din bani pe care i-a obținut din surse legale, iar dacă reușește, o poate păstra.
În proiectul noului Cod Penal, ce urmează să intre în vigoare toamna aceasta, a existat inițial și o reglementare a confiscării extinse dar ea a fost în cele din urmă eliminată pe motiv că ar înălca o prevedere din Constituție – articolul 44, alineatul 8 – care sună astfel: “Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”. Proiectul de revizuire a Constituției aflat în Parlament propune eliminarea celei de-a doua propoziții din articolul citat mai sus, adică a prezumției de dobândire licită a averii. Pe 17 iunie 2011, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins însă această propunere pe motiv că prin eliminarea prezumției s-ar pune în pericol dreptul de proprietate, care este garantat de Constituție. Un singur judecător al Curții a fost de părere că prezumția poate fi eliminată fără să cauzeze probleme. Motivarea detaliată a Curții Constituționale o puteți citi aici (paginile 13-14 pentru decizia majoritară a Curții și paginile 35-36 pentru opinia separată a judecătorului Iulia Antoanella Motoc)
Curtea Constituțională mai spune, însă, în aceași hotărâre, că prezumția de dobândire licită a averii nu este o piedică pentru confiscarea extinsă iar acest mecanism poate fi prevăzut de legile românești și fără modificarea Constituției. Decizia CCR nu oferă niciun fel de indicii despre cum ar trebui să sune o astfel de lege astfel încât ea să nu intre în conflict cu prezumția din Constituție ci se limitează doar să enunțe această posibilitate.
PSD a anunțat, prin vocea președintelui Victor Ponta, că a depus la Parlament un proiect de lege care ar transpune “în totalitate” în legislația penală românească Decizia – cadru a Consiliului UE privind confiscarea extinsă. Deocamdată, acest proiect de lege nu a fost afișat pe site-ul Camerei Deputaților și nici nu a fost dat publicității de inițiatori, astfel că nu știm ce conține.
Laura Ștefan, expert SAR: “Nu trebuie să așteptăm până se schimbă Constituția”
Expertul anticorupție din cadrul Societății Academice Române (SAR), Laura Ștefan, este de părere că, în urma acestei decizii a Curții Constituționale, ar trebui Parlament să fie inițiat cât mai curând un proiect de lege care să prevadă confiscarea extinsă:
Ce se întâmplă în România cu averile infractorilor condamnați de instanțele de judecată pentru fapte de crimă organizată sau de corupție?
Laura Ștefan: Din păcate, în România se confiscă foarte puțin. Există ordine de confiscare de în jur de 1 milion și jumătate de euro dar, din păcate, dintre acestea, foarte puține sunt puse în executare. Legislativ, Codul Penal românesc prevede posibilitatea confiscării pentru bunurile care rezultă din infracțiunile pentru care persoanele respective sunt condamnate astfel încât, practic, se ajunge la confiscarea beneficiilor obținute de infractor din ultima sa infracțiune, dar judecătorul nu se poate uita și la restul veniturilor infractorului.
În propunerea de revizuire a Constituției aflată în Parlament se propune eliminarea prezumției de dobândire licită a averii pe motiv că aceasta prezumție împiedică statul român să aplice legislația europeană privind confiscarea extinsă a bunurilor care au legatură cu infracțiuni. Ce este “confiscarea extinsă” si care este rostul ei?
L.Ș.: Confiscarea extinsă permite judecătorului să analizeze critic averea obținută de persoana condamnată și înainte de infracțiunea pentru care a fost condamnată și există posibilitatea de a merge înapoi câțiva ani – un an, doi, trei, patru sau chiar cinci ani – iar în măsura în care judecătorul este convins că infractorul nu avea de unde să obțină acele bunuri prin mijloace legale și tinde să creadă că acesta le-a obținut prin fapte similare cu cea pentru care a fost condamnat, judecătorul poate să întoarcă sarcina probei și să-I ceară persoanei condamnate să explice care este sursa bunurilor iar în măsura în care aceasta este o sursă licită, bunurile vor fi returnate persoanei respective.
În ce țări europene se utilizează în prezent confiscarea extinsă?
L.Ș.: Confiscarea extinsă există, de exemplu, în Marea Britanie. Există, de fapt, în majoritatea țărilor europene. România este una din puținele țări din Europa care nu a implementat decizia cadru privind confiscarea extinsă. Este vorba despre decizia 212 din 2005 care trebuia implemantată până în 2007. România nu a implementat-o din cauza constrângerilor constituționale care par să limiteze posibilitatea de a întoarce sarcina probei.
Curtea Constituțională a respins propunerea de eliminare a prezumției de dobândire licită a averii și a argumentat că se poate implementa instrumentul confiscării extinse si în prezent. Cum s-ar putea face acest lucru?
L.Ș.: Este pentru prima dată când Curtea Constituțională spune acest lucru. Până acum, Curtea Constituțională a spus mai degrabă că nu este posibilă confiscarea extinsă tocmai pentru că prin acest mecanism se tinde la întoarcerea sarcinii probei. Am văzut că există mai multe inițiative legislative pe această temă, ultima dintre ele a domnului Ponta, așteptăm să vedem în ce măsură această inițiativă legislativă va trece de Parlament și apoi cum va reacționa Curtea Constituțională la aceasta.
S-a argumentat că eliminarea prezumției de dobândire licită a averii ar duce la situația în care averea oricărui cetățean ar fi considerată automat ca dobândită ilegal până la proba contrarie. Prin urmare, organele statului ar căpăta posibilitatea să confiște, fără dovezi, bunurile oamenilor. S-ar putea întâmpla una ca asta dacă am elimina acea prezumție din Constituție?
L.Ș.: Eliminarea prezumției de dobândire licită nu înseamnă introducerea unei prezumții de dobândire ilicită. Înseamnă doar că statul este obligat să facă dovada că bunurile nu puteau fi obținute în mod legal și ca în acel moment sarcina probei poate fi întoarsă. În acest moment, sarcina probei nu poate fi întoarsă cu excepția mecanismului imaginat pentru Agenția Națională de Integritate, agenție care oricum are competență doar pe cei care lucrează în sectorul public.
Obligația va aparține în continuare statului și este important ca în legislația care se va adopta să se stabilească în mod limpede care sunt procedurile ce trebuie urmate de organele statului atunci când pun problema confiscării bunurilor dobândite nejustificat, ce garanții trebuie puse în legislație pentru a ne asigura că nu se ajunge la abuzuri. Oricum, ce este important de spus este faptul că toate confiscările se vor face exclusive de către instanță. Numai instanța de judecată va putea să confiște un bun sau o parte din avere astfel încât cred că se asigură garanții de independență și de corectitudine în acest proces.
Mai este posibilă eliminarea acestei prezumții din Constituție odată ce a fost respinsă de Curtea Constituțională? Ce s-ar putea face mai departe pentru ca această prevedere din Constituție să nu poată fi folosită pentru protejarea unor averi obținute ilegal?
L.Ș.: Parlamentul ar putea să nuanțeze ce a spus Curtea Constituțională și să formuleze poate mai fericit acea prezumție în Constituție. Cred însă în același timp că trebuie să așteptăm pănă se schimbă Constituția, ar trebui să mergem cu o lege privind confiscarea extinsă și să vedem în ce măsură Curtea Constituțională o consideră conform cu criteriile din Constituție sau dimpotrivă, o consideră neconformă.
Pe mine ma distreaza toata discutia asta un pic stupida legata de prezumtia din Constitutie. Evident ca se poate introduce confiscarea extinsa si in Romania fara nici un impediment chiar in momentul de fata. Ideea ca prezumtia respectiva s-ar opune confiscarii este folosita, din nefericire, intr-un mod populist.
Pana la urma ce e o prezumtie? O presupunere. Adica legea presupune ca daca un om are un bun, l-a obtinut in mod licit. Destul de normal, dupa parerea mea. Doar n-o sa presupuna invers? Chestia asta e mai degraba un corolar al prezumtiei de nevinovatie decat al dreptului de proprietate.
Bun. Acuma tot Constituia permite expres confiscarea bunurilor care au legatura cu infractiunile. Si ce spune celebra decizie-cadru JAI? (care se refera in art. 5 la prezumtia de nevinovatie, nu la dreptul de proprietate, logic…)
Ca se pot confisca anumite bunuri, etc. daca “o instanță națională este convinsă pe deplin, pe baza unor fapte specifice” de faptul ca acele bunuri provin in esenta din savarsirea de diverse fapte penale (asta e un rezumat al prevederilor deciziei).
Ce inseamna asta? Ca prezumtia prevazuta de Constitutie este rasturnata, cum se spune in domeniul juridic. Adica s-a dovedit contrariul.
Care-i problema atunci? De ce trebuie sa dispara textul ala din Constitutie?
Nu o facem pentru ca cei care trebuie sa o faca sunt ei insisi in mojoritate infractori.
Imi permit sa incerc un raspuns. Primul motiv e cotetul legislativ construit pe o constitutie gaunoasa. Al doi-lea calitatea profesionala a functionarilor publici.Au trebuit sa treaca peste 20 de ani ca d-l Voinescu sa afirme public un lucru pe care il stim cu totii , ca avem o constitutiwe de proasta calitate. Daca ne mai trebuie inca 20 sa formulam una noua clara si coerenta, chiar suntem un popor de timpitzi. O zi buna !
felicitari, se pare ca si materialul dv. a contribuit la luarea acestei hotarari… mai bine mai tarziu….
Pai inainte de a confisca averile dobindite ilicit trebuie sa avem temeiul legal si pariez ca la tembelismul parlamentarilor nostri vor construi astfel legea ca sa fie anulata de curtea constiotutionala.Si mai cred ca marea noastra problema ramine constutia gaunoasa schweizer mai mult gaura decit brinza.Oare cit va trebui sa o inlocuim cu una teafara? Chiar atit de timpitzi suntem? O zi buna !