Romania Curată

Cele cinci măsuri propuse de Ad-Astra pentru reformă. Scrisoare deschisă către președinte, premier și ministrul Educației

Asociația Ad Astra, a cercetătorilor români de pretutindeni, a trimis o scrisoarea adresată preşedintelui României, Klaus Iohannis, premierului, Dacian Cioloş, şi ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, în care cere creşterea treptată a alocărilor bugetare din PIB pentru educaţie şi pentru cercetare ştiinţifică, asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii în finanţare, stimularea performanței prin aplicarea finanţării diferenţiate pe bază de evaluare instituţională/program de studii, cu efect imediat, evaluarea activității tuturor comisiilor care funcţionează pe lângă MEN.

Reprezentanţii Ad Astra îşi arată dispoziția  de a participa la o  întrevedere care să lămurească poziția            şi cerințele asociaţiei.

Iată conţinutul comunicatului:

„Asociația Ad Astra, a cercetătorilor români de pretutindeni, salută lansarea unei dezbateri naționale asupra viitoarei legi a educației și implicit asupra sistemului de cercetare. Apreciem de asemenea și sprijinul pe care dl Cioloș este gata să-l acorde reformei sistemului educațional și de cercetare din România, fapt care reiese atât din programul de guvernare cât și din declarațiile domniei sale în calitate de fost comisar european.

Având în vedere că în ultima perioadă societatea şi-a pierdut încrederea în universităţi şi mediul academic, considerăm că pentru recredibilizarea acestora este nevoie urgentă de a se lua următoarele măsuri:

  1. Creşterea treptată a alocărilor bugetare din PIB pentru educaţie şi pentru cercetare ştiinţifică astfel încât ţintele de 6% pentru educaţie respectiv de 1% pentru cercetare ştiinţifică să fie atinse cel târziu în 2020. Creşterile bugetare trebuie să fie însoţite de măsuri adecvate de reformă a sistemului de învăţământ şi cercetare din ţară. Asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii în finanţare, inclusiv prin finanțarea multianuală a proiectelor de cercetare și respectiv pe toată durata unui ciclu de studiu.
  2. Stimularea performanței prin aplicarea finanţării diferenţiate pe bază de evaluare instituţională/program de studii, cu efect imediat. Reorganizarea instituţiilor şi programelor de studii neperformante.
  3. Evaluarea activității tuturor comisiilor care funcţionează pe lângă MEN (CCCDI, CNCS, CNE, CNATDCU, CNFIS) și desfiinţarea acelora care nu au avut activitate, sau sunt supradimensionate. Reînființarea lor trebuie să se facă prin includerea unor persoane de o înaltă calitate ştiinţifică şi morală.
  4. Utilizarea exclusiv a evaluatorilor selecţionaţi pe  baza unor criterii de profesionalism şi competenţă similare celor din UE pentru: comisiile doctorale şi de abilitare, evaluări instituţionale, evaluări de proiecte, comisiile de concurs pentru posturile de prof., conf., CSI și CSII.
  5. Analizarea situaţiei Academiei Romane şi a tuturor academiilor de ramură şi reorganizarea acestora în vederea redobândirii prestigiului ştiinţific, cultural şi moral pe care trebuie să le aibă aceste foruri.

În paralel considerăm că este necesară analizarea şi abrogarea tuturor modificărilor abuzive aduse Legii 1/2011, prin ordonanțe de urgență, care au scăzut nivelul de exigenţă în administrarea, evaluarea şi funcţionarea învăţământului românesc”.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Cele cinci măsuri propuse de Ad-Astra pentru reformă. Scrisoare deschisă către președinte, premier și ministrul Educației

  1. Cornel

    Trebuie sa observ, cu tot respectful, ca aici avem de-a face mai mult cu o declarative de principii, sanatoase, desigur (dar incomplete, dupa parerea mea) si mai putin cu o propunere de masuri. In afara de permanenta cerere de crestere a finantarii cercetarii, eu nu vad vreo propunere de masuri concrete care sa stopeze cheltuirea ineficienta chiar si a putinelor fonduri allocate pana azi din bugetul public.
    Un aspect care lipseste cu desavrasire din aceasta declarative de principia este propunerea de „masuri” care sa duca la cheltuirea banului public IN SERVICIUL DIRECT AL INTERESULUI NATIONAL in domeniile invatamantului superior si al cercetarii. Nici-o comisie de inalt-profesionisti, cu sau fara participare internationala (cum s-a incercat pana acuma) nu va fi capabila – cum s-a dovedit faptic, deja – sa faca evaluari in care respectarea obiectivului de realizare a interesului national sa fie acceptat si urmarit prioritar. Actualul system de finantare a acestor domenii a putut fi deturnat subtil, mai ales in domeniul cercetarii, spre servirea intereselor personale ale celor care au, cat de cat, putere de decizie, sub lozinca servirii tarii prin „cresterea vizibilitatii” (?). Vizibilitatea crescuta serveste actualmente, pana la proba contrarie, mai degraba interese individuale si nu interesul public, desi lucrurile sunt aranjate astfel incat „servirea” sa se faca in sens invers celor official declarate.
    Opinia mea este ca avem un model „in vecini” (la tarile dezvoltate si eficiente d.p.,v. economic) care functioneaza cu adevarat efficient, in care nu doar bugetul public este incarcat cu „obligatii”, ci este antrenata serios si raspunderea/plata individuala, singura care „pazeste pepenii” in fata deturnarii nerusinate de bani publici. Nu insist, fiindca nimeni nu vrea sa ia in considerare in mod serios acest model, populismul fiind inca la mare pret atat in ochii guvernantilor, cat si in cei ai cetatenilor. Dar populismul compromite orice tendinta de buna guvernare. Se reflecta, undeva, in aceasta declaratie de principii, acest mod de gandire ? Eu nu vad unde.

    Reply
  2. Jalobeanu Mihai Stanislav

    Alăturându-mă celor formulate mai sus, în răspunsul lui Cornel, îmi permit să adaug la urgențe problema curățirii generale a sistemului, nu doar retragerea titlurilor și pozițiilor academice obținute fraudulos, dar odată cu asta recuperarea sumelor încasate ca urmare a fraudei. Desființarea scolilor (În primul rând a celor doctorale unde s-a promovat/tolerat frauda și plagiatul; cazul gen.Oprea nu-i unic, dar e un exemplu de unde se poate începe). Evident, nu doar despre plagiat e vorba ci și despre vânzarea de lucrări de licență-master,etc. precum s-a dovedit la univ. din Reșița, …

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *