Ministrul Justiţiei Tudorel Toader prezintă joi, 22 februarie, ora 18:00, raportul privind activitatea DNA. Toată lumea aşteaptă decizia ministrului: cere sau nu revocarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi?
Anunţul ministrului vine în contextul scandalului privind acuzaţii de măsluire de probe, amorsat de fostul deputat PSD Vlad Cosma, judecat pentru corupţie şi condamnat în primă instanţă la 5 ani cu executare. Decizia ministrului vine şi după ce a fost chemat de urgenţă din Japonia şi după celebrul îndemn al secretarului general adjunct al PSD Codrin Ştefănescu: “Tudorele, fă ceva!”
În România, DNA este o direcţie autonomă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Parchetul general/Ministerul Public). Şeful DNA este numit şi revocat de preşedinte la propunerea ministrului Justiţiei cu avizul consultativ al Secţiei pentru procurori a CSM. În acest context, Romania Curată vă prezintă procedurile de numire şi revocare a şefilor agenţiilor anticorupţie din lume (ACAs – AntiCorruption Agencies).
Numiţi şi revocaţi direct de guvern
În unele state, şefii ACAs sunt numiţi direct de şeful Executivului, ceea ce atrage critici privind imparţialitatea lor – potrivit unui studiu world wide al Centrului pentru resurse anticorupţie U4, un think tank operat de Institutul Michelsen şi finanţat de Departamentul australian pentru afaceri externe, Ministerul finlandez de externe şi alte instituţii de acest tip din Belgia, Elveţia, Norvegia, Danemarca, Germania şi UK. Vezi aici:
Cele mai eficiente agenţii de acest tip (al căror şef este numit direct de către şeful Guvernului) sunt considerate Agenţia de investigare a practicilor de corupţie (CPIB) din Singapore, înfiinţată în 1965 şi Comisia independentă împotriva corupţiei (ICAC) din Hong Kong (1975). Agenţiile anticorupţie din Tanzania, Botswana, Nigeria sau Camerun au, de asemenea, şefi numiţi de Guvern.
Numiţi şi revocaţi de preşedinte sau rege
În altele, şefii ACAs sunt numiţi şi revocaţi ca urmare a unui proces de consultare ce include minimum două persoane, cum ar fi un membru al Executivului şi preşedintele ţării sau regele. Aşa e în Malayesia şi Iordania.
Proceduri complexe Executiv-Parlament-Preşedinte
În Etiopia, Mongolia sau Namibia, şeful Agenţiei anticorupţie este nominalizat de preşedinte şi aprobat de Parlament sau invers, în Sierra Leone sau Zambia.
În alte ţări însă, atât puterea executivă, cât şi cea legislativă sunt implicate în procese complexe de numire şi revocare a şefilor ACAs. De exempu, în Myanmar, preşedintele şi şefii Camerelor Parlamentului numesc câte 5 membri ai Agenţiei Anticorupţie. Toţi cei 15 membri trebuie aprobaţi de Parlament. Un membru nominalizat nu poate fi respins prin veto, fără a i se demonstra în mod clar incompetenţa. Apoi, preşedintele alege şeful şi secretarul agenţiei dintre cei 15 membri. Numai şeful statului poate revoca membrii Agenţiei anticorupţie din Myanmar.
În Indonezia sau Catalonia, procesele de numire şi revocare sunt şi mai complicate, cu mai multe faze şi mai mulţi actori. Spre exemplu, în Indonezia, în prima etapă, un comitet format din reprezentanţi ai mai multor partide, numit de către preşedinte, selectează candidaţii eligibili. Lista de candidaţi, de două ori mai mulţi faţă de cât e nevoie, este înaintată de preşedinte Parlamentului, care face selecţia finală.
Studiu al Băncii Mondiale privind 65 de agenţii anticoruptie din întreaga lume
Banca mondială a realizat un studiu privind procedurile de numire şi revocare în cazul şefilor a 65 de ACAs din întreaga lume.
Argentina: şeful Oficina Anticorrupción este numit şi revocat de preşedinte.
Austria: Biroul federal anticoruptie funcţionează în cadrul Ministerului federal de Interne. Ministrul de Interne numeşte şeful agenţiei după consultări cu preşedinţii Curţilor Constituţionale, Administrative şi de Justiţie. Revocarea este atributul ministrului.
Australia (statul Australia de vest): Numirea este făcută de către o comisie parlamentară, iar revocarea de către guvernator, care se adresează Camerelor reunite ale Parlamentului.
Bosnia Herţegovina: Şeful Agenţiei pentru prevenirea şi coordonarea luptei anticorupţie e numit şi revocat de Parlament.
Brazilia: Şeful Oficiului Inspectorului general are rang de ministru şi e numit şi revocat de preşedintele Republicii.
Costa Rica (unde au plecat Alina Bica şi Elena Udrea): Procurorul general se ocupă de lupta anticorupţie. E numit şi revocat de ministrul Justiţiei.
Cehia: Şeful Unităţii de poliţie a Republicii cehe pentru combaterea corupţiei şi a fraudelor financiare este numit şi demis de şeful Poliţiei cehe.
Estonia: Procurorul şef anticorupţie este numit de Guvern, la propunerea ministrului de Justiţie. Revocarea se face de către ministru sau de către Guvern, la propunerea ministrului de Justiţie.
Catalonia: Directorul Oficiului antifraudă al Cataloniei este selectat de Parlament la propunerea Guvernului. Numirea de către Parlament se face cu o majoritate de 3 cincimi. Şeful Agenţiei anticorupţie poate fi înlăturat prin demisie, expirarea mandatului, incompatibilitate, incapacitate de a-şi mai exercita funcţia declarată prin decizie judiciară, condamnare penală, gravă sau serioasă neglijenţă în îndeplinirea obligaţiilor şi sarcinilor de serviciu. În acest ultim caz, revocarea este propusă de o comisie parlamentară şi aprobată de Parlament cu 3 cincimi. În celelalte cazuri, preşedintele Parlamentului ia act de revocarea şefului agenţiei anticorupţie.
Croaţia: Şeful Oficiului pentru combaterea corupţiei şi a crimei organizate din cadrul Biroului Procurorului general e numit de către procurorul general, cu consultarea ministrului de Justiţie şi a Colegiului de conducere al Biroului Procurorului general. Revocarea se face către Consiliul Procuroului general la propunerea procurorului general şi cu consultarea Colegiului de conducere.
Iordania: Şeful şi membrii Comisiei Anticorupţie sunt numiţi şi revocaţi prin decret regal.
Lituania: Directorul Serviciului de investigaţii speciale este numit şi revocat de preşedinte, cu consensul parlamentului (Seimas).
Letonia: Şeful Biroului pentru prevenirea şi combaterea corupţiei e numit de Parlament, la recomandarea Guvernului. Revocarea este făcută de către Parlament.
Maroc: Şeful Instanţei centrale pentru prevenirea corupţiei este numit de premier şi nu mai poate fi revocat până la expirarea mandatului de 6 ani.
Moldova: Şeful CNA (Centrul naţional anticorupţie) este numit şi revocat de Guvern, potrivit studiului Băncii Mondiale.
Muntenegru: Şeful Direcţiei anticorupţie din această ţară este selectat în urma unei proceduri publice. Este numit de ministrul Justiţiei şi aprobat de Guvern. Revocarea se face de către Executiv, la propunerea ministrului de Justiţie.
Madagascar (unde a fugit Radu Mazăre): Şeful Biroului independent anticorupţie e numit de preşedinte. Legea interzice revocarea din funcţie până la expirarea mandatului de 5 ani.
Macedonia: Agenţia anticorupţie din această ţară se numeşte Comisia de stat pentru prevenirea corupţiei. Membrii Comisiei sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 5 ani. Şeful instituţiei este ales dintre membrii săi pentru un mandat de 1 an, prin rotaţie, cum e CSM-ul la noi. Parlamentul poate sa revoce şeful şi membrii agenţiei, potrivit legii interne de prevenire a corupţiei.
Mexic: De combaterea corupţiei se ocupă Procuratura generală. Numirea şi revocarea se fac de către preşedinte, ca urmare a rezultatelor obţinute în instanţă.
Peru: Preşedintele Înaltei Comisii pentru anticorupţie (CAN Anticorrupción) e ales dintre membrii săi pentru un mandat de 12 ani. Coordonatorul general este numit de premier/preşedintele Consiliului de miniştri. Preşedintele Înaltei Comisii pentru anticorupţie poate fi dat jos prin vot de către membrii săi, însă aşa ceva nu s-a întâmplat până acum. Coordonatorul general este revocat de premier, după consultarea membrilor agenţiei anticorupţie.
Slovenia: Directorul Comsiei pentru prevenirea corupţiei e numit de preşedintele Republicii. Revocarea se face tot de către preşedinte, la propunerea lui sau a Parlamentului.
Slovacia: Şeful Biroului de luptă împotriva corupţiei din cadrul Poliţiei e numit şi demis de ministrul de Interne.
Kosovo: Şeful agenţiei anticorupţie este numit şi revocat de Parlament.
Serbia (unde a fugit Sebastian Ghiţă): Directorul Agenţiei anticorupţie (ACA) e numit de boardul ACA, ca urmare a unei competiţii publice. Boardul ACA, format din 9 membri aleşi de Parlament, revocă directorul.
Yemen: Autoritatea naţională supremă pentru combaterea corupţiei are 11 membri aleşi de Parlament şi Consiliul Shariei. Cei 11 membri îşi aleg preşedintele. Odată ales, şeful autorităţii nu mai poate fi dat jos, fără ordin judecătoresc.
SISTEMUL JUDICIAR, SRI, SIE, MAE, MAI, trebuie controlate CU PROFESIONALISM, RESPONSABILITATE SI SEVERITATE, ca in tarile civilizate de catre echipe de specialisti independenti, apolitici certificati de catre ORNISS ,
In foarte putine tari este implicat presedintele !!! Exemplificati care este situatia si in Germania, Franta, Anglia, Spania, Suedia, state UE, nu Namibia, Indonezia etc.