Adrian Dohotaru

Cazul Ditrău: răspuns la critica creșterii salariului minim a lui Guran și la „omenia” lui Tișe

Guran arată corect că ce s-a întâmplat la Ditrău are și alte fundamente decât rasismul, adică o „esență”, zice el, socio-economică. Dar soluțiile lui sunt greșite. Taxe 0 pe salariul minim, cum zice într-un comentariu, ceea ce îi lasă fără asigurări sociale pe lucrători (asta omite să spună), și înghețarea creșterii salariului minim: „e clar, politica de creștere a salariului minim din ultimii ani n-a rezolvat ci a adâncit criza forței de muncă”.

Guran nu doar că crede că e greșit a crește salariul minim la suma fabuloasă de 1.300 de lei net, cât e în România din 2020, unul dintre cele mai mici din UE, ci corelează extrem de contradictoriu creșterea salariului minim cu migrația. Concluzia lui e: oamenii migrează în continuare, creșterea salariului minim e de vină! Care e legătura?! Nu concluzionează că trebuie să avem salarii minime mai mari și în general salarii medii mai mari pentru ca localnicii să muncească într-o brutărie, ci că trebuie abandonată politica de creștere a salariului minim. Atât poate noua dreapta USR-PLUS, libertarianism pe pâine, să îi vedeți pe ăștia ce politici sociale și de muncă o să aibă când vin la guvernare, foarte posibil, cu PNL.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, vicepreședinte în PNL la nivel național, îi invită pe muncitorii din Sri Lanka să se angajaze la societăți din subordinea Consiliului Județean. Spune că românii nu sunt rasiști și xenofobi, ci toleranți, cu „grijă pentru cei din jur”. Printre societățile enumarate, e Clujana, unde știu că muncitoarele sunt angajate pe salariul minim. În ospitalitatea sa de PR stunt, Tișe vrea să îi angajeze pe sri lankezi tot pe salariul minim?

Ar fi făcut la fel cu doi norvegieni în numele ospitalității? Cum să îți permiți asemenea ipocrizie când tu gestionezi un sistem de management al deșeurilor cu atâtea probleme în Pata Rât, cu o comunitate ghetoizată de 1.500 de persoane și să zici constant că proiectul pe deșeuri nu are legătură cu probleme sociale? Atât poate vechea dreaptă. Câți dintre romii de acolo a angajat Consiliul Județean? Ipocrizia asta e valabilă și pentru alți reprezentanți liberali ai administrației locale care mă acuzau de comunism pentru că dacă arăt că rasismul oamenilor e condiționat de probleme socio-economice, vezi Doamne, le-aș justifica rasismul! Asta deși am zis clar că mă solidarizez cu lucrătorii din Ditrău, care arătau condițiile abuzive din fabrică, nu cu comunitatea în ansamblu.

O altă categorie explică rasismul circular, tot prin rasism. O discuție despre baze socio-economice devine abstractă sau ideologică, realitatea concretă are valențe strict moralizatoare. De ce se întâmplă asta? Spațiile periferice ca gândire scurtcircuitează problemele cu care se confruntă în termeni moralizatori. Omul e sărac pentru că e leneș. Politicienii sunt răi pentru că sunt corupți. Noi suntem oameni politici buni pentru că suntem noi și tot așa.

Sărăcia explicațiilor despre ce s-a întâmplat la Ditrău e chiar mai îngrijorătoare decât ce s-a întâmplat efectiv acolo. De ce? Se creează un curent, să-i zicem liberal, care condamnă, așa cum e just, rasismul și xenofobia. În subsidiar însă se va crea, mai ales la presiunea oamenilor de afaceri, un curent favorabil aducerii de forță de muncă extracomunitară. Cine comentează e prezentat ca înapoiat, naționalist cu tendințe xenofobe. O altă tendință, să-i spunem conservatoare, va reacționa nefavorabil presiunii de a aduce forță de muncă din Asia și Africa, așa cum s-a întâmplat și în Vest, atâta doar că reacțiile rasiste și xenofobe din Est, pe un fundal conservator, vor fi înzecite.

Dar există o a treia cale, cea mai pragmatică, dar cu costuri pentru elite, așa cum s-a întâmplat și în Vest când exista mobilitate socială mai mare, o siguranță a locurilor de muncă și joburi pe perioadă nedeterminată. Societatea românească va accepta imigranți atâta timp cât există un stat social, cu salarii mai mari, cu plase adecvate de siguranță și cu o siguranță a viitorului mai mare, cu inegalități diminuate, deci o societate omogenă material, capabilă să susțină diversitatea culturală. De ce omogenitate materială? Pentru că nu îl recunoști ca fiind semenul tău pe cel pe care nu îl consideri egalul tău.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Cazul Ditrău: răspuns la critica creșterii salariului minim a lui Guran și la „omenia” lui Tișe

  1. emil

    Muncitorii din Sri Lanka n-au vazut filmul cu Horia, Closca si Crisan trasi pe roata ca nu mai stau o secunda in Transilvania.

    Reply
  2. JK

    Pentru o perioadă destul de lungă, de-acum-încolo, ochiurile plasei de siguranță vor fi tot mai mari, iar ea, plasa, va fi jumate ruptă – jumate putredă. Fără Cele Trei Decade Glorioase, nema Stat-Providență! Noi am sărit peste această etapă istorică specifică Vestului decadent. Eram spre comunism în zbor și-am cotit brusc spre ultraliberalism, tot în zbor. Picioarele pe pământ – nu prea.
    Guran are dreptate dacă-ți pui ochelarii de cal ai economismului: rezolvi toate din taxe, dacă ignori forța imensă a segregării sociale.
    Cu Tișe n-are rost să polemizați, e pierdere de vreme. Omul a aruncat o dumă, cum alții scuipă pe stradă.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *