Cruciada burselor elevilor: cum încearcă primarii să justifice încălcarea legii (analiză)

Perioada de izolare socială în care ne aflăm din cauza pandemiei de Coronavirus ne pune pe mulți dintre noi într-o poziție dificilă. Familiile care înainte de această stare aveau o situație socio-economică precară se află probabil în risc de a nu își putea asigura subzistența. Având în vedere această situație, măsurile sociale implementate de stat își găsesc o importanță crescută în aceste momente, în special cele care au în centrul lor școala.

Una dintre aceste măsuri este acordarea de burse sociale, de studiu, de merit și de performanță elevilor. Conform Legii educației, aceste burse au atât rolul de a încuraja performanța elevilor, cât și de a sprijini elevii aflați în risc de abandon școlar. Astfel, acestea contribuie la îndeplinirea rolului de stat social al României. Ce se întâmplă, totuși, când dreptul elevilor de a primi burse este victima unei descentralizări făcută grăbit și fără resursele necesare? Voi încerca să explic asta pe scurt în rândurile ce urmează.

Dreptul elevilor de a primi burse s-a regăsit pentru prima dată în Constituția României, la art. 32, alin. (4). Ulterior, în 2011, actuala Lege a educației a reglementat acest drept mai bine și a pus în sarcina consiliilor locale de a stabili câți elevi primesc burse și ce valoare au acestea (art. 82, alin. (2) din Legea educației). Totuși, această obligație a consiliilor locale a fost ignorată în mod vehement, la momentul 2015 în județul Constanța fiind doar 5 consilii locale din 70 care respectau acest drept.

Ca urmare a acțiunilor coagulate ale Asociației Elevilor din Constanța (AEC) și ale Prefectului Județului Constanța, numărul consiliilor locale care respectă legea a crescut în 2019 la 42, conform Indexului accesului la educație al elevilor din județul Constanța, realizat de AEC. În anul 2019, acțiunile AEC au dus, într-un final, la 13 procese la Tribunalul Constanța între asociația reprezentativă a elevilor și autoritățile locale din 13 localități din județ, dintre care la acest moment 10 au fost câștigate, 2 sunt încă pe rol, iar unul a fost pierdut din cauza unei greșeli de intrepretare, urmând a se intenta un recurs din partea asociației la Curtea de Apel.

Totuși, prin acest text îmi doresc să prezint, din perspectiva persoanei care s-a ocupat de fiecare proces în parte, argumentele consiliilor locale, alături de comentarii și de decizia judecătorilor.

• 1. „Nu avem obligația de a acorda burse!”

CL: „Tot astfel , art 82 din aceeasi lege , precizeaza in mod expres c elevii de la cursurile cu frecventa din invatamantul preuniversitar de stat , pot beneficia de burse de performanta, burse de merit, burse de studiu si burse de ajutor social . Astfel nici In privinta drepturilor elevilor, legiuitorul nu a preveizut o obligatie de a beneficia de aceste burse , de natura ce/or mai sus anumerate, fund inserata din nou posibilitatea de a beneficia si nu obligatia de a incasa aceste burse.” (extras din întâmpinarea unei primării de la dosar)

AEC: Articolul 82 al Legii educației naționale nr. 1/2011 precizează în mod expres la alin. (1) faptul că elevii beneficiază de burse. Astfel, ne aflăm în discuția unui drept subiectiv al elevilor de a beneficia de burse. Astfel, pentru că bursele nu pot răsări din piatră seacă, legiuitorul a introdus la alin. (2) al aceluiași articol obligația corelativă a consiliilor locale de a aproba numărul și cuantumul acestor burse. Totodată, la art. 105, care vorbește despre finanțarea complementară a școlilor venită din partea consiliilor locale, printre categoriile de cheltuieli ce se acoperă din bugetele locale se regăsesc bursele .

Aceste interpretări greșite ale legii se nasc, probabil, din forma veche a Legii educației, anterior modificării acesteia prin Legea nr. 38/2019, care, la art. 82, alin. (1) prevedea că elevii pot beneficia de burse. Totuși, această vocație nu era condiționată de dorința consiliilor locale de a acorda burse, întrucât elevii puteau beneficia de burse dacă îndeplineau criteriile de eligibilitate din OMECTS nr. 5576/2011.

Judecător: „Instanța reține că potrivit prevederilor art. 82 alin. 1 din Legea nr. 1/2011, în forma în vigoare în prezent dar și la momentul formulării cererii adresate de reclamantă pârâtului, bursa reprezintă pentru elevi un drept și nu doar o vocație, iar pe cale corelativă acordarea ei a devenit o obligație și nu doar o posibilitate. Evident că acordarea burselor, în funcție de tipul acestora, se poate face numai prin analizarea criteriilor de eligibilitate în privința fiecărui elev, însă ca principiu acordarea burselor nu mai reprezintă o opțiune, lăsată la aprecierea discreționară a autorității publice locale, ci a devenit o obligație stabilită în sarcina acesteia.” (extras dintr-una din hotărârile judecătorești)

• 2. „Nu am primit bani din bugetul de stat, deci nu putem asigura finanțarea burselor!”

CL: „Potrivit art. 105 din Legea nr. 1/2011, cu modificari la zi, prevede:

„(1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale ci alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat care nu fac parte din finantarea de baza a unitatilor scolare.

(2) Finantarea complementara se asiguro din bugetele locale ale unitotilor administrativ — teritoriale de care apartin unitaitile de invatamant preuniversitar si din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugato, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu aceasta destinatie, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: ..d) cheltuieli cu bursele elevilor;…”

Potrivit acestor dispozitii legale, acordarea burselor elevilor se realizeaza prin hotarare emisa de consiliul local, doar din finantele aprobate anual prin legea bugetului de stat cu aceasta destinatie.

Datorita lipsei fondurilor cu destinatie expresa privind bursele elevilor, aratam ca nu s-a putut adopta hotarare de consiliu local in acest sens.” (extras din întâmpinarea unei primării de la dosar)

AEC: Finanțarea complementară a unităților de învățământ are, într-adevăr, două surse. Prima este bugetul local, a doua sume defalcate provenite din taxa pe valoare adăugată de la bugetul de stat, conform art. 105, alin. (2) din Legea educației naționale. Totuși, de-a lungul timpului, acest articol a avut inițial o altă formă. Până în 2013, alcătuirea lui era „Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ — teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoare adaugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli:”

Astfel, în acea vreme puteam vorbi de o condiționare a acordării finanțării complementare de primirea sumelor defalcate din TVA. Totuși, forma modificată a Legii educației înlocuiește virgula cu „și”. Astfel, se produce o împărțire a responsabilităților, consiliile locale și statul contribuind împreună la bugetele școlilor. Totuși, faptul că din 2011 aceste sume din TVA pentru finanțarea complementară a educației nu au ajuns la bugetele locale constituie într-adevăr o problemă, dar nu una care să motiveze încălcarea legii de către consiliile locale.

Judecător: „Este adevărat că finanţarea bursele pentru elevi se asigură şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie însă aceasta nu reprezintă o justificare pentru refuzul Consiliului Local Cogealac de a adopta o hotărâre(consiliul local adoptă hotărâri nu emite hotărâri) prin care să fie stabilite cuantumul şi numărul burselor care urmează să fie acordate elevilor înmatriculaţi la unităţile de învaţământ preuniversitar de stat de pe raza administrativa a comunei Cogealac.” (extras dintr-o hotărâre judecătorească)

• 3. „Am aprobat deja bugetul și nu se regăsesc bani pentru burse, deci nu le putem acorda, dar Consiliul Local acordă premii și sprijin pentru elevi pe alte căi”

CL: „Hotararea Guvernului nr. 666/09.09.2019 pentru aprobarea cuantumului minim al burselor a fost adoptata in septembrie 2019. Or, aprobarea bugetului pentru anul 2019 s-a realizat prin Hotararea Consiliului Local nr. 28/18.04.2019, moment la care nu era in vigoare H.G. 666/09.09.2019.

Invederam instantei faptul ca, in fiecare an, administratia locala din Municipiul Medgidia a acordat o atentie sporita necesitatilor din unitatile de invatamant de pe raza Municipiului Medgidia.

(…)

De asemeni, conform Statutului Municipiului Medgidia aprobat prin H.C.L. nr. 180/23.12.2009, modificat si completat prin EICL nr. 52/23 martie 2017, se aloca anual fonduri pentru premierea elevilor din unitatile de invatamant astfel: elevii care obtin nota 10 la examenul de capacitate sunt premiati su suma de 2250 de lei, o diploma de merit si un buchet de flori; elevii care obtin nota 10 la examenul de bacalaureat sunt premiati cu suma de 4500 lei, o diploma de merit si un buchet de flori; elevii scolilor gimnaziale din municipiul Medgidia sunt sustinuti financiar cu suma de 50 lei/elev pentru participarea la manifestarile organizate cu prilejul absolvirii clasei a VIII -a, elevii liceelor sunt sustinuti financiar cu suma de 100 lei/elev pentru participarea la manifestarile organizate cu prilejul absolvirii clasei a XII-a.

Incepand cu anul scolar 2017 liceele din municipiul Medgidia sunt sustinute financiar, pentru organizarea evenimentului “Balul bobocilor”, cu suma de 5000 lei/liceu. Tinerii primesc la implinirea varstei de 18 ani titlul si certificatul de cetatean al municipiului Medgidia, precum si suma de 500 lei, in limita bugetului aprobat.” (extras din întâmpinarea unei primării de la dosar)

AEC: În mod evident, consiliile locale au responsabilitatea ca la întocmirea bugetelor locale să prevadă bani pentru îndeplinirea obligațiilor legale ce le revin. Încălcarea acestei responsabilități nu le oferă mai târziu dreptul de a își invoca propria culpă prin a spune că nu pot acorda burse deoarece nu au alocat bani în buget. Astfel, o soluție administrativă pe care consiliile locale aflate în această situație o pot lua în considerare este efectuarea unei rectificări bugetare pentru alocarea de fonduri pentru burse.

De asemenea, alocarea de fonduri pentru facilități și festivisme care nu reprezintă obligații legale (precum acțiunile primăriei de mai sus), deși în unele cazuri e binevenită și poate constitui un sprijin, nu constituie un argument pentru a nu respecta obligațiile legale. Astfel, dacă primăria a avut bani de acordat pentru organizarea „Balului Bobocilor”, atunci nu poate argumenta în niciun mod că nu are bani pentru a acorda burse, ci doar reavoință.

Judecător: „În contextul dispozițiilor normative mai sus edictate, se poate observa fără putință de tăgadă că revine Consiliului Local obligația de a adopta la nivelul unității administrativ teritoriale , hotărâri de consiliu local prin care să fie respectată legea , respectiv aceea de a prevedea în bugetul local si de a adopta acordarea acestora către elevii care frecventează cursurile învățământului preuniversitar , în limitele şi condițiile prevăzute Ordin.

De altfel , pârâta prin edictarea ca fiind alocată din bugetul local o sumă aferentă reabilitărilor şi realizării de construcții noi ce vor deservi învățământul preșcolar , școlar, a încercat în fața instanței să demonstreze imposibilitatea adoptării acestei hotărâri de consiliu local , cu motivația că fondurile au avut o destinație mai importantă . De asemenea , aceasta încearcă să argumenteze faptul că alocarea acestor sume solicitate de reclamanți în mod indirect prin obligarea sa la emiterea HCL – ului nu își găsește aplicare , atâta timp cât prin HCL nr 52/2017 ( f 23 ) cu referire la raportul de specialitate nr 6152/14.03.2017 ( f 24 ) sunt acordate în baza acesteia recompense elevilor si alte facilități .

Ori , așa cum rezultă din textul actului normativ mai sus edictat , obligațiile sunt stabilite anual prin Hotărâre de Consiliu Local şi cu obligația corelativă a solicita şi reține la bugetul local banii aferenți în vederea realizării obligației legale .” (extras dintr-o hotărâre judecătorească)

Acestea trei au fost principalele argumente pe care primăriile le-au invocat, iar extrasele atașate sunt reprezentative, nefiind singurele de acest tip. În data de 7 februarie, Tribunalul Constanța a dat prima hotărâre judecătorească din istorie prin care un consiliu local era obligat să acorde burse pentru elevi, în dosarul AEC vs. Consiliul Local Cogealac și Comuna Cogealac. Hotărârea a fost urmată de încă 9, împotriva comunelor Lipnița, Crucea, Topalu, Gârliciu, Mereni, Băneasa, Nicolae Bălcescu, a orașului Hârșova și Municipiului Medgidia.

Personal, mă simt onorat că am avut ocazia de a reprezenta asociația și de a contribui la această victorie atât de importantă pentru elevi și voi continua să lupt pentru ca aceste hotărâri să rămână definitive, alături de colegii mei din asociație. Ne vom asigura că drepturile elevilor vin înaintea intereselor politicienilor.

Nota redacției: În cadrul proiectului Școli Curate 2.0, Asociația Elevilor din Constanța (AEC) ne este partener direct, urmând să contribuie la demersurile noastre de monitorizare din cele 5 județe și mai ales la acțiunile locale care au ca țintă alocarea mai mulți bani pentru educație.

Și nu degeaba au acest rol în proiect! Dincolo de succesele pentru elevi din acești ani de existență, AEC bifează încă un precedent notabil: au reușit să oblige în instanță o autoritate locală din județul Constanța să acorde burse pentru elevi. Au urmat altele 9.

Așadar, dacă primarul și consiliul local din localitatea voastră refuză să dea burse elevilor, așa cum prevede Legea educației, acționați autoritatea locală în justiție și obțineți-vă drepturile! Noi vom fi acolo și vă vom ajuta cu toate demersurile juridice.