Lucian Davidescu

Când și cum taxăm parcarea în București? Bilanțul lui Nicușor Dan

Am scris aici acum un an că, după câștigarea alegerilor din București, Nicușor Dan urma să fie timp de opt săptămâni cel mai puternic politician din România, perioadă pe care să o fructifice în folosul orașului și care îi va defini întreg mandatul. Am mai scris și că la finalul celor opt săptămâni (6 decembrie, data alegerilor generale) voi reveni cu bilanțul mandatului. N-am mai făcut-o atunci, că simțeam că doar aș răsuci cuțitul într-o rană pe care abia acum începe să o vadă toată lumea… timpul are altă curgere, mai pe îndelete, așa că n-avem ce face decât să ne conformăm cu toții.

Nicușor Dan nu a cerut Metroul la municipalitate când avea șanse să-l obțină, după ce toți dinaintea lui l-au cerut chiar și fără șanse. Că orașul nu are bani… Poate că nu are. Dar nu are nici șansa să-și întregească rețeaua cât timp răspunderea politică este mult prea îndepărtată, între un „centru” care doar coincide geografic și abia 10% dintre alegători. Prioritățile vor fi mereu altele, orașul va continua să se sufoce.

Avem în schimb un proiect de trenuri pe actuala centură CFR și pe fostele linii industriale (izolate, dezafectate și impracticabile – o scurtă plimbare pe teren ar fi edificatoare), care „scurtează” distanțele de la 5 la 30 de km și timpii de la 20 de minute la o oră, cu cea mai mare parte a traseului prin câmp, care ar găsi și călători de îndată ce o vom completa cu o salbă de terenuri de golf. A durat un an pentru ca harta să fie completată cu ramificațiile suburbane, care există deja și funcționează bine-mersi – mai puțin Snagov, dezafectată de 15 ani – deci până la studiul de fezabilitate care să zică nici vorbă de așa ceva! putem estima prudent încă 15.

Nu prea mai contează însă bilanțul de până acum, până la urmă fiecare îl estimează cum crede de cuviință, după vederile politice și așteptările personale. Încă există un lucru important pe care îl putem smulge din mandatul lui Nicușor Dan: cea mai presantă problemă a Bucureștiului – traficul.

Pe care Nicușor Dan pare să promită că o va aborda îndrăzneț…

„Cercul vicios în care noi ne învârtim de ani de zile este că oamenii nu renunţă la maşină, pentru că transportul public nu merge. Nerenunţând la maşină, o parchează pe prima bandă, legal sau ilegal, în funcţie de caz, şi atunci nu ai loc să pui benzi pentru transportul public. Acesta este cercul vicios în care ne învârtim de ani de zile. O să vedeţi foarte curând o propunere de regulament de parcare. Nu o să fie iubită de o parte din oameni, o să fie iubită de alta”

…deși refuză deocamdată să dea detalii despre proiect, care va fi prezentat doar când se va ajunge la un acord în Consiliul General, posibil până la sfârşitul anului.

Este rezonabil, pe de o parte, să cauți susținere politică pentru o rezolvare nepopulară. Pe de altă parte, este o posibilă cale către diluarea politicii până la irelevanță. Cineva trebuie să-și asume costurile electorale iar dacă refuză consilierii, ce facem? Renunțăm? Partidele din Consiliu au până la urmă câte un număr de mandate de apărat pe când primarul ori e reales ori nu e. În momentul și în ritmul de acum, șansele lui Nicușor Dan de a-și prelungi mandatul se apropie de zero chiar și în scenariul în care peste încă trei ani Parcul Cișmigiu va eclipsa Grădinile din Versailles.

Consiliul știe că soluția e una singură: taxarea generalizată a ocupării spațiului public de către vehicule – indiferent că sunt parcate legal (inclusiv pentru parcările de reședință, exact ca la tren – deocamdată se plătește rezervarea de loc dar nu și călătoria), ilegal sau la limită, pe trotuar. Ocupi 10 metri din domeniul public? Plătește o taxă, nici atât de mare încât să nu ți-o permiți dar nici atât de mică încât să nu-ți pese. Poate 3 lei, poate 5 lei pe zi… ceva.

Cât să dispară mașinile abandonate și semiabandonate, cât să-i facă pe destui să se gândească dacă chiar au nevoie de a doua/treia/patra mașină, cât să aibă cale liberă transportul în comun și să poată merge toată lumea ceva mai bine, cât să se strângă niște sute de milioane de euro pe an din care să fie amenajate alte locuri de parcare acolo unde chiar sunt prea puține sau – cine știe – magistrale de metrou.

Cu o vinietă generalizată poate fi și legea aplicată mai ușor, în mod etapizat. La început îi amendezi doar pe cei care n-au plătit și parchează ilegal, abia apoi pe ceilalți pentru ca să rămână suficiente locuri regulamentare și zero scuze pentru cei rămași.

Orice soluție parțială ar face ca toată lumea să se înghesuie și mai mult pe locurile neplătite și să le evite pe cele plătite, așa cum se întâmplă chiar acum în Constanța, de exemplu, tot ca urmare a unei politici gândite pe jumătate.

Personal îl voi vota pe Nicușor Dan în 2024 dacă își asumă și scoate la capăt treaba asta. Plus partidul care va avea pe listă cel mai mare număr de consilieri care au susținut-o. Și chiar dacă nu-i ajută să câștige, măcar lasă ceva în urmă.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “Când și cum taxăm parcarea în București? Bilanțul lui Nicușor Dan

  1. Vlad Slăvoiu

    Cum o taxăm? Foarte simplu, după părerea mea: 700 de lei pe an un loc de parcare de reședință (că, din câte înțeleg eu, despre acest tip de parcare e vorba în text) utilizabil 24 de ore din 24.

    Cum facem să avem atâtea locuri de parcare cât este nevoie? Amenajăm (uneori nu e nevoie să construiești pe verticală, în unele locuri cred că nici teren nu e nevoie să obții în plus față de ce și deja – în altele e nevoie) locuri de parcare noi. La cum cunosc eu orașul nostru, în București se pot găsi soluții.

    În general, cum facem ca ideile noastre “neiubite de o parte din oameni” să înceapă să fie iubite, sau cel puțin acceptate, măcar de o parte a acelei părți? Dacă aș fi primar și aș avea o presă și niște “formatori de gândire publică” pe care să îi respect, aș ști eu cum să mă descurc cu ei – și aș continua să îi respect, și nu e nicio ironie în ce spun. Dar… dar.

    Apropo, fără legătură cu textul, mi-am amintit zilele astea o vorbă a președintelui american Wilson (știm noi, ăla pe care l-convins respectabila Regină Maria să ne dea Transilvania, că fără intervențiile ei – admirabilele ei intervenții, desigur – nici nu știu ce ne făceam, rămâneam dracului neuniți… :D ), care Wilson – pe vremea când încă nu era președinte, ci doar profesor – cică ar fi zis așa: “Misiunea Universității americane azi este să scoată absolvenți cât mai diferiți cu putință de părinții lor.”

    Reply
  2. eu

    debitati absurditati imense… asemenea taxa pentru Bucuresti e aberanta din orice pdv…votati-l voi iar in 2024 ca orcium veti fi singurii…

    Reply
  3. Cristi C

    Dna AMP spune „nepopular”. As vrea sa ii atrag atentia dlui Davidescu asupra unei gentrificari pe care o propune.
    „Cât să dispară mașinile abandonate și semiabandonate”
    Masinile abandonate, da. Dar ce inseamna „semiabandonat”? O familie de pensionari care isi foloseste masina veche de 15-20 de ani pentru drumuri la tara o data pe luna? Nu pot fi de acord cu asta. Doar un fascist gandeste asa. O metoda insa umana si civilizata este sa se creasca tariful la impozitul pe masini in functie de cate masini sunt intr-un apartament. Datele exista la primarii. Impozitul pe fiecare masina este calculat individual, pe cap de contribuabil la un pret descurajant. Apoi, fiecare apartament primeste doar un singur voucher care permite reducerea nu cu 75% a impozitului auto (ca sa nu reducem impozitul la masinile scumpe de capacitate si poluare mare), ci in suma fixa dar echivalenta cu 75% din impozitul unei masini medii. O familie cu trei masini va putea reduce impozitul doar pentru una dintre ele. In rest, va plati.

    Reply
  4. Vlad Slăvoiu

    @Cristi C: Să știți că există și posibilitatea unor reduceri/gratuități – pensionarii din exemplu dumneavoastră ar putea beneficia de așa ceva.

    1200 de lei e valoarea abonamentului pe un an, pe toate liniile de suprafață și subterane, la transportul în comun din București. În condițiile astea, nimeni nu poate spune, după părerea mea, că o parcare rezidențială anuală la prețul ăsta e mare.

    Dar da, aveți dreptate, și impozitele pe proprietate ar trebui mărite. Ca și salariul minim, de altfel, care nu văd niciun impediment economic să fie, astăzi, mai mic de 3000 de lei net pe lună.

    Și-ar mai fi și altele…dar 1200 de lei pe an pentru un loc de parcare în București mie mi se pare foarte ok.

    Reply
  5. maria

    vai ce articol aberant….de obicei va citeam cu placere….cine dracul il mai votează?
    Numai la taxe si sa eliminati oamenii saraci in oras..

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *