Elevii care incep in toamna clasa a V-a vor sta in gimnaziu cinci ani. Dupa ce curriculum vor invata? Situatia a devenit dramatica. Am atentionat in cateva randuri, impreuna cu multi alti comentatori, ca absenta unui nou curriculum scolar blocheaza orice schimbare in invatamantul romanesc.
Zilele trecute se discuta despre evaluarea standardizata, astfel incat nota 7 data intr-un colt de tara sa aiba aceeasi valoare ca nota 7 data in alt colt de tara. Legea Educatiei Nationale (LEN) prevede asa ceva: standarde nationale de evaluare, bazine de itemi orientativi pe discipline si ani de studii, metodologii de evaluare, noi planuri cadru, etc. Dar toate acestea nu pot fi elaborate decat consecutiv aparitiei noului curriculum scolar. Care, in plus, trebuie sa fie doar trunchiul comun, LEN lasa la dispozitia scolilor 20-30% din curriculum, asa zisul CDS (curriculum la dispozitia scolii) si 25% la dispozitia profesorului.
Din anul scolar viitor, elevii care incep clasa a V-a vor sta in gimnaziu cinci ani. Nu trebuie sa aiba la dispozitie un nou curriculum, care sa aranjeze altfel materia pe cinci ani, care sa mearga pe un nou concept de cultura generala, avand in vedere ca, dupa terminarea gimnaziului, la 16 ani, multi absolventi vor intra direct in piata muncii? LEN prevede:
Art. 66. — (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant este de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar, 25 de ore pe saptamana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal.
Se aplica acest numar de ore din aceasta toamna? Pe ce baza, care este noul curriculum? Care sunt noile planuri de invatamant?
In mod sigur nu se vor aplica aceste prevederi ale LEN. Nu se pot implementa peste noapte noi curricule, instrui profesori, elabora si tipari manuale etc.
Dar atunci, cum pornesc elevii de clasa a V-a pe noul sistem de pregatire, pe cinci ani? Ca nu poti lipi peste un an, un nou curriculum, la ce au invatat deja, fara sa dai totul peste cap?
N-am inteles niciodata de ce este asa de complicat, sa nu-ti ajunga doi ani pentru elaborarea acestui nou curriculum. Romania a cheltuit bani grei, de la Banca Mondiala, pentru modernizarea curriculara. Si? Nimic.
Toata lumea, in frunte cu angajatorii, se plange ca functionam dupa aceleasi curricule, anterioare anului 1990, neadecvate la noul context economic si social, pietei muncii, noilor realitati europene, particularitatilor de varsta ale elevilor. Si? Nimic.
Parca e un blestem. In Slovenia, intreg procesul de reformare a invatamantului, de la A la Z a tinut fix trei ani. Astazi, Slovenia are un sistem de invatamant performant, la standarde europene. Noi ne chinuim de 20. Fara rezultate. Desi, de calitatea sistemelor de educatie si formare profesionala depinde productivitatea si atractivitatea economiei romanesti.
O intreaga epopee, marcata de interese de tot felul, in special de interesele fabricilor de diplome din invatamantul superior, sub ochii nepasatori ai mai marilor invatamantului, ne-a condus la aceasta situatie de blocaj.
Sigur, se poate argumenta ca LEN a intrat in vigoare abia in februarie 2011 si n-a fost timp suficient. Dar cand vrei sa faci ceva, muncesti zi si noapte, pentru ca, la clasa a V-a si la clasa pregatitoare, cel putin, sa ai un curriculum care sa fundamenteze demersul didactic. Iar de lucrat, se lucreaza de mult la noul curriculum. Nu trebuia pornit totul de la zero.
Am propus ministrului Funeriu si secretarului de stat de la preuniversitar sa scoata la concurs national curricula scolara, pe baza unui caiet de sarcini, alcatuit de minister. Adica:
1. elaborarea “hartii” competentelor asteptate, generale, apoi detaliate pe discipline si ani de invatamant (minister)
2. elaborarea planurilor cadru de invatamant (minister)
3. elaborarea curriculei pe discipline, constand in listarea unitatilor de invatare, iar pentru fiecare unitate de invatare: cunostinte, abilitati, atitudini si valorile presupuse a fi construite (concurs national)
4. Fiecare unitate de invatare se va sprijini pe cei patru piloni: a invata sa stii, sa faci, sa fii, sa traim impreuna si va cuprinde elemente din ariile: conceptual-teoretica, aplicativa, interdisciplinara si de invatare continua. Fiecare unitate de invatare va cuprinde un nivel minim, unul mediu si unul de aprofundare.
5. Ministerul optimizeaza lucrarile premiate, preluand ce este mai bun din toate lucrarile primite si decide in final forma curriculei ce va intra in vigoare.
6. Este apoi randul editurilor si al scriitorilor de manuale si auxiliare curriculare sa duca la bun sfarsit efortul.
In concluzie, este de neinteles de ce o tara de marimea Romaniei nu are resursele umane pregatite pentru o astfel de lucrare teoretica si practica. Sau, o alta explicatie, nu sunt utilizate in mod optim. Ministrul educatiei se bazeaza pe aceiasi “specialisti”, care zac prin birouri de 20 de ani sau mai multi.
Rezultatele se vad acum.
Domnule Vlaston, un singur lucru nu l-ati explicat: ce-i iese fiecaruia din toata treaba asta. Daca nu iese ceva mult si cat mai rapid, va asigur ca nu misca nimeni nimic. Oricum, majoritatea profesorilor se ghideaza numai dupa manual, multi nici nu cred ca stiu ce e ala curriculum, iar invatarea e centrata pe elev doar atunci cand elevul sare cu un cadou, o atentie, ceva, si la examene cand primeste rezolvarile subiectelor mura-n gura (vezi bacul din Sighet 2011, unde toti elevii de la toate liceele au pus bani ca sa primeasca rezolvarile subiectelor), este lasat (“ajutat”) de supraveghetori sa copieze. Curriculum, plan-cadru, plaja orara, trunchi comun? Vorbe, vorbe…
Nu e chiar asa. Bacul din vara asta ne-a aratat ca se poate. Exista si cadre didactice responsabile. Concursul national ar urma sa fie dotat cu premii substantiale. Atractive pt. profesorii competenti. Daca incrucisam bratele si adoptam o atitudine defetista, chiar nu mai exista nicio speranta.
dupa istoricul BAC/2011 eu as lasa curriculum [de fapt este o denumire deformata de snobism…] – programa scolara, 100% PROFESORILOR ! Cine nu risca – nu castiga ! Trebuie riscat ca domnii profesori sa fie perfect responsabili de ceea ce invata elevii – este un risc asumat si… in formula opozita, daca nu invata nimic si asa avem exemplu atator ani de BAC-uri ratate. Ori rupeti pisica in doua ori lasati-va de treaba asta.
Daca mi se raspunde la comentariu voi reveni cu un alt comentariu….. care deocamdata sta in rezerva !
@M.O. Propunerea este cat se poate de potrivita pentru un corp profesoral bine infipt in meserie, fapt care nu se intapla in RO.
Poate, pentru inceput, ar trebui sa se responsabilizeze fiecare unitate scolara pentru alegerea programei care se potriveste cel mai bine structurii de cadre didactice avute la dispozitie.
In acest mod se poate evalua si calitatea scolii si a diplomelor pe care le furnizeaza iar parintii vor fi in masura sa aleaga ce este mai bun in domeniu.
Acolo unde conducerea scolii nu este in masura sa formuleze o propunere de programa atractiva si acoperita cu cadre de specialitate corespunzatoare, se poate admite cumpararea unei programe de la alta scoala.
Astfel vom ajunge ca si profesorii sa plateasca pentru executarea unei sarcini de serviciu tot astfel cum elevii nu ezita sa cumpere subiectele sau lucrarile pe care nu le pot efectua prin forte proprii.
De la nivel central trebuie sa fie impusa doar obligativitatea introducerii in programa scolara a unor discipline fara de care nu putem trai in secolul XXI, cum ar fi:
1. Cunostinte despre etica: cum TREBUIE sa ne comportam in societate, din care sa nu lipseasca notiunile despre coruptie si anti coruptie in tara si in lume;
2. Elemente de comunicare, relatii publice, civilitate, etc;
3. Elemente de drept administrativ.
Astfel incat absolventul de liceu sa fi trecut deja de faza adolescentei.
si mai sunt cei care modifica numai din tema