În loc de proiecte culturale sau sportive, avem construcţii şi renovări de biserici. Banii pentru evenimente de interes public județean se dau de fapt, la Suceava, pentru clopotniţe, chilii şi lumânărare. În total, în 2014, 1.000.000 din cei 1.447.000 de lei acordaţi de Consiliul Judeţean (CJ) Suceava, potrivit legii 350/2005, au fost meniţi să îi pună bine pe conducătorii judeţului cu Doamne-Doamne.
Numai către Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava s-au dus 202.000 de lei, pentru restaurarea şi consolidarea turnului clopotniţei. În comuna Slatina, CJ Suceava a finanţat reabilitarea termică, electrică şi sanitară a bisericii cu 25.000 de lei.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, din Suceava, a primit anul trecut 202.000 de lei
Fondurile ar trebui alocate persoanelor fizice sau juridice fără scop patrimonial, asociaţiilor ori fundaţiilor constituite conform legii sau cultele religioase (articolul 3, alineatul 1)). În plus, Legea 350/2005 prevede expres (articolul 3, alineatul 5)) că nu se acordă finanţări nerambursabile pentru activităţi ce presupun dezvoltarea infrastructurii solicitantului, cu excepţia cazului în care aceasta reprezintă o componentă indispensabilă proiectului. Numai că la CJ Suceava nu vorbim de un singur proiect şi de o mulţime de finanţări directe pentru dezvoltarea infrastructurii bisericilor ortodoxe, în clară contradicţie cu legea.
Din pix, lucrările de infrastructură au devenit la Suceava „programe”. CJ a acordat, în 2013, 131 de finanțări în valoare de 1.200.000 lei unităților de cult din județ, exclusiv pentru lucrări de infrastructură. S-au mai acordat finanțări pentru: asistenţă socială – 9 proiecte, în valoare de 150.000 lei, alte servicii culturale – 11 proiecte, în valoare de 100.000 lei şi sport – 12 proiecte, în valoare de 295.000 lei.
În 2014, s-au acordat 113 finanțări în valoare de 1.000.000 lei bisericilor, 112 pentru lucrări de infrastructură și una singură pentru un program numit “Lumină pentru înviere și viață”. S-au mai acordat finanțări pentru: asistenţă socială – 15 proiecte, în valoare de 150.000 lei, alte servicii culturale – 14 proiecte, în valoare de 102.000 lei, sport – 21 proiecte, în valoare de 200.000 lei.
Studiind sumele, se poate vedea şi disproporţia uriaşă dintre banii care se duc la biserici şi cei care au fost alocaţi pentru alte proiecte. Anunţul pentru 2015 s-a publicat deja, iar evaluarea dosarelor înscrise se va face până pe 30 aprilie.
În 2013, Asociaţia Secular Umanistă din România (ASUR) a înaintat un apel către parlament pentru oprirea finanțărilor de către stat a cultelor religioase. Conform acestui apel, “anual, cultele religioase primesc din partea statului aproximativ 540 de milioane de euro, sumă echivalentă cu 0,4% din PIB-ul României, valoare anunțată de însăși Patriarhia BOR”. Cu toate că primeşte fonduri direct de la guvern, iată că Biserica Ortodoxă mai cere şi, culmea, primeşte finanţări şi de la consiliile judeţene din fonduri destinate altor activități.
***
Mulțumim cititoarei România Curată care ne-a semnalat situația din Suceava. Tu știi cum sunt distribuiți banii destinați finanțării activităților nonprofit din fonduri nerambursabile județul tău? Verifică pe site-ul consiliului județean dacă rapoartele și anexele sunt publice. Dacă nu sunt publice, folosește aplicația Ia Statul la întrebări (click aici) și solicită răspuns de la Consiliul județean din propriul tău județ!
***
Mai jos puteți citi Rapoartele CJ Suceava privind contractele de finanțare nerambursabilă încheiate în anii 2013 și 2014 în cadrul ”Programului pentru acordarea de finanțări nerambursabile pentru activități nonprofit de interes județean”. Atașat, în format .pdf puteți consulta și anexele cu ”activitățile” aferente anilor 2013 (aici), respectiv 2014 (aici).
Primii crestini se rugau in pesteri si fiecare crestin ducea de acasa ce aveau spre folosinta comuna.
Ce modeste si frumoase sunt bisericutele de lemn din Maramures. ! Sigur acolo era si evlavie. Stefan cel Mare ridica dupa fiecare victorie cate una. Chiar si cele de renume cum e Voronet, poarta un mesaj
iar calugarii-calugaritele sunt cei mai smeriti. Oare multimea bisericilor ridicate dupa 89 demonstreaza cresterea in credinta a populatiei ? Cu cat mai multe, cu atat mai multi salariati-clerici. Nu vorbim de unii ca pr. Tanase de la Valea Plopului care a facut pt orfani mediu familial, Am vazut proiectul Catedralei…e magnifica. Pe de o parte amplasamentul in fata Parlamentului e bine venit…..in rest nu e de comentat.
mergi sa vezi cum traiesc săracii de pe lângă mândrele mănăstiri.
s-ar putea sa fie un calcul cat se poate de pragmatic. Banuiesc ca cea mai mare parte din turistii care vin in partea aia de tara si care constituie mare parte din veniturile zonei, nu vin sa se dea cu skate ul sau sa viziteze mall-uri in centrul Sucevei…E pe undeva firesc ca si autoritatile locale sa directioneze bani catre proiecte de infrastructura si sau legate de renovari de Biserici/manastiri. Ar fi fost ciudat daca asta s-ar fi intamplat in Ialomita sau Giurgiu…cei de la ASUR, dupa cum s-a demonstrat si in ultima batalie purtata vizavi de inscrierea la ora de religie, sunt pur si simplu neinteligenti. Ce treaba au ei cu faptul ca o autoritate locala finanteaza principala atractie turistica din zona?
@ Micu: problema e, în primul rând, de dublă finanțare: BOR primește bani de la bugetul public (și deloc puțini) pentru restaurări, construcții etc. de biserici; mai primesc pentru asta diferite alocări și de la bugetele locale; banii în discuție aici sunt însă pentru ”activități”, ”proiecte”, că mai au nevoie oamenii din Suceava și de puțină cultură ori de puțin sport (și nu mă refer la sportul profesionist – că asta e, la rândul lui, altă mâncare de pește)
Like!
“BOR primește bani de la bugetul public (și deloc puțini) pentru restaurări, construcții etc. de biserici”. Eu nu cred in povestea asta.
Permiteti-mi sa va amintesc cifre:
Exemplu: Banii varsati de la buget in 2011 – Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult: 28.386.000 lei.
Pai asta e jumate din spaga luata de Cocos in dosarul microstoft. Nu imi dau seama care e ordinul Dvs de marime.
Ce sa zic…mie personal nu mi se pare mult (apropos – suma mentionata mai sus este alocata tuturor cultelor recunoscute nu doar celui majoritar). Si nu mi se pare mult in comparatie cu orice (procent din PIB, bugetul sanatatii sau al invatamantului etc). Adevarul adevarat este ca nu este o suma mare. Si la fel de adevarat este ca statul nu cheltuieste sume mari cu cultele.
Ca oamenii din Suceava au si alte nevoi asta este dincolo de orice indoiala.Cu toate acestea, ideea este ca mie nu mi se pare nimic deplasat ca autoritatile locale din Suceava sa investeasca prioritar in manastiri si biserici dupa cum am aratat si in postul anterior.
Inca odata: banuiesc ca pentru ei asta este o investitie in prosperitatea generala a zonei, in conditiile in care banuiesc ca turismul religios sau cu substrat religios genereaza o mare parte din venituri.
@ Micu: 1. comparați bugetarea (națională) a cultelor, cu cea de la cultură și/sau cercetare 2. dacă apreciați că turismul (și anume turismul religios, că Suceava are și turism agro, montan, cultural – cel religios e doar o componentă) e principala sursă de venituri în județ, puteți solicita informații de la CJ Suceava 3. apoi comparați veniturile județului Suceava cu ale altor județe din Ro și dacă veți avea surpriza să vedeți că sunt mult mai mici, puneți-vă întrebarea dacă nu cumva ”pariul” pe turismul religios n-a fost un avantaj competitiv, ci un factor de stagnare pentru alte dezvoltări
bor şi-a angajat postaci! :))
şi eu cred că banii au fost deturnaţi.
1. comparați bugetarea (națională) a cultelor, cu cea de la cultură și/sau cercetare
Cercetarea a primit in 2011 1.5 miliarde lei. Cultele au primit in 2013 487 milioane, BOR + restul.0.08 din PIB. Din care 36 mil pentru constructii si restaurari. Ce ar trebui sa remarc in aceasta comparatie?
2. Afacerea cu turismul e un pic mai nuantata. E greu sa stabilesti care face turism religios, montan sau agroturism. Pot sa va dau un exemplu concret ca sa intelegeti mai bine la ce ma refer. Dupa revolutie, in jurul manastirilor Agapia si Varatec (jud Neamt) au aparut o multime de pensiuni care in general vara sunt pline. Majoritatea celor care se cazeaza in ele viziteaza , folosesc serviciile religioase sau pur si simplu se reculeg la manastirile amintite. Viziteaza imprejurimile sau fac trasee in zona. E greu de zis daca asta e turism montan, agroturism sau turism religios. Sunt pur si simplu oameni care vin pentru toate aceste beneficii.
Despre cat de profitabil e turismul in judet nu stiu foarte multe. banuiesc ca nu e tocmai rau. Am gasit urmatoarele cifre pentru 2014: Sunt 400 000 de locuitori in mediul rural (la o populatie totala de 700 000). La nivelul judetului au avut 259 000 primiri turisti in 2014. Capacitatea de cazare a judetului – 235 000 locuri-zile. ca venituri s-or fi realizat nu stiu. Defapt sunt sigur ca nimeni nu stie. Stim bine cum e cu fiscalizarea in domeniu. In tot cazul mie imi pare ca oamenii aia pe acolo se ocupa serios de afacerea asta.
3. Sa compar veniturile din acest judet cu veniturile realizate de alte judete nu e util. Nu am afla nimic relevant daca am compara cu prahova, constanta, cluj sau bucuresti in conditiile in care nu stim exact ce venituri se genereaza in mod real din afacerile turistice din zona. Cert este ca daca as avea o afacere in turism pe local, as fi foarte atent in primul rand la manastirile din zona si m-as agita rau daca ar fi lasate in paragina si in al doilea rand la starea drumurilor. Si bineinteles la mitocanii care arunca peturile te miri pe unde si pe care ii detest din inima.
Sugestia ca turismul religios ar fi un factor de stagnare al zonei ma face sa zambesc. In fapt este un factor de supravietuire al zonei. ideea este cred ca pe langa turism trebuie sa mai produci si alte chestii ca sa traiesti mai bine. Iar aici nu te incurca cu nimic turismul religios. Si nici faptul ca autoritatile locale aloca bani pentru repararea si intretinerea manastirilor/bisericilor.
Stiti care e chestia pana la urma? problema nu este ca se dau bani la biserici si manastiri. problema este ca banii stransi de laoameni sub forma de taxe si impozite si taxe sunt drenati sub forma de spagi catre buzunarele unor functionari si mahari locali, politicieni sau nu,hoti si ticalosi. Iar Dvs o stiti foarte bine. Toata povestea asta cu bani catre biserici vs bani catre scoli, cercetare, sanatate etc este (si cifrele o dovedesc) o falsa problema. Asta in cel mai bun caz. In cel mai rau nu e decat o manipulare ghiolbaneasca .